223 matches
-
de granuloame ce cuprind celule histiocitare multinucleate, limfocite CD4+ (Th1), plasmocite. Se constată porțiuni de dezintegrare a laminei elastice interne. Există o proliferare intimală, care poate duce la tromboza vasului. Din studiile imunohistochimice s-a constatat rolul determinant al celulelor dendritice (prezentatoare de antigen) în inițierea procesului inflamator. Celulele T activate din granulom secretă IFN gamma și Interleukina 2, iar macrofagele secretă interleukina 1, interleukina 6 și TGF beta. În PMR, se desfășoară un proces imunopatologic asemănător, dar de mult mai
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
din organism. Descoperirea ar putea fi folosită pentru punerea la punct a noi tratamente contra infecțiilor cu riscuri grave, precum cele cu HIV, sau a altor maladii care cauzează inflamații cronice, precum artrita reumatoidă. Gena a fost descoperită în celule dendritice de o echipă de cercetători de la Walter and Eliza Hall Institute din Australia. Deși sistemul imunitar funcționează bine împotriva multor infecții, anumite organisme și-au dezvoltat mecanisme speciale pentru a scăpa sau pentru a contraataca sistemul imunitar, grație cărora reușesc
Arih2 - gena care poate controla virusul HIV by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/65415_a_66740]
-
mai frumoase cristale de gips sunt cele transparente, prisme mari, apărute la mina Cavnic. Cristale de culoare neagră pot fi văzute pe eșantioanele de la mina Herja. Cuarțul, mineralul cel mai răspândit, apare în regiunea Baia Mare sub cele mai diverse forme. Dendritic cu aspect de coral, prisme lungi transparente, cuarț „brăduleț” de la mina Cavnic sau ametistul cu nuanță intensă de la mina Valea Roșie sunt câteva dintre ele. De asemenea, minerale foarte rare precum: semseyitul în rozete gri, fizélyitul în cristale lamelare,fülöppitul
MUZEUL DE MINERALOGIE DIN BAIA MARE ESTE UNIC ÎN EUROPA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367141_a_368470]
-
viața pacientului, de cele mai multe ori acestea nu reușesc să elimine toate celulele canceroase. Dar această strategie de fortificare a celulelor imune ar putea să o facă. O parte din celulele recoltate din tumoră sunt combinate în vasul Petri cu celule dendritice filtrate din sângele pacientului. Celulele dendritice consumă celulele canceroase, le digeră, după care prezintă la suprafața lor proteinele tumorii. Celulele de atac ale organismului intră în contact cu celulele dendritice, primesc semnalul „Acesta este inamicul” și se răspândesc în corp
Povestea cercetătoarei românce din SUA care folosește tumori să lupte cu alte tumori () [Corola-blog/BlogPost/338782_a_340111]
-
nu reușesc să elimine toate celulele canceroase. Dar această strategie de fortificare a celulelor imune ar putea să o facă. O parte din celulele recoltate din tumoră sunt combinate în vasul Petri cu celule dendritice filtrate din sângele pacientului. Celulele dendritice consumă celulele canceroase, le digeră, după care prezintă la suprafața lor proteinele tumorii. Celulele de atac ale organismului intră în contact cu celulele dendritice, primesc semnalul „Acesta este inamicul” și se răspândesc în corp pentru a distruge tumorile. „Învățăm celulele
Povestea cercetătoarei românce din SUA care folosește tumori să lupte cu alte tumori () [Corola-blog/BlogPost/338782_a_340111]
-
recoltate din tumoră sunt combinate în vasul Petri cu celule dendritice filtrate din sângele pacientului. Celulele dendritice consumă celulele canceroase, le digeră, după care prezintă la suprafața lor proteinele tumorii. Celulele de atac ale organismului intră în contact cu celulele dendritice, primesc semnalul „Acesta este inamicul” și se răspândesc în corp pentru a distruge tumorile. „Învățăm celulele să se lupte cu tumora”, spune cercetătoarea: „Învață să interacționeze cu celulele imune și toată lumea înțelege mesajul”. Primele studii au arătat că vaccinul este
Povestea cercetătoarei românce din SUA care folosește tumori să lupte cu alte tumori () [Corola-blog/BlogPost/338782_a_340111]
-
tip viral, flagellin bacterian (proteina flagelilor), LPS (lipopolizaharid) bacterian de la germenii Gnegativi, zymosan din peretele celular al ciupercilor patogene. Receptorii de tip toll din limfocite și alte leucocite (inclusiv NK și T citotoxice) precum și din celulele procesatoare de antigeni (celulele dendritice) se activează în prezența macromoleculelor invadatorilor și produc secreția de citokine proinflamatoare și chemotaxice. 5.9.8. Receptorii de tip Notch Calea de semnalizare Notch este un sistem de semnalizare foarte conservat ce se găsește la majoritatea animalelor multicelulare. Se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
produc unii anticorpi și care sunt precursori ai plasmocitelor, principalele celule formatoare de anticorpi; celulele natural killer (NK), care constituie o fracțiune redusă din limfocite; distrug anumite celule țintă fără o stimulare antigenică anterioară. Macrofagele și celulele accesorii înrudite (celulele dendritice din nodulii limfatici și celulele Langerhans din piele) realizează procesele necesare de prelucrare și prezentare a antigenelorr, secretă citokine care susțin răspunsul imun și, după activarea macrofagelor de către limfocitele T, distrug microorganismele. 12.5. Complexul major de histocompatibilitate și imunitatea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unui individ constituie un uriaș amestec de molecule care conțin mai mult de 6 lanțuri grele diferite. Moleculele de clasă II sunt exprimate normal numai în unele tipuri de celule: celule stem hematopoetice, limfocite B, monocite și macrofage, precum și celule dendritice și celule Langerhans. Când sunt activate limfocitele T exprimă și moleculele de clasă II; limfocitele activate pot secreta limfokine, γ-interferon care amplifică expresia moleculelor de clasă II pe macrofage și pot produce molecule de clasă II exprimate în alte celule
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
celulele B; este vorba de antigenele timus dependente. Fragmentele de antigen conținând determinanți imunogenici sunt prezentate în asociere cu moleculele de clasă II de la suprafața celulară a celulelor T helper. Celulele prezentatoare sunt macrofage sau celule înrudite cu macrofagele (celula dendritică sau celula Langerhans), precum și celule B. Celula B poate recunoaște antigenul prin utilizarea receptorului pentru imunoglobulina legată de membrană, internalizează și procesează antigenul și apoi “afișează” peptidele antigenice pe suprafața sa celulară, în asociere cu moleculele de clasă II. Așa cum
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
toate zonele senzoriale primare și de asociere. Din zona entorinală aceste mesaje sunt retransmise celulelor granule și se Învârtesc În jurul inelelor Cornului lui Amon atât paralel cât și În serie În unghiuri drepte, spre registrele asemănătoare unui computer ale celulelor dendritice piramidale În câmpuri CA succesive, apoi către subiculum pentru a se proiecta peste tot la talamus, amigdală, hipocampus, septul nucleic acumbens și neocortex incluzând lobul frontal. Impulsurile pot fi astfel supuse unei monitorizări rapide În timp ce circulă În jurul inelului hipocampic, o
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
aparate: I. Sistemul nervos; II. Sistemul muscular. I. Sistemul nervos acționează prin două mecanisme principale: 1) Punerea în acțiune a unui număr cât mai mare de unități motorii Unitatea motorie este formațiunea alcătuită din neuronul motor periferic împreună cu prelungirile sale dendritice, axonale, plăcile neuromotorii aferente împreună cu toate fibrele musculare pe care le inervează. Este cunoscut faptul că, în stare de repaus, sunt în contracție 2 5% din unități, în eforturi minime 10 30%, în eforturi intense 40 60%, iar în activitatea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
-le unele la sărit, altele la înot) sunt cele mai tipice Baikalului, prezentând dimensiuni și culori diferite, răspândite pe fundul lacului, puțin adânc. Gamaridele sunt considerate sanitarii lacului deoarece consumă cadavre de animale. Dintre endemisme mai pot fi amintiți bureții dendritici, viermii variați, peștii etc. Omulul Ănaște pui, deci vivipar), specie piscicolă ce dă 2/3 din producție, golomianka, un pește semitransparent fără solzi - cu carne grasă, nisetrul de circa 1,8 m lungime și 120 kg greutate, sunt câteva dintre
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
calcificare, ultima extrem de comună în cazul unor tumori benigne cum este meningiomul ! 2. CREȘTEREA STROMALĂ La tumorile cerebrale sunt cunoscute două tipuri de evoluție: 2.1. Proliferarea vasculară, care are patru forme: 2.1.1. axială 2.1.2. pericelulară (dendritică și tortuoasă) 2.1.3. retiformă 2.1.4. glomerulară (constatat la periferia zonelor de necroză din glioblastoamele multiforme și din astrocitoame malignizate). 2.2. Proliferarea conjunctiv fibrilară a stromei colagene și/sau reticulinice care are, la rândul său, următoarele
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
nivelul atriilor și, îndeosebi, în jurul marilor vene. Ventriculii sunt mai săraci în celulele ganglionare. Mărimea și forma acestora diferă în funcție de zonă de la o specie la alta. În general, ei sunt formați din conglomerate de celule bi- sau multipolare cu terminații dendritice scurte, care nu degenerează după secțiunea nervilor cardiaci extrinseci. După anastomozarea lor cu filetele amielinice simpatico-parasimpatice în teritoriul subepicardic rezultă un plex intracardiac, bogat reprezentat în ariile de distribuție a ganglionilor susmenționați și a septului interatrial. Morfologic și funcțional, atât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În acord cu acest punct de vedere, Jabonero și colab. (1951) au precizat că fibrele parasimpatice preganglionare se articulează sinaptic numai cu celulele Dogiel de tipul I. Celulele de al doilea tip se caracterizează printr-un număr mare de prelungiri dendritice, care se ramifică la distanță de corpul celulei, trecând adeseori dincolo de limitele ganglionilor neurali. Contrar primelor, ele ar fi după Lawrentiev de natură simpatică. Majoritatea autorilor le atribuie însă rol de celule receptoare, implicate în asigurarea sensibilității viscerale și reacțiilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
natură simpatică. Majoritatea autorilor le atribuie însă rol de celule receptoare, implicate în asigurarea sensibilității viscerale și reacțiilor reflexe locale. În celulele ganglionare ale celor două plexuri intramurale sosesc fibre preganglionare parasimpatice și postganglionare simpatice, ce se anastomozează cu terminațiile dendritice ale acestora, fie direct, fie indirect prin intermediul așa-numitelor „celule interstițiale”. După Ramon y Cajal, acestea ar fi mici celule nervoase, cu caracter primitiv, plasate în interstițiile rețelei nervoase terminale și fibrele musculare. Alți cercetători ca Dogiel, Kolliker, Huber, Kuntz
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
emisă de Koelliker și acceptată de majoritatea autorilor, susține că fibrele vegetative aferente aparțin celulei senzitive în T din ganglionii spinali și formațiunile ganglionare ale unor nervi cranieni (jugular, geniculat, nodos etc.). În cazul celulelor cu sediul ganglionar spinal, terminațiile dendritice străbat fără întrerupere sinaptică plexurile și ganglionii simpatici laterovertebrali, pentru a ajunge la rădăcinile posterioare și ganglionii spinali corespunzători pe calea ramurilor comunicante albe. Prelungirea axonală a acestui mic neuron senzitiv se termină în măduvă prin rădăcina posterioară la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cât și cu celulele radiculare ale cornului anterior, pentru a forma arcul reflex viscerosomatic, implicat în reflexele de apărare din cursul durerilor abdominale. Fibrele aferente vegetative ale nervilor cranieni, inclusiv nervii sinocarotidieni și endocardoaortici sunt, de asemenea, formate din terminații dendritice ale celulelor senzitive situate în ganglionii de pe traiectul acestora și prelungiri axonale spre nucleii de origine centrală, în cazul aferentelor vagale, de exemplu, celula senzitivă își are sediul în ganglionul jugular sau nodos, iar prelungirea axonală se termină în nucleul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fără capsulă colagenă sau vase. Neuronii enterici se clasifică după formă, proprietăți fiziologice, afinitate histo- și imunohistochimică, conexiuni, tipul stucturii inervate și neurotransmițători (2, 9, 31). Formele neuronilor enterici pe secțiuni histologice se referă la geometria corpului, la morfologia arborelui dendritic și la modul de emergență al axonilor. Majoritatea studiilor din ultimii 20 de ani efectuate mai ales pe cobai au confirmat existența celor trei tipuri (I, II, III) descrise clasic de Dogiel (32) și au permis identificarea a șase noi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ori mai mare decât al nervilor periferici. În hipoxia prelungită atât excitabilitatea cât și conducerea nervoasă diminuă progresiv datorită acumulării de acid lactic și reducerii capacității de resinteză a ATP și creatinfosfat prin glicoliză. Ajunsă la nivelul terminațiilor axonale sau dendritice, excitația se propagă la neuronii sau organele efectoare cu care acestea sunt articulate sinaptic prin contiguitate cu ajutorul mediatorilor chimici. Particularitățile structurale și funcționale ale teritoriului sinaptic vor fi prezentate în continuare. I.4. PARTICULARITĂȚI STRUCTURALE ALE ARTICULAȚIILOR SINAPTICE Ion HAULICĂ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
program genetic de creștere; b)interacțiunea cu diverse elemente de micromediu. Dacă expresia unor gene în cursul dezvoltării nu este încă suficient cunoscută, s-au acumulat numeroase date privind concentrarea unor proteine în micromediul în care progresează conul de creștere dendritic și axonal, cunoscute inițial ca neurite. La acest nivel există două componente: o membrană (lamellipodium), care delimitează extremitatea distală a conului și prelungiri fine (filopodii), care se extind radiar. Clasic se descriu patru faze de desfășurare a sinaptogenezei: I.stabilirea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
preexistente ale axonului sub formă de spini. În sistemul nervos central este dificil de determinat mecanismul exact de creștere prin care se formează sinapsele. Înmugurirea axonală este întregită în unele zone de un proces de creștere și formare de spini dendritici participanți la formarea de noi sinapse. În general, sinaptogeneza la acest nivel poate fi considerată reactivă, ea survine ca răspuns la unii stimuli și nu ca o parte a unui program normal de dezvoltare. Cele mai multe date privind turnover-ul sinaptic au
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
axonal sau, în cazul unui axon scurt, pe toată lungimea lui, formând butoni de trecere (boutons de passage). Alteori, contactul interneuronal este frontal, în unghi drept sau prin interdigitație. Contactele axonilor se pot realiza cu suprafața dendritelor sau a spinilor dendritici. Cele mai numeroase sunt contactele dintre vârful spinilor dendritici și axon, denumite sinapse axo-spinoase. Fiecare prelungire cu aspect de spin realizează o sinapsă, care este din punct de vedere funcțional de tip excitator. Când contactul se stabilește direct cu suprafața
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lungimea lui, formând butoni de trecere (boutons de passage). Alteori, contactul interneuronal este frontal, în unghi drept sau prin interdigitație. Contactele axonilor se pot realiza cu suprafața dendritelor sau a spinilor dendritici. Cele mai numeroase sunt contactele dintre vârful spinilor dendritici și axon, denumite sinapse axo-spinoase. Fiecare prelungire cu aspect de spin realizează o sinapsă, care este din punct de vedere funcțional de tip excitator. Când contactul se stabilește direct cu suprafața dendritei rezultă o sinapsă axo-dendritică propriu-zisă. Aceasta poate fi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]