13 matches
-
ionoforeza dozată. Mecanismele de bază ale introducerii electrice ale medicamentelor în organism și principiile electroforezei dozate. Indicații, contraindicații. 4. Terapia cu curenți excitanți. Excitabilitatea electrică. Modificările patologice ale excitabilității. Bazele terapiei de electrostimulare. Stimularea electrică a musculaturii normale. Electrostimularea musculaturii denervate. Electrostimularea sistemului nervos central. 5. Terapia cu curenți de joasă frecvență. Curenții diadinamici. TENS, curenți neofaradici. Efectele terapeutice ale curenților de joasă frecvență, metodologia de aplicare, indicații, contraindicații. 6. Terapia cu câmpuri electromagnetice de joasă frecvență, efecte terapeutice, metodologie de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
ionoforeza dozată. Mecanismele de bază ale introducerii electrice ale medicamentelor în organism și principiile electroforezei dozate. Indicații, contraindicații. 4. Terapia cu curenți excitanți. Excitabilitatea electrică. Modificările patologice ale excitabilității. Bazele terapiei de electrostimulare. Stimularea electrică a musculaturii normale. Electrostimularea musculaturii denervate. Electrostimularea sistemului nervos central. 5. Terapia cu curenți de joasă frecvență. Curenții diadinamici. TENS, curenți neofaradici. Efectele terapeutice ale curenților de joasă frecvență, metodologia de aplicare, indicații, contraindicații. 6. Terapia cu câmpuri electromagnetice de joasă frecvență, efecte terapeutice, metodologie de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
ionoforeza dozată. Mecanismele de bază ale introducerii electrice ale medicamentelor în organism și principiile electroforezei dozate. Indicații, contraindicații. 4. Terapia cu curenți excitanți. Excitabilitatea electrică. Modificările patologice ale excitabilității. Bazele terapiei de electrostimulare. Stimularea electrică a musculaturii normale. Electrostimularea musculaturii denervate. Electrostimularea sistemului nervos central. 5. Terapia cu curenți de joasă frecvență. Curenții diadinamici. TENS, curenți neofaradici. Efectele terapeutice ale curenților de joasă frecvență, metodologia de aplicare, indicații, contraindicații. 6. Terapia cu câmpuri electromagnetice de joasă frecvență, efecte terapeutice, metodologie de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
ionoforeza dozată. Mecanismele de bază ale introducerii electrice ale medicamentelor în organism și principiile electroforezei dozate. Indicații, contraindicații. 4. Terapia cu curenți excitanți. Excitabilitatea electrică. Modificările patologice ale excitabilității. Bazele terapiei de electrostimulare. Stimularea electrică a musculaturii normale. Electrostimularea musculaturii denervate. Electrostimularea sistemului nervos central. 5. Terapia cu curenți de joasă frecvență. Curenții diadinamici. TENS, curenți neofaradici. Efectele terapeutice ale curenților de joasă frecvență, metodologia de aplicare, indicații, contraindicații. 6. Terapia cu c��mpuri electromagnetice de joasă frecvență, efecte terapeutice, metodologie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
ionoforeza dozată. Mecanismele de bază ale introducerii electrice ale medicamentelor în organism și principiile electroforezei dozate. Indicații, contraindicații. 4. Terapia cu curenți excitanți. Excitabilitatea electrică. Modificările patologice ale excitabilității. Bazele terapiei de electrostimulare. Stimularea electrică a musculaturii normale. Electrostimularea musculaturii denervate. Electrostimularea sistemului nervos central. 5. Terapia cu curenți de joasă frecvență. Curenții diadinamici. TENS, curenți neofaradici. Efectele terapeutice ale curenților de joasă frecvență, metodologia de aplicare, indicații, contraindicații. 6. Terapia cu câmpuri electromagnetice de joasă frecvență, efecte terapeutice, metodologie de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
la fibrele nervoase simpatice din întregul organism. Blocarea transmiterii impulsurilor simpatice de la măduvă către periferie prin anestezie spinală totală determină scăderea marcată a presiunii sanguine ca urmare a prăbușirii tonusului vasomotor simpatic. Dovezile experimentale privind modificările activității bazale ale viscerelor denervate parțial sau total, confirmate de chirurgi și farmacologi, au fundamentat ideea că sistemul nervos vegetativ se găsește într-o stare de permanentă excitație, caracterizată prin predominanța uneia din componentele sale asupra celeilalte. Pentru a defini constituția neurovegetativă a subiecților normali
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
NEUROUMORALĂ A ACTIVITĂȚII INIMII Pentru a satisface necesitățile variabile ale organismului inima își reglează și adaptează activitatea contractilă ritmică prin mecanisme de autoreglare și control pe căi neuro-umorale complexe intrinseci și extrinseci. A. Mecanismele intrinseci au la bază capacitatea inimii denervate sau chiar izolate, de a se contracta în absența oricăror influențe nervoase sau umorale din afară. Îndeplinind rol de pacemaker cardiac, mecanismul intrinsec realizat și întreținut prin procese electrochimice și metabolice celulare, asigură contractilitatea ritmică cu frecvență și forță contractilă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tractului gastro-intestinal prin stimularea mobilizării calciului, urmată de creșterea cAMP celular și activarea secreției de enzime. II.8.3.2. Secretina Este prima substanță biologic activă identificată ca hormon, Bayliss și Starling demonstrând încă din 1902 stimularea secreției pancreasului exocrin, denervat, la injectarea intraduodenală de HC1. În 1961, Jarpes și Mutt purifică secretina, iar, în 1966, Bodanski sintetizează pentru prima dată hormonul, produs apoi pe scară industrială de Wünsch, în 1972. Secretina este un polipeptid bazic, format din 27 de aminoacizi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
considerat în cazul HTP fixe. Problemele specifice post transplant cardiac se referă la:reperfuzia cordului după declampare;instabilitatea hemodinamică determinată de un timp de ischemie lung, peste 4 ore, o protecție defectuoasă a donatorului pe durata terapiei intensive;cordul transplantat, denervat răspunde diferit la hipovolemie și hipotensiune;monitorizarea intraoperatorie prin ETE permite aprecierea funcției hemodinamice și aplicarea medicației cardioactive;tulburările de ritm sunt frecvente și trebuie corectate;HTP preoperatorie poate pune probleme de disfuncție VD;hemoragia postoperatorie este mai frecventă din cauza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
individului, după ce au fost utilizate metodele de prevenție și intervenție. RECUPERAREA LEZIUNILOR NERVILOR PERIFERICI - Leziunile traumatice ale nervilor periferici ridică o serie de probleme de terapie chirurgicală asociată cu kinetoterapia, ce are rolul de a asigura recuperarea funcțională a segmentelor denervate total sau parțial. Chiar și în cazul în care prognosticul este rezervat și se presupune instalarea unei sechele definitive, medicina fizică are datoria să pregătească țesuturile înaintea unei intervenții chirurgicale paleative efectuate cu scopul de a reduce, pe cât posibil, deficitul
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Tiroloix (1861-1932) care cunoștea lucrările lui Lancereaux, continua să susțină fervent ideea originii nervoase a diabetului. Paulescu spulberă pur și simplu această aberantă și ilogică poziție, aducând ca argument lucrările lui Emmanuel Hédon (1863-1933), care în 1892-1896 demonstrase că pancreasul, denervat dar lăsat pe loc, nu produce diabet. Acesta apărea însă când pancreasul era extirpat. Un alt fan ridicol al teoriei nervoase a fost Eduard Pflüger (1829-1910), care s-a opus până la moarte teoriei „diabetului pancreatic”, în ciuda numeroaselor dovezi furnizate de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
tuturor formelor clinico-genetice. Biopsia musculară - este sugestiva pentru diagnostic încă din perioada preclinica a bolii. În interpretarea biopsiei musculare trebuie să se țină cont că nici un element lezional nu este caracteristic procesului disforic. Modificări de tip miogen în mușchiul cronic denervat relevă aspecte sugestive pentru denervare într-o proporție importantă din biopsiile musculare ale bolnavilor distrofici: existența "miopatiei" în neuropatie și a "neuropatiei" în miopatie este observabila în orice proces amiotrofic cronic. E.M.G. - parametrii traseelor E.M.G. în distrofiile musculare sunt următorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
fibrele musculare de alungirea sau scurtarea lor, cu repercusiuni negative asupra troficității musculare. În condițiile atrofiei musculare neurogene, adică prin denervare, în sprijinul acestei afirmații vin și rezultatele terapeutice favorabile obținute prin terapia excitomotorie, care menține în limite trofice musculatura denervată. Alături de absența contracției musculare, există opinii care atribuie importanță și absenței alungirii fibrei musculare, mecanism ce ar avea și el o mare importanță în direcția prevenirii procesului de atrofie musculară. În tratamentul complex al atrofiilor musculare, această situație pune într-
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]