39 matches
-
cu cele vândute la export în Comunitate. În ceea ce privește examinarea pe tip de produs, astfel cum s-a menționat la considerentul 27, Comisia a considerat tipurile de produse vândute pe piața internă și cele exportate ca prezentând caracteristici similare în ceea ce privește originea, denierul, compoziția, secțiunea, lustrul, culoarea, tratamentul cu silicon, calitatea și utilizarea ca fiind direct comparabile. (31) Pentru fiecare tip vândut de producătorii-exportatori pe piața internă și constatat a fi direct comparabil cu tipul de fibre discontinue de poliester vândut la export
32005R0428-ro () [Corola-website/Law/294116_a_295445]
-
nivel comercial a afectat comparabilitatea prețurilor și astfel cererea a trebuit să fie respinsă. (132) Un producător-exportator a susținut că ar trebui să se efectueze o ajustare în temeiul diferențelor de la nivelul caracteristicilor fizice între diferitele tipuri de produse, în ceea ce privește denierul și lustrul. Cu toate acestea, societatea nu a putut furniza elemente de probă care să arate că diferența de denier și lustru a afectat prețurile sau compatibilitatea acestora și, prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă. 9.4
32005R0428-ro () [Corola-website/Law/294116_a_295445]
-
ar trebui să se efectueze o ajustare în temeiul diferențelor de la nivelul caracteristicilor fizice între diferitele tipuri de produse, în ceea ce privește denierul și lustrul. Cu toate acestea, societatea nu a putut furniza elemente de probă care să arate că diferența de denier și lustru a afectat prețurile sau compatibilitatea acestora și, prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă. 9.4. Marja de dumping (133) Pentru doi dintre producătorii-exportatori, comparația dintre valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat
32005R0428-ro () [Corola-website/Law/294116_a_295445]
-
un înveliș din hârtie pentru țigarete. 5601.30 1. Bucăți din fire de nailon 100% provenite din fire răsucite vopsite în negru, compuse din două fire simple constituite fiecare dintr-un multifilament cu o fânețe de 933 decitex (840/2 denieri), tăiate special la o lungime de circa 2 până la 6 mm pentru a fi utilizate ca material de întărire la producerea anvelopelor de camioane. 5606.00 1. Fire cu aspect scămoșat (păros) pe întreaga lungime, obținute prin decuparea, în sensul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139121_a_140450]
-
în Germania, denumirea acestei monede s-ar pronunța „ein Ecu”, foarte apropiat de pronunțarea sintagmei « eine Kuh », în română « o vacă », termen mult mai puțin glorios decât vechea monedă francofonă. Ludovic al IX-lea a cerut să se bată un denier d'or à l'écu, în română: "denar de aur cu scut", al cărui nume a fost abreviat în "écu". Reprezentând scutul Franței, simbol al unificării regatului, această monedă devine etalonul de referință. Întradevăr, "écu"-ul din aur a continuat
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
și opta parte dintr-o uncie, adică 0,57 grame de aur, însă nu a luat niciodată forma unei monede metalice. Obolul medieval (în , substantiv de genul masculin) era o valoare de cont și o monedă de cupru divizionară a denierului, având valoarea unei jumătăți de "denier". Obolul medieval urmează, prin urmare, fluctuațiile denierilor atât ca valoare cât și ca greutate sau ca titlu de metal prețios. Abrevierea sa în texte este un o barat sau literele ob. În Evul Mediu
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
adică 0,57 grame de aur, însă nu a luat niciodată forma unei monede metalice. Obolul medieval (în , substantiv de genul masculin) era o valoare de cont și o monedă de cupru divizionară a denierului, având valoarea unei jumătăți de "denier". Obolul medieval urmează, prin urmare, fluctuațiile denierilor atât ca valoare cât și ca greutate sau ca titlu de metal prețios. Abrevierea sa în texte este un o barat sau literele ob. În Evul Mediu, obolul era evaluat la o jumătate
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
nu a luat niciodată forma unei monede metalice. Obolul medieval (în , substantiv de genul masculin) era o valoare de cont și o monedă de cupru divizionară a denierului, având valoarea unei jumătăți de "denier". Obolul medieval urmează, prin urmare, fluctuațiile denierilor atât ca valoare cât și ca greutate sau ca titlu de metal prețios. Abrevierea sa în texte este un o barat sau literele ob. În Evul Mediu, obolul era evaluat la o jumătate de denar. În Flandra și în Franța
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
merovingiene și începutul perioadei carolingiene . Acești oboli din secolul al VIII-lea au particularitatea de a fi bracteați și cu o singură față, contrar tradiției franceze posterioare lor, începând din secolul al IX-lea, cu un diametru mai mic decât denierii, însă bătuți pe cele două fețe. În Franța, obolul valora 4/8 de denier, pita 2/8, iar semipita 1/8. Atunci când se anunța un preț, după ce se spuneau livrele, sols și denierii, se enunțau fracțiunile de denieri, în oboli
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
de a fi bracteați și cu o singură față, contrar tradiției franceze posterioare lor, începând din secolul al IX-lea, cu un diametru mai mic decât denierii, însă bătuți pe cele două fețe. În Franța, obolul valora 4/8 de denier, pita 2/8, iar semipita 1/8. Atunci când se anunța un preț, după ce se spuneau livrele, sols și denierii, se enunțau fracțiunile de denieri, în oboli, pite și semipite. Începând din secolul al XVII-lea, cum denierul, și prin urmare
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
-lea, cu un diametru mai mic decât denierii, însă bătuți pe cele două fețe. În Franța, obolul valora 4/8 de denier, pita 2/8, iar semipita 1/8. Atunci când se anunța un preț, după ce se spuneau livrele, sols și denierii, se enunțau fracțiunile de denieri, în oboli, pite și semipite. Începând din secolul al XVII-lea, cum denierul, și prin urmare obolul, cunoscuse o devalorizare continuă de-a lungului întregului Ev Mediu, cuvântul obol s-a întrebuințat cu sensul de
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
mic decât denierii, însă bătuți pe cele două fețe. În Franța, obolul valora 4/8 de denier, pita 2/8, iar semipita 1/8. Atunci când se anunța un preț, după ce se spuneau livrele, sols și denierii, se enunțau fracțiunile de denieri, în oboli, pite și semipite. Începând din secolul al XVII-lea, cum denierul, și prin urmare obolul, cunoscuse o devalorizare continuă de-a lungului întregului Ev Mediu, cuvântul obol s-a întrebuințat cu sensul de „sumă de bani minimă”, apoi
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
4/8 de denier, pita 2/8, iar semipita 1/8. Atunci când se anunța un preț, după ce se spuneau livrele, sols și denierii, se enunțau fracțiunile de denieri, în oboli, pite și semipite. Începând din secolul al XVII-lea, cum denierul, și prin urmare obolul, cunoscuse o devalorizare continuă de-a lungului întregului Ev Mediu, cuvântul obol s-a întrebuințat cu sensul de „sumă de bani minimă”, apoi, din secolul al XIX-lea, cu sensul de „cadou de mică valoare”. Începând
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
apoi "solt" (în secolul al XI-lea), "sol", din secolul al XII-lea până în secolul al XVIII-lea, apoi "sou". La o mie de ani după reforma monetară carolingiană, în 1795, când livra tournois cedează locul francului, "sol"-ii și "denier"-ii dispar din buzunare, dar termenul de "sou" este atât de ancorat în obișnuințele francezilor, încât aceștia vor continua să desemneze astfel "a douăzecea parte dintr-un franc". Îl vom reîntâlni și în francul elvețian, în Canada și, în general
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
cine vorbește de ani? Ingolf a găsit ceva pe care l-a transcris drept 120 a... Cine a spus că era a? Am controlat pe un tabel de abrevieri ce se obișnuiau În acel timp și am găsit că pentru denier sau dinarium se foloseau semne ciudate, unul care pare un delta și altul un teta, un fel de cerc deschis În stânga. Scrie-l greșit și În grabă, așa cum scrie un biet negustor, și iată că un exaltat ca acest colonel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
nu ar contraveni exigențelor dreptății caracteristice idealului egalității de acces, atâta vreme cât ea s-ar datora deciziilor personale ale indivizilor de a refuza utilizarea serviciilor medicale de care ar avea nevoie pentru a-și trata problemele de sănătate. Așa cum explică Yvonne Denier, idealul egalității de acces la serviciile de îngrijiri medicale cere doar ca "toți membrii societății să fie capabili în egală măsură să obțină sau să utilizeze serviciile de îngrijiri medicale. Ca atare, el respectă evaluările personale ale sănătății și preferințele
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
însă în mod explicit de acest ideal maximalist al egalității de acces, apărând, în schimb, diferite versiuni ale idealului egalitarian suficientist în distribuția serviciilor de îngrijiri de sănătate. Opinia acestor egalitarieni a fost sintetizată și dezvoltată foarte bine de Yvonne Denier. Conform acestei autoare, cetățenii trebuie să beneficieze de un acces egal doar la acele bunuri sau servicii de îngrijiri medicale care satisfac nevoi obiective, universal categorice (esențiale pentru orice indivizi) și legate în mod inextricabil de provocarea unui rău indivizilor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
nevoi mult mai puțin urgente sau fundamentale care rezultă din dorințele, valorile sau preferințele particulare ale indivizilor și de care funcționarea normală a acestora nu depinde precum în cazul nevoilor parcursului vieții 12. * * * De ce se distanțează egalitarienii de tipul lui Denier de idealul maximalist al egalității de acces? În primul rând, pentru că idealul maximalist nu este, după cum se poate constata cu ușurință, un ideal fezabil. Acest ideal, consideră egalitarienii suficientiști, este unul care cere prea multe, dacă nu chiar imposibilul. Iar
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
generează adesea propria sa cerere, astfel că alocarea unor resurse suplimentare pentru acestea nu înseamnă întotdeauna rezolvarea problemei pentru care ele sunt intenționate, ci alimentarea unor noi și noi cereri de resurse suplimentare. Pe baza unor astfel de considerații, Yvonne Denier a condamnat în termeni sarcastici abordarea maximalistă a idealului egalității de acces la serviciile de îngrijiri medicale. Această abordare "utopianistă", crede Denier, este inacceptabilă, pentru că ignoră prăpastia dintre ofertă și cerere în sănătate. Denier numește această abordare abordarea de tip
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
intenționate, ci alimentarea unor noi și noi cereri de resurse suplimentare. Pe baza unor astfel de considerații, Yvonne Denier a condamnat în termeni sarcastici abordarea maximalistă a idealului egalității de acces la serviciile de îngrijiri medicale. Această abordare "utopianistă", crede Denier, este inacceptabilă, pentru că ignoră prăpastia dintre ofertă și cerere în sănătate. Denier numește această abordare abordarea de tip Star-Trek a idealului dreptății în sănătate, pentru că "elimină deficitul prin presupunerea abundenței. Își închipuie o societate tehnologică care este atât de avansată
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
baza unor astfel de considerații, Yvonne Denier a condamnat în termeni sarcastici abordarea maximalistă a idealului egalității de acces la serviciile de îngrijiri medicale. Această abordare "utopianistă", crede Denier, este inacceptabilă, pentru că ignoră prăpastia dintre ofertă și cerere în sănătate. Denier numește această abordare abordarea de tip Star-Trek a idealului dreptății în sănătate, pentru că "elimină deficitul prin presupunerea abundenței. Își închipuie o societate tehnologică care este atât de avansată încât poate satisface toate nevoile și dorințele materiale"16. Pentru a descoperi
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
pentru că "elimină deficitul prin presupunerea abundenței. Își închipuie o societate tehnologică care este atât de avansată încât poate satisface toate nevoile și dorințele materiale"16. Pentru a descoperi idealul adecvat al egalității de acces la serviciile de îngrijiri medicale, crede Denier, e nevoie de o abordare diferită, de factură realistă. Asupra diferențelor de opinie ale filosofilor egalitarieni cu privire la modalitatea adecvată de teoretizare a idealului egalității de acces voi reveni, însă, în subcapitolul ulterior. Aici voi continua prezentarea menționând că, în opinia
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
nevoie de o abordare diferită, de factură realistă. Asupra diferențelor de opinie ale filosofilor egalitarieni cu privire la modalitatea adecvată de teoretizare a idealului egalității de acces voi reveni, însă, în subcapitolul ulterior. Aici voi continua prezentarea menționând că, în opinia lui Denier și a multor alți filosofi egalitarieni, o dată ce adoptăm o strategie alternativă, realistă, de teoretizare a idealului egalității de acces, acesta nu poate însemna egalitatea accesului la orice servicii de îngrijiri de sănătate care ar avea un beneficiu net pentru indivizi
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de a doua categorii de răspunsuri, accesul egal "adecvat" sau "suficient" este accesul egal la acel pachet de servicii medicale stabilit prin deliberare democratică de către membrii societății. Primul tip de răspuns este apărat, spre exemplu, de către Norman Daniels sau Yvonne Denier. Dintre aceștia, locus classicus al argumentării în favoarea aplicării criteriului egalității oportunităților în determinarea nivelului "adecvat" de servicii medicale la care ar trebui să existe un acces egal este Norman Daniels. În prima lucrare dedicată exclusiv teoretizării filosofice sistematice a dreptății
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
din urmă acuzație viabilă? O lectură atentă a scrierilor maximaliștilor arată că nu. Așa cum se poate constata cu ușurință din aceste scrieri, maximaliștii sunt conștienți de constrângerile privind disponibilitatea sau costurile serviciilor medicale asupra cărora atrag atenția egalitarienii realiști (precum Denier, Gutmann sau Cartwright). Mai mult, implementarea strictă și completă a idealului maximalist al egalității de acces la serviciile de îngrijiri medicale este atât nefezabilă, cât și indezirabilă (din motivele invocate de către realiști). Cu toate acestea, ei rămân convinși că idealul
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]