131 matches
-
în aer cantități mici de protoxid de azot, N2O. Azotul din aer este fixat (combinat chimic cu alte substanțe) și deci eliminat din atmosferă prin trei canale principale. Ponderea acestora se caracterizează prin următoarele valori, Echilibrul natural între fixare și denitrificare (întoarcerea N2 în atmosferă) poate fi perturbat prin activitatea antropică: fixarea industrială și cea biologică derivată din dezvoltarea legumiculturii pot cauza o reducere a ratei anuale de denitrificare de circa 2 unități din rata de fixare totală. Timpul de rezistență
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Ponderea acestora se caracterizează prin următoarele valori, Echilibrul natural între fixare și denitrificare (întoarcerea N2 în atmosferă) poate fi perturbat prin activitatea antropică: fixarea industrială și cea biologică derivată din dezvoltarea legumiculturii pot cauza o reducere a ratei anuale de denitrificare de circa 2 unități din rata de fixare totală. Timpul de rezistență al unui gaz în atmosferă este determinat prin raportul dintre masa rezervorului atmosferic (cantitatea totală de gaz prezentă în atmosferă-rezervor. Conceptul de timp de rezistență este foarte util
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
instantanee. Acesta ar trebui să conducă la o distribuție uniformă a ozonului în turbosferă, fapt confirmat prin măsurători-concentrația sa în atmosferă este constantă până la o altitudine de circa 80 km. Să notăm că menținerea unui exces ușor de fixare în raport cu denitrificarea (la nivelul amintit mai sus) poate avea consecințe profunde în timp: în circa 250 milioane ani, jumătate din cantitatea totală de azot va fi eliminată din atmosferă. În aceste condiții, acumularea azotului în microorganisme va crește considerabil, producând o sărăcie
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Intrările majore de azot în sistemul organic mixt sunt reprezentate de fixarea azotului atmosferic și intrările achiziționate prin nutrețuri, șeptel și îngrășăminte. Pierderile de azot înregistrate pot fi sub formă solidă, lichidă sau gazoasă și au loc prin levigare, volatilizare, denitrificare, exportul prin recolte și animale vândute precum și levigările prin drenurile de suprafață, înmagazinările din așternutul animalelor. Ciclul azotului din fermă implică deplasarea azotului din sol în masa vegetală, din masa vegetală în corpul animalelor (bagajul viu) iar din bagajul viu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
lumină în favoarea grâului și creează și un microclimat mai bun. Rezultate bune, în contextul ambelor culturi și a reducerii levigării nitraților din sol sunt obținute atunci cînd culturile sunt semănate timpuriu, cu sau fără îngrășăminte verzi. 3.2.1.3. Denitrificarea Pierderile prin denitrificare se înregistrează de regulă în condițiile de anaerobioză existente în solurile cu exces de umiditate. Nivelul pierderilor este dependent de concentrația nitraților din sol, rata activității biologice și de extensia în timp a condițiilor de anaerobioză. Orice
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și creează și un microclimat mai bun. Rezultate bune, în contextul ambelor culturi și a reducerii levigării nitraților din sol sunt obținute atunci cînd culturile sunt semănate timpuriu, cu sau fără îngrășăminte verzi. 3.2.1.3. Denitrificarea Pierderile prin denitrificare se înregistrează de regulă în condițiile de anaerobioză existente în solurile cu exces de umiditate. Nivelul pierderilor este dependent de concentrația nitraților din sol, rata activității biologice și de extensia în timp a condițiilor de anaerobioză. Orice factor care determină
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
factor care determină creșterea ratei de consum a oxigenului din sol cum ar fi de exemplu mărirea cotei de oxigen consumată prin respirația microorganismelor din sol ca rezultat al încorporării recente în sol a resturilor vegetale, va mări probabil rata denitrificării. Pierderile sunt mai mari în timpul scurtelor perioade de exces de umiditate din timpul perioadei de vegetație, în timp ce în iarnă activitatea biologică se reduce și prin urmare condițiile de anaerobioză nu se dezvoltă rapid iar pierderile de azot prin denitrificare sunt
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
rata denitrificării. Pierderile sunt mai mari în timpul scurtelor perioade de exces de umiditate din timpul perioadei de vegetație, în timp ce în iarnă activitatea biologică se reduce și prin urmare condițiile de anaerobioză nu se dezvoltă rapid iar pierderile de azot prin denitrificare sunt neînsemnate. Acest proces este dificil de cuantificat, însă unele estimări dau ca pierderi maxime înregistrate valori de 3 kg N/ha/an la solurile nefertilizate. 3.2.1.4. Preluarea de către plante Pentru majoritatea plantelor de cultură ionii de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
inițial din dejecții accesibil pentru nutriție este utilizat de către ierburi în producerea substanței uscate din recoltă. O mare parte din azot poate fi temporar reținut în rădăcini, imobilizat în materia organică din plasma microorganismelor solului sau pierdut prin levigare sau denitrificare. 3.2.1.5.5. Resturile vegetale și îngrășămintele verzi Reziduurile de plante pot fi aplicate direct în sol în loc să treacă în compost sau platforma de gunoi, metodă utilizată prin îngroparea sub arătură a culturii dezvoltate ca îngrășămînt verde. Acestea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
1.2. Pierderile de azot Cele mai mari pierderi la stocarea gunoiului sunt cele care au loc sub formă gazoasă. Amoniacul este pierdut de fiecare dată cînd grămada de gunoi este mutată, în timp ce în interiorul grămezilor bine compactate se pot produce denitrificări în condițiile de anaerobioză create. Pierderile cresc odată cu mărirea perioadei de depozitare, fiind scăzute în timpul iernii, pentru ca primăvara devreme să crească rapid. Inițial raportul C:N influențează nivelul pierderilor, un raport inițial C:N în jur de 40 determinînd pierderi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
suprafață impermeabilă la apă și având scurgerile colectate într-un tanc. O grijă majoră o reprezintă levigarea nitraților, dar studiile au arătat că solul de desubtul grămezii devine rapid anaerobic, deci că levigarea nitraților în sol devine parte a procesului denitrificării rezultînd azot gazos care, eventual, aprovizionează înapoi atmosfera. Penetrarea nitraților pe profilul de sol a fost găsită minimă, însumînd în jur de 5 kg NO3-N/ha pe solurile nisipoase și pe arii limitate de teren. Prezența unor cantități mari de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
trebuie facută în momente nepotrivite în cursul anului, pentru a goli spațiul de depozitare. Aplicarea mustului de gunoi din toamnă pînă în ianuarie, când preluarea azotului de către culturi este redusă iar scurgerile depă șesc evaporarea, este mai puțin eficientă datorită denitrificării și levigării nitraților. Cele mai mari pierderi de azot din must se înregistrează în timpul aplicării, cu toate că o risipă semnificativă poate rezulta și prin scurgerile ce au loc din mustul depozitat. Circa jumătate din azotul existent în must este reprezentat de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în timpul aplicării. Acești compuși conduc la arderea plantelor de cultură și distrug viermii de sol, contribuind în plus și la o accentuare a mirosului. în absența aerației, scopul depozitării trebuie să fie reducerea pierderilor de nutrienți în urma levigării, volatilizării sau denitrificării. Situația ideală este una în care toate paiele utilizate sunt încorporate în must, îmbunătățind astfel raportul C:N. Un raport mare C:N aprovizionează cu energia necesară bacteriile care încorporează azotul ca proteine structurale. Stocarea în tanc va contribui, de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
degradare fotolitică, dar redusă. Baza este degradarea microbiologică. Dacă există oxigen dizolvat destul degradarea este aerobă, cu consum de oxigen și producție de bioxid de carbon și apă (respirație). Dacă oxigenul e insuficient, se trece la procese anaerobe cum sunt denitrificarea, dezaminarea, reducerea sulfatului, fermentarea. Acestea produc oxigenul necesar descompuneri substanțelor organice dar și compuși nedoriți precum hidrogenul sulfurat, metanul etc. Aceste procese anaerobe sunt rare în râuri dar frecvente în lacuri adânci și comune în mlaștini. Suspensiile în râuri și
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
protoxid de azot, acesta din urmă fiind un gaz cu efect de seră. În general, emisiile acestor gaze sunt direct proporționale cu cantitatea de azot folosită pentru fertilizare. În sol, protoxidul de azot este produs prin procese microbiene, nitrificare și denitrificare. De asemenea, utilizarea ureei sau a calcarului ca îngrășământ generează emisii de dioxid de carbon. La scară europeană, emisiile de protoxid de azot generate prin utilizarea îngrășămintelor reprezintă aproximativ 42% din emisiile totale ale acestui gaz. Dejecțiile animaliere folosite ca
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
recoltare Pentru evitarea poluării mediului se vor cunoaște și respecta următoarele aspecte: · Fungicidele organo-mercurice au un impact dur negativ asupra activității biologice a solului; · Utilizarea frecventă a ditiocarbamaților (Maneb, Zineb, Mancozeb,Tiuram) are influență negativă asupra proceselor de nitrificare și denitrificare, prin reducerea semnificativă a bacteriilor din sol;· Benzimidazolii în exces manifestă o acțiune de frânare în mineralizarea resturilor vegetale și reduc populațiile de râme din sol; · Nu se vor deversa apele toxice de la spălarea mașinilor și echipamentelor în ape de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
6). Pentru evitarea poluării mediului se vor cunoaște și respecta următoarele aspecte: - Fungicidele organo-mercurice au un impact dur negativ asupra activității biologice a solului; - Utilizarea frecventă a ditiocarbamaților (Maneb, Zineb, Mancozeb,Tiuram) are influență negativă asupra proceselor de nitrificare și denitrificare, prin reducerea semnificativă a bacteriilor din sol; 109 - Benzimidazolii în exces manifestă o acțiune de frânare în mineralizarea resturilor vegetale și reduc populațiile de râme din sol; - Nu se vor deversa apele toxice de la spălarea mașinilor și echipamentelor în ape
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
tundră, taiga, pășune, pădure temperată, savană, pădure ecuatorială; -după caracteristicile structurale (abundența numerică și în biomasă, distribuția speciilor, durata de viață, importanțăă; 28 după tipurile funcționale, în raport cu abundența și distribuția speciilor cu caracteristici funcționale (descompunerea materiei organice, prădători de vârf, denitrificare, etcă; după natura și importanța bunurilor și serviciilor furnizate sistemului socio-economic uman; după capacitatea de refacere sau rezistența la modificări; după stadiul succesional, ecosistemele se clasifică în: tinere sau mature, pentru cele acvatice în oligo-, mezo-, eusau hipertrofe. Odum (1993
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
topitoriilor de zinc. Efectul dăunător al excesului de Cd în sol constă în blocarea proceselor microbiologice; de exemplu, ionii de Cd în concentrații mai mari de 12 ppm, frânează procesul de sinteză al hidrogenului atmosferic, precum și procesele de amonificare și denitrificare. Toxicitatea cadmiului este mai mare decât a zincului în ceea ce privește plantele, reducând drastic producția. Cele mai sensibile plante de cultură la concentrații mari de cadmiu sunt: soia, salata și spanacul, ele fiind afectate negativ de concentrații de 4-10 ppm Cd. Dintre
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de date și a unor cunoștințe solideă; modificarea regimului hidrologic (în sensul intensificării primenirii apeiă - are eficiență relativă, în funcție de calitatea apei la intrare și condițiile de turbulență; stimularea proceselor biologice de captare și ieșire de nutrienți din sistemele acvatice (prin denitrificare, cultură de macrofite, recoltare, etcă; tehnologia biomanipulării, adică popularea cu pești fitofagi și planctonofagi a bazinelor respective (dă rezultate relative, se poate aplica la spații limitate: lacuri mici, eleșteeă; -blocarea nutrienților pe circuit prin imobilizarea în rezervorul bental sau/și
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
a apelor uzate va fi capabilă să preia un flux suplimentar de ape uzate ce provin din extensiile rețelei de canalizare. Stația de tratare a apelor uzate reabilitată va îndeplini standardele set privind tratarea apelor uzate urbane (tratament secundar) cu denitrificare biologică. Principalul proces biologic este reconfigurat în vederea pregătirii transformării nitrogenului într-o zonă anoxică, urmată de un tratament normal biologic. În ceea ce privește fosfații, nivelul actual de îmbunătățire a lucrărilor este foarte mic. Au fost făcute pregătiri în cadrul măsurii de micșorare a
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 22 februarie 2002 (*actualizat*) convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea reţelei de alimentare cu apă potabilă, colectarea şi tratarea apei uzate în oraşul Târgu Mureş, România"**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143900_a_145229]
-
a procesului de modernizare pentru a fi îndeplinite cerințele de descărcare în cursuri de ape sensibile, dacă acest lucru va fi necesar. Există spațiu suficient pentru extinderea în viitor a treptei biologice a stației, în vederea realizării procesului de nitrificare și denitrificare pentru reducerea cantității totale de azot. Cantitatea de fosfor poate fi redusă prin tratament chimic. Facilitățile de tratare a nămolului vor fi de asemenea îmbunătățite. Date fiind unele incertitudini în ceea ce privește cantitățile și calitatea apelor uzate (datorate și necesității de finalizare
ANEXĂ din 31 martie 2003 la Memorandumul de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura "imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa potabila, colectare a apelor uzate si a statiei de epurare in municipiul Satu Mare, Regiunea de Nord-Vest, Romania. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153083_a_154412]
-
a procesului de modernizare pentru a fi îndeplinite cerințele de descărcare în cursuri de ape sensibile, dacă acest lucru va fi necesar. Există spațiu suficient pentru extinderea în viitor a treptei biologice a stației, în vederea realizării procesului de nitrificare și denitrificare pentru reducerea cantității totale de azot. Cantitatea de fosfor poate fi redusă prin tratament chimic. Facilitățile de tratare a nămolului vor fi de asemenea îmbunătățite. Date fiind unele incertitudini în ceea ce privește cantitățile și calitatea apelor uzate (datorate și necesității de finalizare
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 31 martie 2003 între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate şi a staţiei de epurare în municipiul Satu Mare, Regiunea de Nord-Vest, România"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152815_a_154144]
-
pentru a îndeplini cerințele în cazul descărcărilor în cursuri de ape sensibile, dacă aceasta va fi necesară în viitor. Reabilitarea va ține cont de avantajul oferit de supradimensionarea bazinelor de aerare și va pregăti aceste facilități pentru realizarea procesului de denitrificare într-o etapă viitoare, prin compartimentarea bazinelor în două zone diferite. O revizuire a încărcărilor hidraulice și cu poluanți a SEAU va fi realizată înaintea pregătirii documentelor de licitație. Această revizuire necesită instalarea de echipamente pentru măsurarea debitelor de intrare
MEMORANDUM DE FINANŢARE din 5 martie 2004 între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă, colectare şi tratare a apelor uzate în municipiul Bacău, judeţul Bacău, România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156991_a_158320]
-
catalazei Se pune o picătură de peroxid de hidrogen (30 de volume) pe o lamă curată și se emulsifiază adăugând conținutul unei anse de platină de cultură. Reacție pozitivă: Producerea de bule de oxigen indică prezența catalazei. - Reductaza nitratului și denitrificarea (Bradbury, 1970) Mediu de cultură: KNO(3) (fără nitrit) 1 g Extract de drojdie difco bacto 1 g K(2)HPO(4) 5 g Apă distilată 1 litru Se dozează câte 10 ml în sticle de 20 ml. Se sterilizează
ANEXE din 5 februarie 2003 la Ordinul nr. 89/2003 *), privind stabilirea condiţiilor în care anumite organisme dăunătoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevăzute în anexele nr. 1-5 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.030/2001 , pot fi introduse sau puse în circulaţie pe teritoriul României ori în zonele protejate din România, pentru experienţe, scopuri ştiinţifice sau experimentale şi lucrări pe selecţii varietale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154541_a_155870]