370 matches
-
exemplu, ar trebui evitate subiectele de bac care, în loc să verifice lectura primară și abia apoi considerațiile filologice, urmăresc exclusiv noțiunile de teorie literară. Ar trebui să se pună accent pe opere care să poată fi analizate din punct de vedere denotativ, al unei receptări minimale, iar elevii care doresc o notă mai mare de 5 să insiste pe considerațiile conotative, pe subtext și aspecte de teorie literară. Există cititori care nu pot depăși un nivel primar de lectură, cititori care se
cu aceste subiecte, căutăm să prindem elevul pe picior greșit sau să îl evaluăm? by https://republica.ro/simulare-la-bacalaureat-2016-cu-aceste-subiecte-cautam-sa-prindem-elevul-pe-picior-gresit-sau-sa-il-evaluam [Corola-blog/BlogPost/338453_a_339782]
-
artistic. Care sunt formulele ce aduc în cartea de critică/istorie literară a lui Dorin Murariu asemenea ecouri? Mai întâi, titlurile capitolelor, sintagme în care referențialitatea comunicării este voit ambiguizată de adaosuri metaforizante, capabile să extindă și să nuanțeze enunțul denotativ. Prima secvență a volumului (Sedimentele anilor) fotografiază, cum s-a spus, momente importante din biografia scriitorului. Textul are o structură caleidoscopică. Crâmpeie autobiografice, culese din textele lui Mircea Pora, informații furnizate de scrierile unor confrați, comentarii ale naratorului-autor, însoțite de
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1394869810.html [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
interpretare logică, ci, tocmai fiindcă e viu și tăios ca o lamă lucioasă de cuțit (cu viața regăsindu-se în carnea lui exact așa cum apare ea în realitate, la dimensiunea sa corect cuantificată), până la redarea completă a sensului său profund denotativ. Libertatea, „proiectul imemorial al omului” (Marcel Moreau), nu rămâne pentru Goma un simplu punct îndepărtat de „esență mitică”, fixat, undeva, pe nivelul superior și intangibil de „cel mai divin dintre visuri”, conform concepției aceluiași scriitor belgian - fiu de țiglar „cu
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
înghite marea imaginară în care nu mai știu să înot- Fluture pe cub de zahăr George Schinteie stăpânește foarte bine metafora( titlurile sunt metafore aproape în totalitate) și o glisează într-o stilistică proprie, oximoronică între vis și realitate, între denotativ și conotativ, între sacru și desacralizare, între natural și denaturare, așa încât lectura oferă un sincretism poetic rafinat. dar dar dacă moartea ar bate la ușă de cîte ori își iau zborul porumbeii din colivia sufletului ancorat de nori liniștea dintre
GEORGE SCHINTEIE -67 -POEME DEZNODATE – de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1459764544.html [Corola-blog/BlogPost/379115_a_380444]
-
al monolitului fisurat încă dintru început UE întocmai ca o batistă fluturată în semn de adio pe peronul dezolant al unei gări singuratice de mâna unui necunoscut. De fapt, termenul democrație și-a pierdut de mult și definitiv sensul său denotativ inițial, existând azi, așa cum spuneam în paragraful anterior, drept simplul paravan acoperitor al multiplelor jocuri de culise ale guvernelor lumii și a celui mondial, care le coordonează, momentan din „umbră”, pe toate acestea la un loc. Personal, mă îndoiesc de
ÎNTRE DEMOCRAŢIA NENĂSCUTĂ ÎNCĂ ŞI OLIGOCRAŢIA CU CHIP DE DRAC ICONIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intre_democratia_nenascuta_inca_s_magdalena_albu_1348999064.html [Corola-blog/BlogPost/348421_a_349750]
-
pătrundă în limba comună, datorită popularizării lor prin intermediul mass-mediei și procesului de informatizare a societății românești la care deocamdată sunt receptivi mai ales tinerii. 2) Elipsa din denumirea oficială sintagmatică a unor partide politice contribuie la atribuirea de sensuri noi, denotative unor substantive comune. Irina Preda (1992, p.585) exemplifică acest procedeu prin cuvintele front și convenție, care sunt folosite în domeniul politic în locul substantivelor proprii compuse, nume de formațiuni politice: Frontul Salvării Naționale și Convenția Democratică: „Consideră frontul drept o
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459081733.html [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]
-
3) Interferențele lexicale: Substantive din domeniul sportiv sunt utilizate cu referire la viața militară și socială. Balcaniadă „Competiție sportivă care are loc la intervale regulate cu participarea sportivilor din țările balcanice.” (din Balcani și sufixul -iadă), recent a dobândit sensul denotativ „Lupte interetnice care se desfășoară în Balcani”: „Demersurile de până acum arată că nu va fi vorba în nici un caz de o nouă sângeroasă de inspirație iugoslavă.” Tl., 90-92/1993, p.12 Deși semantic nu au comună decât denumirea regiunii
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459081733.html [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]
-
unde se desfășoară acțiunea, le considerăm polisemantice din cauza originii comune. Universiadă „Competiție sportivă internațională la care participă tineretul din universități” (din Univers[itate] și sufixul -iadă) în timpul evenimentelor din 1989 s-a îmbogățit cu un nou sens cu valoare atât denotativă, cât și conotativă în funcție de intenția vorbitorului „Miting anticomunist desfășurat în piața Universității din București” care îl situează în relație de sinonimie cu golaniadă. „Prima universiadă anticomunistă din lume.” Z-Z., I, 11/1990, p.8 Este foarte greu de stabilit dacă
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459081733.html [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]
-
cu totul și cu totul neconformă cu realitatea ca atare denotă un principiu de critică a conștiinței sociale complet eronat ca modalitate de a privi dincolo de ceea ce suntem învățați a vedea în mod obișnuit în juru-ne. Cu alte cuvinte, deslușirea denotativă sau conotativă a corpului lingvistic propus de un subiect în parte nu numai că reprezintă o mare provocare pentru un specialist, dar îl și îndreaptă pe acesta către o latură distinctivă a modelului semiotic ales, model de o complexitate vădită
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
Tudor Vianu- Simbolul artistic, în Postume, p.141). Schimbarea nu se reduce la un act de analogie semantică, ce presupune modificarea semnificației primare și crearea unui conținut nou. Condiția creării sensurilor metaforice este dată de “alterarea “ sensului fundamental, care este denotative, pentru a face posibilă națterea concomitentă a sensului figurat, care este conotativ,, ce funcționează ca sens nou și “propriu “. Metafora nu este un simplu transfer de sens, ci o metamorfozare semantic. Cuvântul poetic este în același timp “mort et resurrection
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rolul_metaforei_ca_limbaj_figu_al_florin_tene_1360133914.html [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
în limba comună, cât și în vorbirea lui Marius Chicoș Rostogan, cu sensul propriu și cu trăsătura + uman sunt folosite numai cuvintele prost și prostovan. Celelalte cuvinte: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită în vorbirea comună au un sens propriu, denotativ și trăsătura - uman și un sens figurat, metaforic, depreciativ, căruia îi corespunde trăsătura + uman. Marius Chicoș Rostogan folosește aceste cuvinte numai cu sensul figurat preluat din limba comună, lui fiindu-i proprie numai folosirea lor în anumite contexte, în anumite
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
mari, evoluția interpretării operei lui Bacovia, iar prin 2003 sau 2004 citisem atent „Aisbergul poeziei moderne” a lui Gheorghe Crăciun, carte care m-a făcut să-l privesc un pic altfel pe Bacovia. Acolo se vorbea despre poezia tranzitivă ( sau denotativă), despre care Gheorghe Crăciun spunea: 1. „este scrisă de tipul liric denotativ, preocupat de cotidian și nu de transcendent, de mesaj și nu de limbaj”; 2. „e directă, democratică, mizând pe metonimie și nu pe metaforă”; 3. „s-a născut
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
atent „Aisbergul poeziei moderne” a lui Gheorghe Crăciun, carte care m-a făcut să-l privesc un pic altfel pe Bacovia. Acolo se vorbea despre poezia tranzitivă ( sau denotativă), despre care Gheorghe Crăciun spunea: 1. „este scrisă de tipul liric denotativ, preocupat de cotidian și nu de transcendent, de mesaj și nu de limbaj”; 2. „e directă, democratică, mizând pe metonimie și nu pe metaforă”; 3. „s-a născut o dată cu poezia reflexivă simbolică”; 4. „ea respinge în întregime postulatele „purității”, „ermetizării
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Marcel Turcu, în întregul ei*, a fost și este calificată, de mai toți comentatorii, drept suprarealistă - fapt justificat, până la un punct, de aparenta ei non-transparență (deși a înțelege nu înseamnă neapărat, și doar, a decoda instantaneu, a “pricepe” la nivel denotativ), de extraordinara dezinvoltură a asocierilor lexico-semantice, de neîngrădita libertate a expresiei în general (măcar la o primă abordare). Dar aplicarea acestei etichete (suprarealist) - demers hermeneutic foarte comod, de altfel, căci scutește de efort - nu poate satisface un cititor atent, dispus
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 1551 din 31 martie 2015 Toate Articolele Autorului Prefață- Tudor A. Ursente, Fără hashtag Cartea de versuri Fără hashtag, confesiunea tânărului Tudor A. Ursente, se înscrie în literateca de azi cu un mesaj contemporan denotativ prin chiar titlul volumului. O definiție a semnului implicat, #, sună așa: “Un hashtag este un cuvânt sau o frază, precedate de semnul #. Este o modalitate de a înștiința prin etichetarea tipului de conținut. Cuvintele care apar în mesajele de blogging
PREFAŢĂ- TUDOR A. URSENTE, FĂRĂ HASHTAG de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1427784470.html [Corola-blog/BlogPost/382679_a_384008]
-
o artistă plurivalentă și așa se explică faptul că spectacolele în care joacă umplu cu ea miezul desfășurătorului. Inclusă în programul unui spectacol, actrița Doina Ghițescu lărgește considerabil relația dintre lumina scenei și penumbra sălii de spectacol. De la o perspectivă denotativă, la un reper al succesului, actrița Doina Ghițescu e capabilă să salveze un program ajuns la un punct fără ieșire din anost, să repare o „pană” făcând să reintre în uz farmecul spectacolului ajuns dintr-un motiv sau altul în
DOINA GHIŢESCU. ÎMPREUNĂ, EDUCAŢIA ŞI PERSONALITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420381903.html [Corola-blog/BlogPost/376675_a_378004]
-
dacă omenirea a trăit o epocă preistorică orală, una istorică a scrisului, acum ar trăi una protoistorică, a imaginii tehnice, iar revenirea la imagine ar fi o revenire pe spirala istoriei a lumii magice, în care imaginile nu sunt complexe denotative și neambigue, ci conotative și ambigue. Că artiștii sunt primii care învață să se folosească de imaginea tehnică acest nou aparatus, cu digitalizarea, multimedia, imprimantele 3D. Sfârșitul textului este și el conotativ: S-ar putea deci ca secolul XXI să
Mai mare atenție la „penal”! by https://republica.ro/mai-mare-atentie-la-zpenal [Corola-blog/BlogPost/338718_a_340047]
-
strict individuală, personală a elementelor care dau materialitate și justifică cele două universuri care se suprapun (realul și culturalul), dar și intenția, reușită, de a clasiciza imediatul, de a conferi exemplaritate spațiului interior. Titlurile volumelor, preponderent nominale, cu dublă semnificație denotativă, generează valențe interpretative în plan conotativ. Astfel, ele devin simbolul artei ca formă de transcendere de la contingent la transcendent, de la relaționarea artistului cu cititorul, de la întâlnirea sensibilității cu intelectul, dar, în același timp sunt și metafore muzicale, rezonante, expresii ale
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/theodor_rapan_1449999770.html [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
volumul. În timpurile moderne, școlile semiotice și structuraliste occidentale au sintetizat un model al imaginii vizuale bazat pe câteva coduri specifice: coduri senzoriale; coduri iconice; coduri iconologice. Ansamblul acestora poate fi dotat, în funcție de viziune, formulă artistică și stil, cu calități denotative sau conotative. Aceste coduri pot fi detectate mai ales în arta figurativă, unde obiectul pictural (inclus în imagine și sugerând cele trei dimensiuni ale spațiului) poate avea două proprietăți: 1) paradigmă vizuală (obiectul considerat ca prezență solitară); 2) sintagmă vizuală
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
este emoția artistică (bucurie, tristețe, revoltă, compasiune etc.), prin identificarea empatică cu subiectul uman sau detașarea de acesta. 3) Procesul intelectual (nivelul rațional-ideatic): judecarea elementelor percepute prin procesul fizic-senzorial și înțelegerea mesajului transmis, concretizat în subiect; rezultatul este înțelegerea sensurilor denotative și conotative ale operei de artă, aprecierea valorică, istorică și social-umană a acesteia. Aprecierea calității artistice a unei opere picturale, bazată pe sistemul triadic cu criteriile respective, poate avea loc respectând rigorile de ordin estetic (excelența formală și cromatică), de
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
se bazează o configurație structurală autonomă și pe o viziune cognitiv-existențială la nivel individual, noi propunem, pentru percepția și analiza operei picturale, doar activarea a trei coduri esențiale: 1) coduri senzoriale; 2) coduri iconice; 3) coduri iconografice. Acestea au valori denotative și conotative corespunzătoare. În genere, opera de artă, indiferent de gen, stil, epocă sau calitate, include trei tipuri de valori: 1) valoare istorică (încadrare sociologică, mentalități, mijloace tehnice, context politic etc.); 2) valoare materială (opera în sine, în integralitatea sa
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
în special interesat de traduceri, cu profesori universitari și unde au fost realizate interviuri pentru TVR Cluj etc. Studenților, care mi-au adresat întrebări pertinente, eu le-am vorbit cu deosebire despre dificultățile transpunerii unui text în altă limbă, sensurile denotative, dar mai cu seamă cele conotative ale cuvintelor sau sintagmelor lexicale, pentru care traducătorul trebuie să se transpună nu de puține ori în starea autorului cărții în limbă străină, să simtă, să “intre în pielea lui”, să procedeze la conexiuni
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_betty_kirchmajer_donca.html [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
Elementele hinduse, corect asimilate în poezia lui Eugen Dorcescu, printr-o bogată și temeinică lectură a marilor opere din literatura universală, își revarsă simbolismul pentru cei mai mulți doar ca ecouri adânci și numai celor mai avizați li se relevă cu tot denotativul: „M.-I.B.: De când ați asimilat noțiunea de vacuitate? E.D.: Prin lectură, i-am dat un nume. Eu o știam din experiență, din intuiție. Spiritul e încă definibil. Vacuitatea nu, e orizontul cel mai îndepărtat, esența esențelor, Marele Simbol, Mahamudra
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iulian_chivu_1473250740.html [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
literare (rezumat, analiza, sinteză, paralelă, eseu structurat și nestructurat) și a textelor funcționale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare - tipuri diverse de scrisori). b. Competențe privind receptarea mesajelor - Receptarea adecvată a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valențelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influență elementelor paraverbale asupra înțelegerii mesajului oral). - Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimica Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relatie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]