124 matches
-
tratament biomecanic. Metode neconvenționale de preparare a canalelor radiculare: tehnici sonice, ultrasonice și bazate pe radiația laser. 10. Criterii de selecție a soluțiilor de irigare a spațiului endodontic, rolul antiseptic și chelator al acestora. Interpretarea aspectelor de microscopie electronică ale dentinei radiculare parietale în urma pregătirii spațiului endodontic. 11. Rolul medicației endodontice, criterii de selecție a substanțelor medicamentoase, posibilitățile de potențare a efectelor antiseptice și biostimulatoare. Evaluarea clinică și microbiologică a statusului endodontic. 12. Principiile obturației de canal tridimensionale. Sigilanți. Materiale și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
tratament biomecanic. Metode neconvenționale de preparare a canalelor radiculare: tehnici sonice, ultrasonice și bazate pe radiația laser. 10. Criterii de selecție a soluțiilor de irigare a spațiului endodontic, rolul antiseptic și chelator al acestora. Interpretarea aspectelor de microscopie electronică ale dentinei radiculare parietale în urma pregătirii spațiului endodontic. 11. Rolul medicației endodontice, criterii de selecție a substanțelor medicamentoase, posibilitățile de potențare a efectelor antiseptice și biostimulatoare. Evaluarea clinică și microbiologică a statusului endodontic. 12. Principiile obturației de canal tridimensionale. Sigilanți. Materiale și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
tratament biomecanic. Metode neconvenționale de preparare a canalelor radiculare: tehnici sonice, ultrasonice și bazate pe radiația laser. 10. Criterii de selecție a soluțiilor de irigare a spațiului endodontic, rolul antiseptic și chelator al acestora. Interpretarea aspectelor de microscopie electronică ale dentinei radiculare parietale în urma pregătirii spațiului endodontic. 11. Rolul medicației endodontice, criterii de selecție a substanțelor medicamentoase, posibilitățile de potențare a efectelor antiseptice și biostimulatoare. Evaluarea clinică și microbiologică a statusului endodontic. 12. Principiile obturației de canal tridimensionale. Sigilanți. Materiale și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
au observat efecte la nivel osos și la nivelul danturii , pentru expuneri sub nivelul expunerii clinice . Modificările au constat în îngroșarea neregulată a cartilajelor de creștere ale femurului , hipocelularitate medulară în vecinătatea cartilajelor de creștere modificate și alterări ale compoziției dentinei . La efectuarea bateriei standard de studii de genotoxicitate , un test in vitro privind efectul clastogenic asupra celulelor de mamifere ( celule ovariene de hamster chinezesc ) în prezența activării metabolice a evidențiat un rezultat pozitiv , definit ca o creștere a aberațiilor cromozomiale
Ro_692 () [Corola-website/Science/291451_a_292780]
-
suprafață cement, o substanță organo-minerală de origine mezodermică, proliferat pe întreaga perioadă a existenței dintelui și dispus sub formă de fibre de colagen. Atât în rădăcină cât și în coroană există la interior o altă substanță de origine mezodermică numită dentină, formată în perioada embrionară. Profund în dinte se găsește pulpa dentară, plină cu țesut moale conector. Aici se găsesc nervi și vase de sânge care pătrund în dinte printr-un canal apical al rădăcinii. Pulpa este adesea denumită „"nervul dintelui
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
embrionară. Profund în dinte se găsește pulpa dentară, plină cu țesut moale conector. Aici se găsesc nervi și vase de sânge care pătrund în dinte printr-un canal apical al rădăcinii. Pulpa este adesea denumită „"nervul dintelui"”. Între pulpă și dentină se găsesc odontoblastele, care formează dentina. Pe lângă denumirile individuale ale dinților (ex. incisivul central superior), există o serie de sisteme de identificare a acestora, folosite cu precădere în stomatologie. Printre acestea se numără sistemul FDI, sistemul francez, sistemul unghiular sau
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
pulpa dentară, plină cu țesut moale conector. Aici se găsesc nervi și vase de sânge care pătrund în dinte printr-un canal apical al rădăcinii. Pulpa este adesea denumită „"nervul dintelui"”. Între pulpă și dentină se găsesc odontoblastele, care formează dentina. Pe lângă denumirile individuale ale dinților (ex. incisivul central superior), există o serie de sisteme de identificare a acestora, folosite cu precădere în stomatologie. Printre acestea se numără sistemul FDI, sistemul francez, sistemul unghiular sau anglo-saxon, sistemul aritmetic și sistemul american
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
1•0•0•3 x 2 = 16. Coroanele molarilor pot fi joase sau înalte. Suprafața de masticație a molarilor sunt tuberculoase sau tuberculo-crestate. Se întâlnesc, de asemenea, și molari prismatici, la care tuberculii s-au transformat în coloane mici de dentină sudate între ele, unele dintre care au o formă de prisme triedrice. Scheletul se caracterizează prin sudarea tibiei și peroneului în părțile inferioare. Cariotipul (numărul de cromozomi diploizi) este de la 17 ("Microtus oregoni") și 18 ("Necromys urichi") până la 66 ("Oryzomys
Cricetide () [Corola-website/Science/329744_a_331073]
-
Caria dentară este o afecțiune dentară. Smalțul dentar este învelișul protector al dintelui și cea mai dură componentă a sa. Smalțul nu are nervi sau vase de sânge, nefiind sensibil la durere. Dedesubt se află dentina, cea mai mare parte a dintelui și care este sensibilă la durere. Dentina acopera pulpa dintelui, un țesut moale ce conține vase de sânge și nervi, fiind situată în mijlocul dintelui. Placa bacteriană este o peliculă subțire și lipicioasă ce se
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
este învelișul protector al dintelui și cea mai dură componentă a sa. Smalțul nu are nervi sau vase de sânge, nefiind sensibil la durere. Dedesubt se află dentina, cea mai mare parte a dintelui și care este sensibilă la durere. Dentina acopera pulpa dintelui, un țesut moale ce conține vase de sânge și nervi, fiind situată în mijlocul dintelui. Placa bacteriană este o peliculă subțire și lipicioasă ce se formează pe smalț și care este formată din diverse tipuri de bacterii și
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
pe smalț și care este formată din diverse tipuri de bacterii și resturi alimentare. După ce consumăm alimente cu o concentrație mare de zahăr, bacteriile descompun zahărul în acizi ce atacă smalțul. Caria dentară apare în momentul în care smalțul și dentina se înmoaie sub acțiunea atacului acid și se produce o cavitate. Odată ce a trecut de smalț, caria înaintează mai rapid prin dentină și ajunge la pulpă, producând inflamația și infecția. Cariile reprezintă una dintre cele mai răspândite probleme dentare, afectând
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
zahăr, bacteriile descompun zahărul în acizi ce atacă smalțul. Caria dentară apare în momentul în care smalțul și dentina se înmoaie sub acțiunea atacului acid și se produce o cavitate. Odată ce a trecut de smalț, caria înaintează mai rapid prin dentină și ajunge la pulpă, producând inflamația și infecția. Cariile reprezintă una dintre cele mai răspândite probleme dentare, afectând aproximativ jumătate din adulți. Părțile cele mai predispuse la carii sunt suprafețele dinților ce constituie mușcătura și zonele dintre dinți, locul în
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
alimentare. În primele stadii cariile nu prezintă simptome, însă medicul își poate da seama dacă exista vreo carie, examinând radiografiile dentare. Acesta este unul dintre motivele pentru care vizitele regulate la stomatolog sunt atât de importante. Odată ce caria ajunge la dentină, apare sensibilitatea dentară, în special la alimentele și băuturile dulci, acidulate sau fierbinți. Pe măsură ce caria ajunge la pulpă, apare și durerea. Dacă durerea apare la alimente dulci sau fierbinți, aceasta dureaza doar câteva minute sau secunde. Cu cât ajunge mai
Carie dentară () [Corola-website/Science/311867_a_313196]
-
3/0•0•2•3. Dinții (premolarii și molarii) sunt lipsiți de rădăcină, au formă prismatică, sunt asemănători între ei și au o structură cu totul particulară. Fiecare dinte este formată de la câteva sute, până la 1500 de prisme hexagonale de dentină, paralele, așezate în lungul lor una lângă alta. Fiecare prismă are în mijlocul său un canal tubular longitudinal, plin cu pulpă dentară. De la aceste canale se trage numele ordinului. Canalele care conțin pulpa dintelui se desprind dintr-o cavitate comună, unică
Tubulidentate () [Corola-website/Science/333038_a_334367]
-
o cavitate comună, unică, ce se găsește la baza dintelui. Dinții sunt lipsiți de smalț, dar sunt acoperiți cu ciment. Ei au o creștere obișnuită. După uzură, pe fața triturantă a dinților se văd tuburile dentare înconjurate de prisme de dentină. Limba tubulidentatelor este lungă, îngustă, turtită și protractilă, iar saliva care o acoperă este lipicioasă, potrivită pentru prinderea insectelor. Glandele salivare sunt dezvoltate. Stomacul este simplu, cu regiunea pilorică mult mai musculoasă. Dintre organele de simț, mirosul și auzul foarte
Tubulidentate () [Corola-website/Science/333038_a_334367]
-
3) evoluează lent. Pulpa dentară își modifică structura deoarece vasele și fibrele nervoase sunt slab irigate prin obliterarea progresivă a foramenului apical. Diminuarea vascularizației și degenerescența fibro-calcaroasă pulpară scad rezistența pulpară la agresiunile ulterioare. Orice iritație pulpară provoaca formarea unei dentine terțiare amorfe. Este vorba de o dentina anormală, patologică, cel mai frecvent tolerată fără semne clinice. Dentina devine progresiv sediul unei degenerescențe scleroase, hipercalcifierea ei având drept consecință retracția tubilor dentari. Smalțul se subțiază prin uzură. În zonele unde smalțul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
structura deoarece vasele și fibrele nervoase sunt slab irigate prin obliterarea progresivă a foramenului apical. Diminuarea vascularizației și degenerescența fibro-calcaroasă pulpară scad rezistența pulpară la agresiunile ulterioare. Orice iritație pulpară provoaca formarea unei dentine terțiare amorfe. Este vorba de o dentina anormală, patologică, cel mai frecvent tolerată fără semne clinice. Dentina devine progresiv sediul unei degenerescențe scleroase, hipercalcifierea ei având drept consecință retracția tubilor dentari. Smalțul se subțiază prin uzură. În zonele unde smalțul a dispărut (fig. 4.4), dentina ia
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
obliterarea progresivă a foramenului apical. Diminuarea vascularizației și degenerescența fibro-calcaroasă pulpară scad rezistența pulpară la agresiunile ulterioare. Orice iritație pulpară provoaca formarea unei dentine terțiare amorfe. Este vorba de o dentina anormală, patologică, cel mai frecvent tolerată fără semne clinice. Dentina devine progresiv sediul unei degenerescențe scleroase, hipercalcifierea ei având drept consecință retracția tubilor dentari. Smalțul se subțiază prin uzură. În zonele unde smalțul a dispărut (fig. 4.4), dentina ia frecvent aspect maroniu-gălbui. Uneori, este descoperită și radacina dintelui (fig
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
o dentina anormală, patologică, cel mai frecvent tolerată fără semne clinice. Dentina devine progresiv sediul unei degenerescențe scleroase, hipercalcifierea ei având drept consecință retracția tubilor dentari. Smalțul se subțiază prin uzură. În zonele unde smalțul a dispărut (fig. 4.4), dentina ia frecvent aspect maroniu-gălbui. Uneori, este descoperită și radacina dintelui (fig. 4.5). De menționat este frecvența lacunelor cuneiforme în forma de “lovitură de săgeată”, lacune ce se găsesc la coletul vestibular al dinților, mai ales al caninilor, premolarilor și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
și radacina dintelui (fig. 4.5). De menționat este frecvența lacunelor cuneiforme în forma de “lovitură de săgeată”, lacune ce se găsesc la coletul vestibular al dinților, mai ales al caninilor, premolarilor și incisivilor. Din cauza retracției pulpare și a sclerozei dentinei, aceste abraziuni sunt rar dureroase. Arcadele dentare prezintă edentații parțiale latero-terminale datorită și unei periodontopatii cronice. Adesea, frecvența și gravitatea leziunilor periodonțiului sunt direct proporționale cu stadiul bolii hipertensive. Astfel, diferite modificări ale periodonțiului pot apărea sau progresa ca urmare
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
activității bacteriene, favorizate de decalcificare și scăderii pH-ului oral. Lipsa mecanismelor de tampon salivare duce la continuarea procesului de demineralizare cu cel de depolimerizare a substanței interstițiale și apariția cariei cavitare. INFECȚII ODONTOGENE 113 Caria evoluează de la smalț spre dentină, unde se găsesc tubulii dentinari. Tubulii dentinari sunt căi de pătrundere a florei microbiene spre pulpa dentară ducând în prima faza la inflamarea acesteia (pulpita), ulterior la necroză și gangrenă. Infecția poate depăși nivelul odonto parodontal extinzându-se la nivelul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
smalț) deseori subiectiv nu comportă nici un fel de manifestări clinice. Uneori pot apare dureri la stimuli chimici (dulce, acru) sau termici. La examenul clinic obiectiv se observă modificările de culoare și eventual pierderea de substanță dentară. Caria dentară profundă (în dentină) dă manifestări clinice mai agresive, cu durere localizată la stimuli termici (cald, rece), chimici și la masticație. Pulpita se manifestă prin durere intensă, de durată, localizată la dintele afectat, declanșată de stimuli termici, chimici, masticație, percuție transversală. Frecvent durerea poate
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
acestuia cu materialul de obturație definitivă. Materiale pentru obturația de bază și coafajul indirect Coafajul indirect al pulpei dentare este o metodă de tratament biologic de conservare a pulpei dentare fără fenomene inflamatorii, ce constă în a coperirea stratului de dentină de pe fundul cavității preparate cu o substanță medicamentoasă cu ac țiune antiinflamatoare, neiritantă, antiseptică și neodentinogenetică, inertă față de materialul de obturație provizorie sau definitivă. Preparate pe bază de hidroxid de calciu Se găsesc sub formă cremoasă sau chitoasă, în variate
Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
utilizate la ora actuală sunt materialele compozite și glasionomerii. Glasionomerii (ionomerii de sticlă) sunt alcătuiți din două componente: lichidul alcătuit din acidul poliacrilic la care se adaugă și alți acizi; pulberea sticlă de silicat de aluminiu. Glasionomerii prezintă aderență la dentină și smalț, sunt compatibili față de pulpa dentară. Exemple: KAVITAN ciment glasionomer prezent sub formă de flacon cu pulbere și flacon cu lichid. KETAK-CEM-MAXICAP se prezintă în capsule cu proporționarea amestecului pudră/lichid. FUJI II LC ciment glasionomer fotopolimerizabil. Modul de
Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
sau faza anorganică. Există o mare varietate de materiale compozite, unele fiind autopolimerizabile și altele fotopolimerizabile. Exemplificăm în continuare câteva denumiri comerciale: ADAPTIC, CONCISE, XRV HERCULITE (un compozit microhibrid fotopolimerizabil pentru obturații la dinții anteriori și posteriori; șapte nuanțe de dentină și două nuanțe incizale; un flacon cu OPTIBOND (adeziv fotopolimerizabil), un flacon cu OPTIBOND primer, o sergină cu gel demineralizant, godeuri, pensule și plăcuțe pentru amestec). Tehnica de aplicare a compozitelor După prepararea cavităților și tratamentul plăcii dentinare se demineralizează
Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]