23 matches
-
care a fost acceptat să rostească o alocutiune în fața Parlamentului Iugoslaviei. Merită reținută pentru această perioadă angajarea României în ofensivă pentru pace a sovieticilor, ce se limitează la o dublă inițiativa în Peninsula Balcanică: destindere generală și crearea unei zone denuclearizate. Pentru această la 10 septembrie 1957 au fost trimise note circulare Albaniei, Bulgariei, Greciei, Turciei și Iugoslaviei în vederea organizării unei conferințe la nivel de premieri. Primele două țări au acceptat imediat, grecii și turcii au respins-o, în timp ce Iugoslavia s-
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
organizației. În ședința din 25 octombrie, el arătase public doar fața intransigentă a poziției oficiale. În afara măsurilor imediate de îndepărtare a surselor fizice de conflict, pluteau în aer soluții de lungă durată cu implicarea ONU. Citez doar proiectul unei zone denuclearizate a Americii Latine, în cadrul căreia Cuba nu ar fi putut adăposti arme nucleare, proiect susținut de Brazilia, și altul al unui regim internațional special pentru Cuba, ca țară neutră și eventual demilitarizată. Pentru înțelegerea soluției imediate și a rapidului acord
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
N.U. a proclamat deceniul 1970-1980 ca Deceniu al dezarmării. Zece ani mai târziu, Adunarea Generală a proclamat perioada 1980 1990 drept Cel de-al doilea deceniu al dezarmării. Făcând parte din categoria statelor care au sprijinit consecvent conceptul zonelor denuclearizate, la sesiunea Adunării Generale din 1963, România a votat în favoarea rezoluției prezentate de zece state latino-americane având drept scop crearea unei zone lipsite de arme nucleare în America Latină, diferențiindu-se, pentru prima dată, de votul țărilor socialiste. Poziția României, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Dezarmarea Comitetul Celor 18 state pentru Dezarmare, la Geneva, aprilie-mai 1967. Negocierile pentru Reducerea Reciprocă și Echilibrată a Forțelor (M.B.F.R.), 1976-1980, Viena. Comisia O.N.U. pentru Dezarmare, 1983, 1984, New York. Reuniunile Grupului de experți O.N.U., privind zonele denuclearizate, iulie-august 1983, februarie-martie și iunie 1984, New York. Reuniunea Comitetului Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia privind reducerea forțelor armate și armamentelor convenționale, iulie 1990, Moscova. Conferința privind "Cerul deschis", 1991, Budapesta. Negociatorul Acordului româno-ungar privind "Cerul deschis", februarie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
implicații (autor și coordonator), București, 1980. Resursele și noua ordine internațională (autor și coordonator), București, 1980. Relațiile internaționale postbelice. Cronologie diplomatică 1945-1964; Idem. 1965-1980 (autor și coordonator), București, 1983. Zonele denuclearizate în concepția României (în limba greacă), Atena, 1983. Zone denuclearizate (coautor), București, 1985. De la "controlul armamentelor" la dezarmare (coautor), București, 1985. Relațiile consulare ale României. Culegere de tratate, convenții și acorduri (coordonator), vol. I, București, 1975; vol. II, București, 1977. Dezarmarea. Documente (coordonator), București, 1978. Drepturile omului în lumea contemporană
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și al grupului țărilor nealiniate. Dintre aceste rezoluții, se disting ca importanță cele privind reducerea și eliminarea rachetelor cu rază medie de acțiune, reducerea bugetelor militare și introducerea transparenței în privința cheltuielilor de înarmare, neproliferarea armelor nucleare și crearea de zone denuclearizate etc. În anul 1982, a asigurat pentru o perioadă de șase luni interimatul conducerii misiunii. decembrie 1987, reîntors în Centrala M.A.E., la Direcția Organizații Internaționale. În scurt timp, a fost transferat la Direcția IV-a pentru America de Nord și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
destinderea militară pe teritoriul european, ca: lichidarea bazelor militare străine; retragerea tuturor trupelor de pe teritoriile altor state în limitele frontierelor lor naționale; reducerea forțelor armate ale ambelor state germane; măsuri îndreptate spre îndepărtarea pericolului unui conflict nuclear; crearea de zone denuclearizate; asumarea de către puterile nucleare a obligației de a nu folosi această armă împotriva statelor participante la astfel de zone; excluderea posibilității ca R.F.G. să obțină accesul la arma nucleară; recunoașterea frontierelor existente, inclusiv a celei poloneze pe Oder și Neisse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
militare și alte demonstrații de forță pe teritoriile sau în vecinătatea teritoriilor altor țări, lichidarea bazelor militare străine; retragerea tuturor trupelor de pe teritoriile altor state în limitele frontierelor lor naționale, reducerea efectivelor forțelor armate ale statelor participante, crearea de zone denuclearizate și asumarea de către puterile care posedă arma nucleară a obligației de a nu folosi această armă împotriva statelor participante la astfel de zone; ● Dezvoltarea multilaterală a colaborării economice reciproc avantajoase, prioritare fiind expansiunea schimburilor comerciale și înlăturarea obstacolelor artificiale și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
propuneri ale guvernului R.P. Române, având drept scop realizarea unei largi colaborări colective a țărilor din regiunea balcanică”. Bodnăraș se referea la încercarea României de a iniția o destindere generală în zona Balcanilor și transformarea acestei regiuni într-o zonă denuclearizată. La 10 septembrie 1957, guvernul Chivu Stoica înaintase o notă circulară guvernelor Albaniei, Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei și Turciei prin care li se propunea organizarea unei conferințe a primilor-miniștri pentru a discuta pe marginea deosebirilor de opinii și a pregăti calea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de neproliferare a armelor nucleare presupun existența unor reglementări juridice internaționale și a unor instituții de aplicare a acestora: tratate (TNP, PTBT, CTBT) aplicate potrivit principiului pacta sunt servanta 157 -, aranjamente intervenite între furnizorii nucleari, acorduri vizând crearea de zone denuclearizate, rezoluții ale Consiliului de Securitate, declarații individuale ale unor state, memorandumuri, convenții internaționale. Părțile semnatare ale unui tratat cooperează prin intermediul procedurii consultărilor, de organizarea cărora sunt responsabile structuri cum sunt OPANAL (Agenția pentru Interzicerea Armelor Nucleare în America Latină) și Comisia
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
300 Km. Cele 33 de state membre ale MTCR se reunesc periodic pentru stabilirea politicilor comune și schimbul de informații privind destinațiile sensibile. În același registru, al eforturilor destinate stopării proliferării în timpul Războiului Rece, se înscrie și crearea de zone denuclearizate o alternativă la soluțiile globale, soluție bazată, în principal, pe inițiativa țărilor mici și mijlocii. Intenția lor era de a scoate arii largi de sub incidența pericolului nuclear 166. O zonă liberă de arme nucleare reprezintă un aranjament regional care interzice
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
proiectare a puterii în Orientul Mijlociu, deocamdată, atitudinea internațională față de acțiunile Iranului oscilează, ca și până acum, între discuții diplomatice, sancțiuni economice sau atac preventiv, niciuna dintre acestea în măsură să conducă la rezultate concrete pentru materializarea viziunii americane de lume denuclearizată. Ideea intervenției militare a SUA a fost reafirmată în 2010 când amiralului Mike Mullen, președintele Statului Major Interarme anunța că Pentagonul și Comandamentul Central al SUA își actualizează planurile militare de atacare a facilităților nucleare iraniene, pregătind o serie de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
cea oferită de armele ofensive, ar mări tensiunea internațională, ar conduce la accelerarea perfecționării tehnologiei armelor, ar afecta un tratat de neproliferare, un tratat de interzicere a experimentelor nucleare, precum și procesele de înghețare a armelor strategice, de stabilire de zone denuclearizate, precum și demersurile de sistare a producerii de materiale nucleare. Dezbaterile privind impactul implementării de către SUA a unui sistem strategic de apărare antirachetă s-au accentuat mai ales după lansarea de către președintele Ronald Regan a Inițiativei de Apărare Strategică și, ulterior
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
netestat, axat, în principal, pe o viitoare amenințare a rachetelor intercontinentale iraniene, și prea puțin pe rachetele cu rază scurtă și medie de acțiune deținute de Teheran. Rațiunea constituirii noului sistem, rolul acestuia în prezervarea securității și crearea unei lumi denuclearizate sunt conturate de secretarul de stat al SUA, Hillary Rodham Clinton, într-un articol semnat în presa germană, care reprezintă o declarație de 6 principii, necesare în contextul în care lumea s-a schimbat, și, deci, instituțiile care asigură securitatea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
căutarea dominației globale, Editura Antet, București, 2003. Durandine, Catherine, Statele Unite, mare putere europeană, Editura Cartier, Chișinău, 2007. Duroselle, Jean-Baptiste, Kaspi, Andre, Istoria relațiilor internaționale, vol.I-II, Editura științelor sociale și politice, București, 2006. Ecobescu, Nicolae, Pașcu, Ioan Mircea, Zone Denuclearizate, Editura Politică, București, 1985. Fukuyama, Francisc, America la răscruce. Democrația, puterea și moștenirea neoconservatoare, Editura Antet, București, 2006. Fukuyama, Francisc, Sfârșitul istoriei și ultimul om, Editura Paideia, București, 1992. Frunzeti, Teodor, Paradigme militare în schimbare, București, Editura Militară, 2005. Frunzeti
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
pp. 15-28). 163 Peter Calvocoressi, op. cit., p. 47. 164 Peter Calvoccoresi, op. cit., p. 52. 165 Thomas Parish, op. cit., p. 173. 166 Mircea Malița, Între ..., p. 113. 167 http://cns.miis.edu/nwfz clearinghouse/2010. În 1957, Romania a propus ca zonă denuclearizată Balcanii (1,5 milioane km2 ), iar Polonia, Europa Centrală (800 de mii km2 ). De asemenea, în 1963, votând cu da pentru inițiativa Americii Latine ca zonă denuclearizată, la ONU România s-a diferențiat de celelalte state ale Pactului de la Varșovia
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
http://cns.miis.edu/nwfz clearinghouse/2010. În 1957, Romania a propus ca zonă denuclearizată Balcanii (1,5 milioane km2 ), iar Polonia, Europa Centrală (800 de mii km2 ). De asemenea, în 1963, votând cu da pentru inițiativa Americii Latine ca zonă denuclearizată, la ONU România s-a diferențiat de celelalte state ale Pactului de la Varșovia. (Mircea Malița, Între..., pp. 113-114). 168 International Herald Tribune, 28 iunie 1996. 169 Interviu cu ministrul indian de Externe, Inder Kumar Gujral, în International Herald Tribune, 28
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
nici piețele, nici democrațiile și nici pe pirați. Negocierea, întrajutorarea în aceste condiții, unii, atât din Europa, cât și de pe alte continente, vor propune renunțarea la apărare, reducerea bugetelor militare, dezarmarea unilaterală, colaborarea cu dușmanul. Se vor naște statele postnaționale denuclearizate, pacifiste și supuse, pe care le visează încă de pe acum, printre alții, filosoful german Jürgen Habermas. Alții, preocupați să mențină pacea fără a se supune, vor încerca să dea dovadă de imaginație diplomatică. Organizația Națiunilor Unite va căuta să pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
o declarație cu privire la evenimentele extraordinare pe care le consideră că punând în pericol interesele sale supreme. Articolul 9 Prevederile prezentului tratat nu afectează în nici un fel obligațiile asumate de către statele părți la tratat în baza instrumentelor internaționale care stabilesc zone denuclearizate. Articolul 10 1. Prezentul tratat este deschis spre semnare tuturor statelor. Orice stat care nu semnează tratatul înainte de intrarea lui în vigoare, în conformitate cu paragraful 3 al acestui articol, poate adera la acestă în orice moment. 2. Prezentul tratat va fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129611_a_130940]
-
București în privința spiritului negocierilor americano-sovietice privitoare la lichidarea armelor nucleare cu rază medie și scurtă de acțiune. Trebuie avut în vedere și acordul dintre Moscova și București asupra perspectivelor de dezarmare convențională și înțelegerea confirmată asupra transformării Balcanilor în zonă denuclearizată. Comunicatele românești, informînd asupra conținutului tratativelor de la Moscova, insistă în privința unei viziuni comune a Moscovei și Bucureștiului asupra lumii: "Analiza situației economiei mondiale a pus în evidență cerința de a se organiza o conferință mondială care să conducă la măsuri
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a rezistat încercărilor de soluționare prin intermediul negocierilor directe. Cronologic, anii '60 au deschis era negocierilor la nivelul instituțiilor internaționale, a controlului armatelor, prin conștientizarea necesității echilibrului de interese și instituționalizarea modelelor non-violente și a soluțiilor pacifiste (acorduri de dezarmare, zone denuclearizate, interzicerea folosirii anumitor tipuri de arme, instituționalizarea întâlnirilor bi- si multilaterale). Așa-numita era a negocierilor a impus totodată studiul științelor comportamentale, problemelor socio-psihologice implicate într-un proces de negociere, studiul interacțiunii umane, analize de grup și psihologie colectivă, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
fără să spună acest lucru în mod explicit a afirmat că: "Israelul este obligat să dețină toate componentele unei forțe necesare apărării sale".603 Analiștii opinează că subiectivismul cu care statele se implică în a pleda în favoarea unui Orient Mijlociu denuclearizat demonstrează dimpotrivă faptul că este stimulată cursa înarmărilor în regiune și nu se acționează pentru asigurarea unei zone fără arme nucleare. Statele arabe avertizează că Israelul este "prima țară care introduce armele nucleare în Orientul Mijlociu",604având o politică nucleară ambigua
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Înregistrat În Germania de Vest, unde cancelarul social-democrat Helmut Schmidt a fost forțat să demisioneze după ce aripa de stânga a propriului partid a votat Împotriva noilor rachete - aprobate și instalate ulterior de succesorul său creștin-democrat, Helmut Kohl6. Mirajul unei zone denuclearizate și neutre În centrul Europei Îi atrăgea Încă pe mulți germani, iar la apelurile oficiale din RDG Împotriva armelor nucleare și-au adăugat vocile ecologiști și social-democrați proeminenți din RFG. În octombrie 1983, În cursul unei demonstrații la Bonn, fostul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]