22 matches
-
Munții Locvei), pe platouri înguste, măguri cu pante domoale și versanți slab înclinați. Districambosolurile predomină în partea superioară a regiunii montane a Parcului Natural Porțile de Fier pe roci acide (granite, gnaise și gresii silicioase), ce suferă continuu procese de denudație. Relieful este puternic fragmentat, aceste soluri întâlnindu-se pe culmi, dar și pe versanții cu diferite înclinări. Condițiile climatice de fermare a acestor soluri sunt caracterizate de valori medii ale temperaturii de 8-9 oC în Munții Locvei și 7-8 oC
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
această migrare nefiind favorizată, fie de reacția neutră și saturația ridicată, fie de prezența ionilor de aluminiu în soluția solului (la Districambosol). În menținerea acestor soluri într-un stadiu puțin înaintat de evoluție are un rol important și procesul de denudație lentă. Rezultă astfel soluri de culoare deschisă, cu profil nediferențiat textural și adesea nici cromatic, cu acumulare redusă de humus în orizontul A, cu însușiri fizice relativ bune și însușiri chimice și biochimice bune până la mediocre. ... b. Clasa spodisoluri
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
AL ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie Din punct de vedere geologic, Masivul Iezer-Păpușa este alcătuit din doua serii cristaline: seria de Cumpăna, prezentă în nordul sectorului montan al bazinului, ce aparține complexului suprafeței Borascu și se dezvoltă pe suprafața de denudație Bătrâna-Tambur, iar a doua serie cristalină, cea de la Leaota, se dezvoltă spre sudul masivului, pe care s-a format suprafața de tip pediment. Culmea lor principală a fost modelată în rocile puternic metamorfozate ale seriei de Cumpăna. Depresiunile submontane
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
în cele cu declivitate redusă, solurile sunt evoluate, cu profile bine conturate. În schimb, tipurile de sol de pe versanți sunt mai puțin evoluate și au profile mai scurte decât pe vale și pe platouri. Pe versanții cu pante mari, denudația determină formarea unor soluri erodate sau trunchiate. Procesele erozionale actuale transformă în permanență stratul de sol în special pe porțiunile dezgolite de vegetația forestieră. ... 2.4. Clima Ariile naturale protejate se încadrează climatului temperat-continental moderat, fiind expuse advecțiilor de aer dinspre
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de modificare al sistemului personalității. Acestea sunt următoarele: disjuncția sau disociația părților componente ale sistemului personalității, legătura, ca opus al procesului disjuncției, având rolul de unificare dinamică a părților personalității, ambele, atât disjuncția cât și legătura, având un caracter automat, denudația, în sensul pierderii originalității, fuziunea ca act de absorbție și interiorizare a unor elemente străine personalității, confuzul, privind identitatea și starea de conștiință, vagul, ca formă înrudită cu confuzul, inducția sugestivă sau contagiunea psihică drept factor de patoplasticitate în geneza
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și hipertrofia glomerulară. Secundar, la nivelul foiței epiteliale pot apărea rupturi localizate și chiar necroze, cu expunerea consecutivă a membranei bazale și formarea de sinechii între ghemul glomerular și foița parietală a capsulei Bowman. în plus, la nivelul focarelor de denudație create se produce extravazarea constituenților plasmatici în interstițiu, cu declanșarea procesului inflamator: proteinele de mari dimensiuni (IgM, fibrinogen, fracțiuni ale complementului) rămân sechestrate în spațiul subendotelial, determinând formarea de depozite hialine care diminuă lumenul capilar; celulele mezangiale stimulate vor produce
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
peninsulei arabe. Bordura sud-vestică a peninsulei arabe este ocupată de munții Hijaz-Asir, cu înălțimi de peste 2500 m., ce se prezintă etajați de la nord la sud, sub forma unui bloc înălțat în mai multe etape, fiecare etaj constituind o treaptă de denudație și totodată, o nișă secundară de peisaj. Spre sud se continuă, cu munții Yemenului, a căror altitudini de peste 3700 m. (Vf. Jebel Hadhur Shu’aib - 3760 m.) generează un climat mai moderat, în contrast cu deșertul arid învecinat, ceea ce a favorizat încă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
relief, cu structură și suprafață ușor înclinată spre sud-est, în direcția deplasării liniei de țărm (V. Băcăuanu, 1980 Exondarea succesivă a câmpiei de acumulare sarmatică, pliocenă și cuaternară a fost urmată de o perioadă îndelungată de manifestare intensă a factorilor denudației favorizată atât de condițiile climatice variate din acest interval de timp, cât și de prezența unor roci sedimentare moi, ușor de modelat (L. Ionesi, 1964). Dintre factorii modelatori un rol deosebit de activ în crearea și evoluția reliefului l-au avut
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ulterior atât spre amonte, prin evoluție regresivă, cât și în aval, odată cu retragerea țărmului (V. Băcăuanu, 1973). Formele de relief fluviatil create în a doua jumătate a sarmațianului și în prima parte a pliocenului nu s-au putut păstra din cauza denudației care a îndepărtat depozite groase de roci de la partea superioară a interfluviilor (N. Barbu, 1977). Râul Bahlui a constituit agentul principal de modelare a reliefului zonei în studiu. Etapele de formare a văii sale cât și a afluenților pot fi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ipoteza cu privire la rolul morfogenetic hotărâtor al factorilor tectonici (M. David, 1920; V. Tufescu, 1934), ajungându-se la concluzia că sculptarea reliefului actual, în bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari are un caracter structuralo-sculptural și se datorează, în principal, factorilor denudației care au acționat diferențiat în funcție de condițiile geologice și fizico geografice. În concluzie, vârsta reliefului din zona cercetată este pliocen-cuaternară. Dacă pe ramele înalte din vestul și nordul regiunii se poate vorbi de forme de relief mai vechi decât cuaternarul, adică
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
geografice. În concluzie, vârsta reliefului din zona cercetată este pliocen-cuaternară. Dacă pe ramele înalte din vestul și nordul regiunii se poate vorbi de forme de relief mai vechi decât cuaternarul, adică din pliocenul inferior și mediu datorită rezistenței rocilor la denudație, în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, relieful actual a fost sculptat în pliocenul superior și pleistocen (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). 2. CARACTERIZARE MORFOGRAFICĂ ȘI MORFOMETRICĂ Relieful din cadrul bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, dezvoltat pe depozite
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Moldovei în est. El prezintă un caracter complex datorită structurii și litologiei substratului geologic pe de o parte, iar pe de altă parte factorilor geografici modelatori. Astfel, prezența orizonturilor mai dure de gresii calcaroase și de calcare oolitice, explică atenuarea denudației și altitudini mai mari în vestul, nordul și nord-estul regiunii, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari. Orientarea culmilor deluroase înalte și a depresiunii de contact, Hârlău Cotnari, este paralelă cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
găsesc la partea superioară a unor dealuri, coline sau platouri din apropierea zonei înalte (Dl. Babanului, Dl. Furcilor Cotnari, Dl. Cătălina). În unele cazuri, aceste forme se sprijină direct pe rama înaltă; alteori însă, ele au fost detașate datorită proceselor de denudație. Suprafața acestor “martori” detașați din rama înaltă au pante domoale spre est și sud-est și versanți abrupți, cu caracter de cuestă orientați spre Dealul Mare (Dealul Cătălina, Dealul Litenc-Lupăria, Dealul lui Vodă) la vest. În plus, în constituția lor, alături de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
25 km, de la nord-vestul Platoului Aliciurilor până la Valea Măgura-Cotnari (pentru regiunea aflată în studiu). Ea se prezintă ca o succesiune de masive înalte și înșeuări largi, care se explică atât prin alcătuirea geologică cât și prin acțiunea diferențiată a factorilor denudației. Prezența la suprafață sau în apropiere de suprafață a depozitelor de roci mai dure, a dus la apariția unor suprafețe topografice cunoscute sub numele de platouri structurale.Aceste depozite dure, de gresii și calcare oolitice, cu grosimi de circa 12
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
tectonică) și externi (climatici,hidrografici,biogeografici, antropici). Cercetările de până acum au dovedit că în timpul mărilor sarmațiene a avut loc o sedimentare diferențiată, care a dus la alcătuirea petrografică diferită a teritoriilor din nord-estul Podișului Moldovei. Odată cu retragerea apelor mării,denudația a început să acționeze intens, găsind aici un teren favorabil în formațiunile argilo-nisipoase mai friabile. Ca urmare,suprafața acestora a coborât treptat, schițându-se diverse forme de relief în funcție de rezistența la eroziune a diferitelor sectoare. Cea mai mare parte a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de depozite volhiniene și basarabiene aparține Podișului Sucevei reprezentat de Dealul Mare la vest și nord, Culmea Holmului la nord-est respectiv Câmpia Moldovei în est și sud-est. Astfel, prezența orizonturilor mai dure de gresii calcaroase și calcare oolitice, explică atenuarea denudației mai mari la vest, nord și nord-est, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari fragmentarea orizontală variază de la o zonă la alta
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
domină văi consecvente colectate de două văi subsecvente - Bârladul superior și Racova. Putem concluziona că cel mai dezvoltat relief structural de monoclin se găsește în Podișul Central Moldovenesc, subunitate a Podișului Moldovei. Eroziunea torențiala putem spune ca completează procesul de denudație, dând naștere la forme de relief caracteristice (ravene, rigole, ogașe, torente), întâlnite de regulă pe versanții defrișați, intens pășunați și cu pante mari. Acest tip de eroziune îl întâlnim pe versanții la S de Vălenii, la N de Tungujei. Ravenele
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Pădurile din zona Dobrogea au dispărut aproape complet în trecut. Câmpiile agricole folosite intens au rămas cu doar câteva zone împădurite (sub 5% din suprafețe sunt acoperite cu păduri), în zona se poate observa un proces de deșertificare. Au loc denudația solului datorită vântului și ploii și o ariditate din ce in ce mai mare a microclimatului local. Pentru a combate aceste probleme sunt necesare, într-o primă etapă, o monitorizare mai bună a situației ecosistemului și, pe baza acesteia, măsuri concrete de protecție a
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 2 decembrie 2003 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003 (numărul 2003/005-701), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164269_a_165598]
-
Pădurile din zona Dobrogea au dispărut aproape complet în trecut. Câmpiile agricole folosite intens au rămas cu doar câteva zone împădurite (sub 5% din suprafețe sunt acoperite cu păduri), în zona se poate observa un proces de deșertificare. Au loc denudația solului datorită vântului și ploii și o ariditate din ce in ce mai mare a microclimatului local. Pentru a combate aceste probleme sunt necesare, într-o primă etapă, o monitorizare mai bună a situației ecosistemului și, pe baza acesteia, măsuri concrete de protecție a
ORDIN nr. 1.888 din 20 decembrie 2004 pentru publicarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003 (numărul 2003/005-701), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164268_a_165597]
-
a peisajului regiunilor aride și semiaride este existența unor suprafețe slab înclinate (în general sub 5ș) presărate cu aluviuni, care fac trecerea între reliefurile montane înalte și depresiunile endoreice. Acestea au fost numite pedimente, glacis de eroziune sau glacis de denudație. Glacisurile ar fi dezvoltate în roci moi, situate la baza reliefurilor structurale sau petrografice, pe când pedimentele ar fi modelate într-o rocă granulară, dură și omogenă, iar abrupturile care le delimitează către amonte nu sunt de origine structurală ci de
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
reliefului actual din partea centrală inclusiv relieful raionului Nisporeni a început în miocenul superior cînd în urma regresiunii mării sarmațiene, aici s-a stabilit un regim continental cîmpia joasă de acumulare marină ce s-a format a fost supusă la început unei denudații slabe. Dtorită intensificării mișcărilor tectonice și a proceselor de denudație, stratele superioare ale depozitelor marine sarmațiene medii ce alcatuiau suprafața cîmpiei de acumulare au fost distruse iar mai tîrziu aici s-a format o suprafață de denudatie care pe parcursul timpului
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
în miocenul superior cînd în urma regresiunii mării sarmațiene, aici s-a stabilit un regim continental cîmpia joasă de acumulare marină ce s-a format a fost supusă la început unei denudații slabe. Dtorită intensificării mișcărilor tectonice și a proceselor de denudație, stratele superioare ale depozitelor marine sarmațiene medii ce alcatuiau suprafața cîmpiei de acumulare au fost distruse iar mai tîrziu aici s-a format o suprafață de denudatie care pe parcursul timpului a fost supusă unui proces lent de cufundare. Aici în
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]