9,435 matches
-
de o oarecare derută ideologică sau, mai bine zis, nu au ideologie (cum au pamfletele lui Eminescu sau Iorga). Ironia sorții, favorizată și de longevitatea scriitorului, l-a făcut victima unor idei și instituții pe care le-a detestat. A denunțat în 1914 ,falimentul socialismului", cu satisfacția înlăturării unui pericol, și a devenit mai rău decât un socialist: un filocomunist. A ironizat dascălii, școala, învățământul, a denigrat Universitatea și a devenit obiect de cult în școli și universități. A detestat Academia
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
satisfacția înlăturării unui pericol, și a devenit mai rău decât un socialist: un filocomunist. A ironizat dascălii, școala, învățământul, a denigrat Universitatea și a devenit obiect de cult în școli și universități. A detestat Academia și a devenit academician. A denunțat doctoratul ca un efect al artificializării învățământului și a devenit subiectul de cercetare a sute de teze de doctorat, câte i s-au consacrat de-a lungul vremii, în patru decenii de posteritate. Nu numai biografia, dar și opera publicistică
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
este convinsă de unul dintre companionii de drum să-și ascundă banii în fasungul becului din compartimentul trenului. În momentul în care vameșii vin să facă obișnuitul control, și întreabă dacă cineva din compartiment are ceva de declarat, respectivul o denunță pe bătrînă indicînd locul în care a ascuns banii. Aceasta este mustrată, banii sînt confiscați, dar călătorii își urmează drumul. Toți ceilalți călători îi reproșează denunțătorului gestul lipsit de cavalerism. Acesta îi liniștește spunînd că a procedat în felul acesta
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
-l ca expresie a unei maladii a spiritului, anume acatholia, carența generalului, maladia celor care ,n-au nici un Dumnezeu". Despre Caragiale, Noica spune (ca și despre Moličre sau Aristofan) că și-a ,cheltuit geniul și inteligența ș...ț spre a denunța prostia altora"8. În sfârșit, Sorin Vieru notează undeva că Noica îl glorifica pe Eminescu cu o intensitate egală aceleia cu care îl detesta pe Caragiale 9. Dragomir se situează deci în răspărul acestei idiosincrazii noiciene și vrea să arate
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
doresc să intervin: (1) Spuneti-ne dvs. cum s-au făcut acele averi? Cine muncea pământul și în ce condiții? (2) Exploatarea a existat și există. Nu trebuie să fii comunist ca s-o recunoști și nici măcar ca s-o denunți. (Iată că, până la urmă, gândiți în șabloane.) (3) Marea Unire au făcut-o, în primul rând, cele câteva sute de mii de oameni care au luptat pe front, dintre care 220.ooo morți. (4) Dați nume de boieri, dar sunteți
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
Utilizarea frauduloasă a mărcii reprezintă infracțiune. Marcajul a fost efectuat personal de ing. Tutunaru Gheorghe, Șef Ocol Silvic Corcova, fapt reconoscut de dânsul azi în fața comisiei de control. Încercând să ne implicăm în buna dezvoltare a regiunii, astăzi vrem să denunțam și să încercăm să punem capăt acestor practici. Există pericolul, în ciuda controlului început de ITRSV, ca toate aceste fapte să fie mușamalizate datorită relațiilor, intervențiilor directorului Ocolului Silvic Corcova, ing. Tutunaru Gheorghe. Suntem conștienți că din păcate așa se întâmplă
Vii la plantări în week-end? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82754_a_84079]
-
cu negarea crimei istorice; cei care urăsc “țiganii” și evreii (din păcate cunosc destui în propria mea familie) pe de o parte justifica crimele rasiale (i.e. “explică circumstanțele istorice ale crimelor”), iar pe de o parte le neagă sau le denunță precum exagerate. Nu se pot hotărî dacă Holocaustul românesc a fost o idee bună sau nu a existat deloc. Este exasperant și tragic - nu pot considera astfel de oameni cu adevarat “familie”. cifrele, datele și faptele participării românești la holocaust
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
simplu, de holocaust, uiți că milioanele de evrei, țigani, slavi, nu erau decît în mica parte, cetățeni germani.In al treilea rînd, reduci liberalismul la .. PIAȚA! Uiți că liberalism înseamnă și pluralism și drepturi și libertăți , adică democrație. Iar dacă denunți cu ațița rivna faptul că “Organizația Internațională a Comerțului nu recunoaște Carta Drepturilor Omului”, de ce nu adaugi că aceasta Carta n-are nici pe departe origine marxista ci “curat-murdar” liberală! Bucurenci este ignorant sau cvasi-ignorant în toate subiectele pe care
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
vulgarizare; atacă violent, cu armele unei inteligențe indisolubil legate de nevoia de autentic, orice îndepărtare de realitatea brută, "onestă" a ceea ce oamenii simt. Cele mai banale sentimente umane, cele mai comune procese psihice sînt puse sub lupă și le este denunțat caracterul de construct. Nu întotdeauna Teodor Mazilu "are dreptate", nu întotdeauna raționamentele sale sînt impecabile sau măcar corecte, întîlnim adesea superficiale expedieri "superioare" ale unor probleme foarte serioase ale umanității (mai ales pentru cititorul României postcomuniste, care învață noțiuni de
Eseuri de Teodor Mazilu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14817_a_16142]
-
numai amintesc o altă temă obsesivă a lui Teodor Mazilu, transformarea relațiilor interumane bazate pe afecțiune în relații de putere. Chestiunea fiind tipică pentru relaționarul epocii comuniste, este cu totul surprinzătoare și de admirat luciditatea și subtilitatea cu care sînt denunțate "din interior" mecanismele acestui proces, în fond, de dezumanizare. Tot în răspăr cu ideologia de partid este și pledoaria pentru localizarea trăirii în prezent, abandonînd trecutul care o condiționează și o denaturează, și uitînd de viitorul care îi alipește un
Eseuri de Teodor Mazilu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14817_a_16142]
-
de unde i se trage rubicondului scriitor pasiunea pentru partuze: a publicat el însuși un roman, cu mulți ani în urmă, intitulat Femmes, în care a repertoriat cu multă grijă femeile din viața lui sexuală. Dl Călinescu își încheie spirituala recenzie denunțînd ironic părerea unora cum că Viața... ar fi o nouă Kama-Sutra: "...Dincolo de performanțe și de brutalitatea limbajului, sexualitatea este la Catherine Millet rece și monotonă. Ba chiar de-a dreptul tristă, dacă ne gîndim că, după toate efuziunile partuzarde, Catherine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
spera el. N-am nici un fel de considerație pentru părinții copiilor care după ce-au dat - de bună voie și nesiliți de nimeni - sute de mii de lei membrilor comisiei de bacalaureat sunt cuprinși de-un acces de demnitate și denunță mârșăvia. Nu știu cine e mai ticălos: profesorul care primește cadouri, sau părintele care după ce-a neglijat ani în șir educația copilului încearcă să corecteze carențele odraslei băgând mâna în buzunar. Nu mă refer la categoria, existentă și ea, a profesorilor
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
versului. Termenul care mi se impune, în acest caz, este cel de inefabil. Acest vers eminescian constituie un strălucit exemplu de inefabil poetic. Problema merită o examinare atentă. În general, inefabilul este echivalat, în poezie, cu inexprimabilul, și tinde să denunțe incapacitatea limbajului de a comunica o experiență limită: extazul mistic, de pildă. Experiența cea mai intimă a misticului, care constă în contactul strict personal cu divinitatea, nu găsește cuvinte pe măsura particularității sale, se izbește de o frontieră a comunicării
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
spună prin cuvinte obișnuite ceea ce au simțit, limbajul comun nu le poate fi de folos: acest raport adânc al omului cu Dumnezeu nu-și află nici un echivalent verbal. Inefabilul poetic mi se pare a fi cu totul altceva. În loc de a denunța o insuficiență a limbajului de a surprinde în mod adecvat o realitate exterioară lui, oferită într-o relație strict personală, inefabilul poetic este, dimpotrivă, dovada excelentă a unei înzestrări speciale a limbii: aceea de a cristaliza într-o expresie originală
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
C. Mihăilescu a pus pe două coloane în L.A.I. comentariile critice din Istorie semnate Marian Popa și denunțurile din Cartea Albă, semnate Micu. Lucrurile nu se opresc aici. Într-o anchetă a Convorbirilor literare din februarie, dl Popa îl denunță pe Caragiale. În stilul lui Caion și cu argumentele lui Davidescu, dl Popa murdărește comemorarea marelui scriitor în cea mai pură manieră național-comunistă pe care Securitatea anilor '70-'80 o practica fără scrupule. Nu opiniile critice, defavorabile lui Caragiale, ne
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
colegi și chiar prieteni ai soțului ei. Fost deținut politic, unul dintre cei doi părea un om onorabil. Celălalt era profesor universitar la Cluj, apoi director în Ministerul Învățămîntului, membru corespondent al Academiei iar, după 1983, membru plin. Nu-l denunța doar pe Bugnariu, dar și pe cei care, în diferite ocazii, îl sprijineau ori refuzau să accepte sancționarea lui pe linie de partid (Bugnariu fusese membru al PCR încă din ilegalitate). Printre denunțați, Radu Florian, care se abținuse de la vot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
iar, după 1983, membru plin. Nu-l denunța doar pe Bugnariu, dar și pe cei care, în diferite ocazii, îl sprijineau ori refuzau să accepte sancționarea lui pe linie de partid (Bugnariu fusese membru al PCR încă din ilegalitate). Printre denunțați, Radu Florian, care se abținuse de la vot, Ion Ianoși, Florica Neagoe, Clara Ioanid, care ceruseră explicații în ședință. Cu acea ocazie, Radu Florian este el însuși luat în lucru de securitate. Documentele communicate de dna Blaga mai au și o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
gîndirea realmente democratică din Romînia. Nota din Timpul îl citează pe dl. C. Stănescu din Adevărul literar Și artistic în legătură cu monopolul cu pricina. De unde se vede că lucrurile sînt mai complicate decît socoate dl. Cornea. În fine, dl. Șerban Papacostea denunță un plagiat: capitolul despre Ștefan cel Mare din volumul 4 al Istoriei românilor, scos sub egida Academiei, Univers Enciclopedic în 2001, este copiat în mare parte după un studiu al d-sale din 1982. Dl. Papacostea prezintă dovezile. Nu dă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
în planul viziunii și în acela al limbajului, în acela al codurilor și în acela al tehnicii, acum ea este explicită și se adresează nemijlocit acelei civilizații burgheze, industrializate și alienate/alienante pe care avangardele începutului de secol XX o denunță cu o furie devastatoare. Fără a-și însuși, însă, această retorica vituperantă, și fără a se contamina de gesticulația dezlănțuită și de misionarismul negativ, demolator, pe care dadaiștii, de pildă, îl profesau apocaliptic, Victor Brauner, ca un adevărat suprarealist ce
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
de ani. Spre deosebire de Petrarca bătrîn, primul "uomo finito" al mileniului, care se socotea "zdrobit de ani și ostenit de drum", dumneata, la o vîrstă înaintată, te-ai simțit deodată tînăr și ai început să te pui în slujba Partidului, să denunți șomajul din societatea capitalistă, să dai un exemplu de vitalitate și de combativitate (...). Cititor al lui Goethe, n-ai devenit un mizerabil homunculus, ci un om titanic, un conducător de gloate... Vreau să-ți declar, chiar dacă ai protesta, că în
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
pe de o parte, la fel ca și întreaga clasă, îi necăjeam pe profesori și făceam diferite pozne la lecții, iar pe de altă parte, la adunări trebuia să-i judecăm pe cei care făceau aceste lucruri, trebuia să-i denunțăm în mod public. Unii dintre noi deveneau astfel pur și simplu pârâtori și atrăgeam ura tuturor. Majoritatea mințeau și erau fățarnici, se prefăceau că nu știu și nu văd nimic. Toți, însă, trebuia să-i condamnăm pe cei vinovați. Pentru
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
le-am vorbit până acum își dădeau seama că le vorbesc nesincer și acceptau, numai ca să scape de mine. Nimeni nu se supăra pe mine și cu toții eram în relații de prietenie. Ba chiar mă priveau cu respect, deoarece nu denunțam pe nimeni și întotdeauna mă făceam că nu observ nimic. Acum, însă, provocasem o adevărată durere și asta m-a uimit. Pe neașteptate am înțeles că nu doresc, că nu pot să mai joc acest joc idiot. De ce? Pentru ce
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
spus: "Pe mine m-ai convins și în casa mea nu voi lăsa să se mai facă"), care i-a tipărit textul în Convorbiri literare (1882, nr. 9), cât și într-o conferință ținută la Societatea "Concordia română", unde a denunțat originea "barbară" a obiceiului. Textul lui Ispirescu a apărut în broșură în 1886 și a fost reprodus în Calendariu din Sibiu (1902, p. 127-141). P. Ispirescu mărturisește că a văzut pentru prima dată un brad de Crăciun în copilăria sa
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
fost consemnat în anul 1605 la Strassbourg și era împodobit "cu bucăți de hârtie colorată, cu mere, ostii șazimeț, spumă de aur și zahăr". Multă vreme însă n-a fost admis pomul de Crăciun, prin 1642-1645 apărând o carte care denunța bradul ornat cu păpuși. Încă în 1785, baroneasa Oberkirch din Strassbourg consemna rezerva bisericii față de brazii "decorați cu lumini". Obiceiul, se precizează, este de origine alsaciană, de unde a pătruns, la începutul secolului al XIX-lea, la restul popoarelor germane. Au
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
serii de fenomene politice s-au intersectat în viața literară românească a deceniului 7. Au fost, mai întîi, circumstanțele externe. Europa de Est se afla, toată, sub efectul destalinizării. Raportul secret al lui Hrușciov din 1956, în care crimele lui Stalin erau denunțate oficial de către sovieticii înșiși, a fost considerat, de către unii analiști, chiar de pe atunci, drept începutul sfîrșitului sistemului comunist. Cu toată reprimarea violentă a revoluției ungare, valul liberalizării atinsese coastele tuturor țărilor din această parte de lume. El va culmina în
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]