481 matches
-
-mi dăruiești secundă, Prin sufletele noastre corăbii-n larg se pierd, Ca într-o catedrală pe care o inundă Imense, foste lacrimi, ce astăzi ne dezmierd. Noi sprijinim pe umeri, acum, planeta-ntreagă, Istoria lumii-ncepe atunci cînd te sărut, Deochiul celui singur, prin noi azi se dezleagă, Perechea primordială o naștem iar din lut. Te chem cu-nfrigurare, ca pe un vis ce trece, Căci mi-este încă teamă de cea care n-ai fost, Și te anunț, iubito, că
ZIDIŢI ÎN IUBIRE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1480618025.html [Corola-blog/BlogPost/370493_a_371822]
-
02 februarie 2013 Toate Articolele Autorului vecernie de ce bate clopotul din senin sus în deal și doi îngeri cu aripi de ceară îl șterg pe ochi, noaptea pe prispă, hipnotizat de lună stau ca o nălucă și-i descânt de deochi. încă se mai aude toaca de lemn, o măicuță varsă o lacrimă lângă mine, nu-i nimeni în jur, vine amurgul, bestia de amurg, apele încă nu s-au culcat, încă mai curg, stelele încă mai sclipesc pe boltă și
VECERNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Vecernie_ion_ionescu_bucovu_1359790987.html [Corola-blog/BlogPost/359346_a_360675]
-
pornite din străfundul interiorului nostru. Cuvântul împlinește senzații de bine sau rău, străpunge adâncurile neștiute ale sufletului umed de lacrimi sau zâmbitor de radiații venite din semnul existențial al semenului. Cuvântul mușcă sau sărută pătimaș obrazul celui căzut în vraja deochiului care se lasă purtat, cu picioarele goale, pe pietrele încinse ale drumului vieții. Îngenuncheat, vlăguit și hăituit de faptul că niciunul, dintre cei prezenți, nu a înțeles rostul cuvântului său, robul rostirii elevate geme înroșind cu sângele scrierilor sale slovele
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
vitele duc la păscut și la apă. Mâinile mamelor ce cu drag pruncii își înfașă; fii crescuți la sân cu fata albă că laptele, drăgălașa. Sfintele mâini muncite, cu voie bună frământa, tot ele la icoane se închină și de deochi te descânta! Făină albă măcinata la moară din grâul copt de vară, cu apa din fântână adâncă de piatră, limpede se-nfioară! Și sarea pământului, gustul ce ne alinta și ne dă viață, Focul etern coborât din soarele ce răsare în
UN COLŢ DE RAI de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1469641799.html [Corola-blog/BlogPost/368408_a_369737]
-
intrat în biserică s-a închinat la icoanele din fața altarului, a sărutat chipul Domnului Iisus Hristos, iar când a ieșit pe poarta bisericii, mătușa Aneta l-a oprit miratră: Fir-ai închinat, tu eșt Constantine?! Să nu-ți fie de deochi..., ce făcuși, maică, de întineriși? ........................................................................... Un ziarist, cu har la scris, a răspândit vestea (care circulat ca fulgerul) că în Dealu Viilor, Costantin al lui moș Pavel a-ntinerit cu douăzeci de ani de când a primit și ospătat doi bătrâni. Epilog
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1495253011.html [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
carte, că din rău ori din nebun doar cu dulce ți-l faci bun, calul, omul, gândul... Le-oi da odaia dinspre sud să-i am aproape, să-i aud, din când în când să le descânt de rele, de deochi ori de trecut... Și câte-un fir de busuioc sfințit le-oi pune pe sub pernă-n miez de noapte, să-mi doarmă, nu departe, liniștit, după ce, mai devreme-n prag de seară, ne-om fi-aplecat genunchiul sub icoană, ... Citește mai
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
citit eu într-o carte,că din rău ori din nebundoar cu dulce ți-l faci bun,calul, omul, gândul...Le-oi da odaia dinspre sudsă-i am aproape, să-i aud,din când în când să le descântde rele, de deochi ori de trecut...Și câte-un fir de busuioc sfințitle-oi pune pe sub pernă-n miez de noapte,să-mi doarmă, nu departe, liniștit,după ce, mai devreme-n prag de seară,ne-om fi-aplecat genunchiul sub icoană,... VIII. POVESTEA BOBULUI DE
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
damblageala ta, poate... - Doftoricește, drace, încurcătura de mațe de ești p-aproape și dă pe goarnă crucit dă ce sminteală e-n stare omu-ăsta! Poftște dă-l mai lua-n samă, păcatele mele, se burzului ca-ntr-un blestem de deochi, cu raci roșii perpeliți pe jăratec și înghițiți în lunec de gălușcă ăl mai în vârstă dintre ei. - Dumiresc vorba dumitale înfiptă, dăsară, vere. Pun cap la cap cu Măria mea și tot ticluiesc spusele tale de amețit fără leac
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara.html [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
se-nvârte, e ca un fuior se rotește-n cerc făcând 5 rotații, de ce-aș spune 5, între exclamații! spală-mă pe tâmple, spală-mă de lacrimi le culeg din rouă, din fire de patimi le adun de-acolo, deochi din privire; vreau să le ascund, așa, în neștire. să nu știe nimeni, ce fac ochii mei cu ei să hrănesc-stol de porumbei? și la colț de lume...boabe pigulesc- universu-n mine, să nu-l rătăcesc. spală-mă de gânduri
5 ROTAȚII de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1425936676.html [Corola-blog/BlogPost/353486_a_354815]
-
jar să o topesc pe taverna pleoapelor închise când se va lumină căci va sosi și clipă deci când se va lumină le voi spune norilor să mature cărarea dinspre ține să mă lege la ochi să mă dezlege de deochi și din plete de cărări să ne privim să ne adormim să prindem rădăcini din frunze moarte de jăratec apoi să fim renăscute păseri noi...noi doi .. Referință Bibliografica: BALADE-N ACOLADE 5 / Florica Ranta Cândea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
BALADE-N ACOLADE 5 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1477969279.html [Corola-blog/BlogPost/376149_a_377478]
-
merg la pădure să culeagă primele flori, gingășii ghiocei și brândușele amorțite, căci primăverii îi sunt cei dintâi, vestitori. Dragobete- zeul iubirii, din ere străvechi, întruchipat într-n chipeș, flăcău, iubareț seduce tot ce-i iese-n cale, ca un deochi, și-apoi sărută fetele ce-l cred un drumeț. Dragobetele-i ziua când triumfă iubirea, e simbolul dragostei supreme, la români, iar datinile și tradițiile au însăși, menirea, să arate că doar, iubind suntem mai buni. 21 Februarie 2017 - MIT Referință
DRAGOBETELE ( SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI) de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1487918339.html [Corola-blog/BlogPost/385092_a_386421]
-
ea să rămâi. Mâna în apa verde își bagă, să vadă cât e de vie, curioasă începe o nouă sagă cu gândul la dulcea căsătorie. O mână negră cu ochi o prinde umed cu forță, nu este o vrajă, nici un deochi, se ține bine femeia torță. FEMEIA APOSTILĂ Femeia cu față de androgin și centură de castitate, a ajuns păcălind, în înaltul cin fiindcă a făcut și face de toate. Stropită cu sânge albastru și roșu, purtând crucea la vedere pe buric
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1474450454.html [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
dinlăuntrul tău prin care focurile vremii se rotesc aiurite, este prelungirea spre un zeu îmbibat de pofte etilice, căminărite. Bărbatul se pregătește cu ai săi șase ochi să-ți spargă pervers poftele-n două, masculinitatea-i trezită de un antic deochi lovește cu puterea izvorâtă din noaptea de rouă. Poarta are sâni și vagin cu dinți susținuți de buze rânjite, împreună cu timpul stă la cafea și la gin acoperindu-se-n grabă cu păreri dispersite. Ai mușchii înverziți de dorință și
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1474450454.html [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
dinlăuntru plânge cu lacrimi de vin, mațele-mi sângerează înfipte în rădăcinile sorții, pentru ele este cu adevărat un uriaș chin. Plânge îmbătându-se ochiul dinlăuntrul meu adunând picuri de amintiri într-un pumn de zăpadă, dintr-o zbatere de deochi știe că-s un caduceu pe care Hermes poate să-l ardă când nu mai vrea să îl vadă. Văd ascunsă-n demon aripa de înger ce mă poartă-n zbor în al său univers construit din cântec și lemn
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1474450454.html [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
de astăzi. Paza, era asigurată pe timp de noapte de-un boactăr, iar cel care păzea câmpul era cunoscut sub numele de vornic. Pârgarulera săteanul care bătea toba și anunța toate activitătile obștei. De nașterea copiilor, scosul măselelor sau descântatulde deochi, se ocupa vestita moașă a satului. Aveau sătenii și purcar, care îngrijea porcii, iar căprarulle pășuna caprele! Primarul era primul gospodar al satului. Îmi spune nea Mitică Sinu despre Ioan Manduc, că a fost primar în Sebesul de Sus vreo
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
carte, că din rău ori din nebun doar cu dulce ți-l faci bun, calul, omul, gândul... Le-oi da odaia dinspre sud să-i am aproape, să-i aud, din când în când să le descânt de rele, de deochi ori de trecut... Și câte-un fir de busuioc sfințit le-oi pune pe sub pernă-n miez de noapte, să-mi doarmă, nu departe, liniștit, după ce, mai devreme-n prag de seară, ne-om fi-aplecat genunchiul sub icoană, rugându-ne
GÂND CU GÂND de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_blanariu_1470822469.html [Corola-blog/BlogPost/366616_a_367945]
-
vopsește telegarii. Tot pe drum, vreo doi bătrâni, ce parcă-s uitați de ani, îi asmut acum pe câini să mi-i latre pe cârlani. Stau cu mâna stor la ochi, stau și se tot minunează să le fie de deochi și să-și țină firea treaza. Vreo trei babe, prin uluci, ce-au uitat pâinea să-și coaca, se închină, tot fac cruci și se-adună pentru claca. Doi băieți și două fețe, ce de-abia s-au șters la
CAII MEI de DORA PASCU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1461257240.html [Corola-blog/BlogPost/354508_a_355837]
-
5. Stropirea cu apă sfințită în cazul unor boli sau neputințe: a. Pentru oameni, astfel de stropiri se fac cu Agheasmă mică, dacă preotul săvârșește mai întâi sfeștania, sau cu Agheasmă de la Bobotează, precum la rugăciunea pentru dureri de cap (deochi); b. Pentru animale există rânduiala care se face când se îmbolnăvesc animale de orice fel,precedată de Sfințirea cea mică a apei, cu care se stropesc animalele bolnave. 6. Sfințirea apei sau stropirea legată de anumite praznice: a. Cea mai
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
Constantin Stroe, Viorel Gongu, Maria Niculescu, Ana Maria Bălaș, Elis Rapeanu, Vasilica Ilie. Poeta Elisabeta Iosif a citit o frumoasă poezie despre mărțisor, o poezie plină de simboluri: Te leg prin alb, mereu, cu inocența mea. Dezleg prin roșu, de deochi și-o stea, Pe fruntea ta. În Martie îți strâng din jur, Dorința și ardoarea. Și-a zilelor din Șnur. Și vine iarăși clipa, ce leagă egal noaptea În echinocțiul slobod. Îți mai citesc iar cartea- Zilelor poeme...E-un
DRAGOBETELE LA ROMÂNI ŞI MĂRŢIŞORUL- FOTOREPOERTAJ DE LA LIGA SCRIITORILOR DIN BUCUREŞTI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetele_la_romani_si_martisorul_vasilica_ilie_1330258260.html [Corola-blog/BlogPost/346847_a_348176]
-
ca și șarpele boa. Filonul fantastic ocupă un loc de frunte în carte, intervenind pe parcurs în diferite ipostaze, sub forme și varietăți neașteptate, care se pare că ne dau o notă de exotic în ochii străinilor: farmecele de dragoste, deochiul, blestemul, slujbele negre și vrăjitoarele albe sunt elemente frecvente, pe care cititorul le întâlnește cu surpriză în satul contemporan, de parcă ar fi coborât direct în lumea lui Sadoveanu. La fel de surprinzătoare e și practicarea unor îndeletniciri demult uitate, cum sunt potcovarul
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
mumă-ta să-l facă, nu-l face nime'... Și măi adu-mi o țâră de lut răzuit din patru colțuri de vatră din casă di la voi și nouă lumini de ceară. Ț-oi descânta de năroc și de deochi, că tare ești frumόsă! La marjinea Streiului s-o descălțat, înfierbântată, și-o intrat cu picioru' drept în apă. Și l-o tras iute ‘năpoi, că apa i s-o părut cam răce. Și cum nime' nu măi era pă
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
gospodărie: tăierea porcului, tranșarea lui, punerea cărnii la sare, pregătirea cârnaților ș.a. În ziua tăierii porcului, mămica ne „îmbărburea” cu sânge de la el, adică ne făcea cruce în frunte, bărbie și obraji, pentru a fi feriți de boli și de deochi. Ca să înțelegem necesitatea postului, bunicul ne povestea legenda nașterii lui Iisus Hristos care avea să ne stea alături, în tot cursul vieții noastre, protejându-ne. Exista credința că, în noaptea de Crăciun, dobitoacele vorbesc. Bunicul Marin ne povestea o întâmplare
IERNILE COPILĂRIEI MELE...PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1418134337.html [Corola-blog/BlogPost/375738_a_377067]
-
PARTEA A II-A] Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CINE E EA? (partea a II-a) cosânzeană geană geană și sprânceană gură mură cu arsură ochi în ochi pentru deochi sân cu sân și eu hapsân mă vrăjesc mă amăgesc și de dor mă prăpădesc *** Alcătuire dinspre zenit spre colb (ghicitori ritmate) lăcaș de flori de busuioc și de coroană-mpărătească ce se preschimbă apoi în coc și care cearcă să
CINE E EA? [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1455516323.html [Corola-blog/BlogPost/384034_a_385363]
-
erau de neclintit în acceptarea vreunei intervenții chirurgicale. Femeile nășteau cu moașele satului neavând nicio pregătire de specialitate. Doftoroaiele satului erau la mare preț. Sătenii la ele mergeau că să îi vindece de coleț, de brâncă, să le descânte de deochi, să le pună nodul, o cârpă înnodată pe piciorul scrântit, să-i tăie sub limbă ca să scape de gălbenare, să le dea "nasturi", pilule făcute din ierburi. Baba le descânta cu cărbuni stinși într-o oală de pământ cu puțină
AM PRIVIT CU UN OCHI ... PE DINĂUNTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_am_privit_cu_un_ochi_p_elena_buica_1354866831.html [Corola-blog/BlogPost/351680_a_353009]
-
Banat, datina spune că fetele nemăritate care se spală cu apă adunată de pe frunzele fragilor din pădure se vor mărita în anul respectiv. În Transilvania, mărțișorul este agățat de poartă, ferestre sau de coarnele animalelor pentru a îndepărta relele și deochiul. Tradițiile românești din satele transilvănene dau culoare vieții și conferă legendei Mărțișorului marcarea tranziției dintre sfârșitul iernii, anotimpul rece și întunecat și venirea primăverii, simbolistică a renașterii și optimismului. La începuturile sale, mărțișoarele erau purtate la gât sau la mână
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_povestea_martisoru_georgeta_nedelcu_1330646220.html [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]