135 matches
-
sau chiar cu superiorii tăi. Cunoștințele tale îi vor convinge pe ceilalți că știi ce conduci, nu numai cum să conduci. Transferă/deleagă-ți autoritatea (deontică) asupra unor domenii atunci când ești absent. Nu pierzi nimic dacă îți transferi/delegi autoritatea deontică, pentru că o poți redobândi oricând dorești; autoritatea ta epistemică nu poate fi transferată, deci nu o poți pierde din această cauză. Transferă/deleagă-ți autoritatea unei persoane dintr-un alt departament, și nu unui membru din grup. Autoritatea deontică nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
autoritatea deontică, pentru că o poți redobândi oricând dorești; autoritatea ta epistemică nu poate fi transferată, deci nu o poți pierde din această cauză. Transferă/deleagă-ți autoritatea unei persoane dintr-un alt departament, și nu unui membru din grup. Autoritatea deontică nu funcționează între colegi sau persoane de la același nivel. De aceea „Nimeni nu este profet în satul lui”. Angajează subordonați care sunt competenți pe anumite domenii (sunt autorități epistemice), ceea ce îi va ajuta să-i convingă pe ceilalți (colegi, clienți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
nu ești expert. Acesta este un abuz de autoritate legat de domeniu. Atunci când dai sfaturi oamenilor în domenii în care nu ai competență, vei greși sau îți vei pierde imaginea de „Domnul Știe-Tot”. 5. Nu încerca să îți extinzi autoritatea deontică asupra persoanelor care nu îți sunt subordonate. Acesta este un abuz de autoritate legat de subiect. Poți să observi manageri care se comportă acasă sau în locuri publice ca niște șefi, tratându-și membrii familiei sau pe oamenii de rând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
flagrante pe care le puteți identifica în propria organizație și/sau în diverse domenii din viața publică. Aplicați analiza concordanței între obiectivele personale și cele ale organizației, pe care ați făcut-o în capitolul 1, la analiza tipului de autoritate deontică pe care o exercită șeful dumneavoastră pentru a vă determina să vă realizați sarcinile (de solidaritate sau de sancționare). Cum se face delegarea autorității în organizația dumneavoastră? Evaluați nivelul de reglementare și tipul de autoritate deontică din cadrul organizației în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
analiza tipului de autoritate deontică pe care o exercită șeful dumneavoastră pentru a vă determina să vă realizați sarcinile (de solidaritate sau de sancționare). Cum se face delegarea autorității în organizația dumneavoastră? Evaluați nivelul de reglementare și tipul de autoritate deontică din cadrul organizației în care lucrați. 4.3. Stiluri de conducere Am discutat în capitolele anterioare despre presupozițiile de la care pornesc managerii și despre felul cum se adaptează la context în exercitarea puterii potrivit teoriilor contingenței. Rezultatele presupozițiilor lor sau ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
exista întotdeauna receptori insideri capabili să recunoască poanta și receptori outsideri cărora "nu le pică fisa"), vom încerca să analizăm parcursul interpretativ al glumei, jocurile și scenariile pe care ea le expune și/sau impune. Înțelegem prin convenție o constrîngere deontică sau regularitate de comportament (social, lingvistic) în acțiunile membrilor unei comunități într-o situație recurentă; altfel spus, într-o anumită situație toate persoanele îndeplinesc un anume act (salutul de pildă) și este de presupus că toată lumea se comportă într-un
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a preluat această identificare între cunoaștere și autoritate, cultivând în numele libertății obținute prin educație (luminare) dictonul "cunoașterea înseamnă putere"; utilizând terminologia lui Bochenski, putem afirma că Luminile au argumentat în favoarea acordării puterii acelora care dețineau cunoașterea, considerând astfel că autoritatea deontică trebuie să fie doar consecința autorității epistemice. Pentru Bochenski, "P este o autoritate epistemică pentru S în domeniul D atunci când S recunoaște din principiu drept adevărată orice propoziție care îi este comunicată de către P (în formă asertivă) și care face
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
P îl desemnează pe deținătorul autorității, S pe subiectul în raport cu care P își exercită autoritatea, iar D se referă la domeniul de expertiză (deci de autoritate) al purtătorului. Pentru luminiști, doar autoritatea epistemică legitimează accesul la putere, deci conferă autoritate deontică; cu alte cuvinte, doar știutorul poate deține o funcție, poate fi conducător (iar dacă avem în vedere limitarea autorității doar la domeniul de expertiză al purtătorului devine limpede că ideile lor nu trimit la doctrina platonică a filosofului-rege). Este adevărat
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
doar la domeniul de expertiză al purtătorului devine limpede că ideile lor nu trimit la doctrina platonică a filosofului-rege). Este adevărat că astăzi, deși recomandabil, autoritatea superiorului nu este mereu dublată de autoritatea știutorului. Pentru Bochenski, "P este o autoritate deontică pentru S în domeniul D atunci și numai atunci când există un scop O de un asemenea tip încât (1) S dorește ca O să fie realizat, (2) S crede că executarea de către S a tuturor directivelor care-i sunt comunicate de către
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
trebuie să fi acceptat ideea că știe măcar în vreun fel mai mult decât mine. În al treilea rând, trebuie să presupun că nu minte, ci că-mi spune ceea ce știe într-adevăr". (Bochenski, 1992, p. 60) În cazul autorității deontice, autorul trimite în mod explicit la existența unui scop al subiectului și la convingerea că acest scop va fi atins mai ușor dacă acesta respectă directivele purtătorului. Despre motivele pentru care un subiect ar recunoaște și ar accepta autoritatea purtătorului
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
4) Ca atare, știutorul deține autoritatea în calitatea sa de posesor al adevărului în raport cu copilul care este neștiutor, dar doritor să afle. Cu alte cuvinte, școala reprezintă acea instituție umană în cadrul căreia cunoașterea conferă autoritate și putere (profesorul deține autoritatea deontică în mod legitim, ca o consecință a autorității sale epistemice). În ceea ce privește fundamentarea autorității epistemice a profesorului în sala de clasă trebuie avute în vedere câteva probleme: mai întâi, să remarcăm că profesorul are atâta autoritate câtă (și dacă) îi conferă
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
elemente se pot adăuga selecția inadecvată a profilului școlii, subfinanțarea și absența resurselor compatibile cu cele existente în spațiul extern școlii, existența unui curriculum inadecvat etc. Interesul (sau motivația) elevului reprezintă elementul cheie și în ecuația raportării sale la autoritatea deontică a profesorului; în cazul acestui tip de autoritate, acceptarea (și deci legitimitatea) purtătorului (profesorul) presupune existența unui interes practic din partea elevului: "[...] acceptarea autorității deontice este întotdeauna legată de un obiectiv practic: este o acceptare care vizează rezultate practice, ceea ce nu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
inadecvat etc. Interesul (sau motivația) elevului reprezintă elementul cheie și în ecuația raportării sale la autoritatea deontică a profesorului; în cazul acestui tip de autoritate, acceptarea (și deci legitimitatea) purtătorului (profesorul) presupune existența unui interes practic din partea elevului: "[...] acceptarea autorității deontice este întotdeauna legată de un obiectiv practic: este o acceptare care vizează rezultate practice, ceea ce nu este cazul autorității epistemice, unde lucrurile nu se prezintă în acest fel". (Bochenski, 1992, p. 82) Rezultatele practice induc elementul urgenței, ceea ce pare a
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de un obiectiv practic: este o acceptare care vizează rezultate practice, ceea ce nu este cazul autorității epistemice, unde lucrurile nu se prezintă în acest fel". (Bochenski, 1992, p. 82) Rezultatele practice induc elementul urgenței, ceea ce pare a întări poziția autorității deontice în raport cu autoritatea epistemică; în realitate dacă, așa cum se poate observa ușor, curriculumul este considerat "nașpa" înseamnă că obiectivele elevului, fie ele și practice (adică imediate) nu vizează școala și nici diploma de absolvire pe care aceasta o oferă la finalizarea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
exercite în raport cu un subiect sau un domeniu pentru care, respectiv în care, autoritatea sa este neîntemeiată". (Bochenski, 1992, p. 46) Abuzul de autoritate în raport cu domeniul este favorizat de transferul implicit de prestigiu dinspre autoritatea epistemică a profesorului către autoritatea sa deontică (nu este doar cunoscător al unui domeniu, ci și superiorul), iar superioritatea sa deontică îl determină pe elev să accepte ca fiind adevărate propoziții ale profesorului care fac parte din alte domenii de competență; acest transfer nu este doar implicit
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
este neîntemeiată". (Bochenski, 1992, p. 46) Abuzul de autoritate în raport cu domeniul este favorizat de transferul implicit de prestigiu dinspre autoritatea epistemică a profesorului către autoritatea sa deontică (nu este doar cunoscător al unui domeniu, ci și superiorul), iar superioritatea sa deontică îl determină pe elev să accepte ca fiind adevărate propoziții ale profesorului care fac parte din alte domenii de competență; acest transfer nu este doar implicit, ci și ilicit, iar efectul pe termen mediu și lung (mai ales în ceea ce privește viitoarea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
că acest lucru este imposibil: "Purtătorul autorității este un individ". (Bochenski, 1992, p. 35). Dacă în ceea ce privește lumea reală acest lucru este cu siguranță adevărat, în ceea ce privește lumea virtuală, lucrurile se nuanțează, fiind cunoscute multiple cazuri în care a fost recunoscută autoritatea deontică a unor grupuri (ex. L0pht, Cult of the Dead Cow, Anonymous). Trebuie totuși menționat faptul că în fiecare dintre situațiile respective grupurile ar fi putut fi asociate mental cu un singur individ, componența acestora rămânând necunoscută; din acest punct de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
internă astfel: "[...] dorința de a desfășura o activitate pentru activitatea însăși adică pentru satisfacția pe care aceasta o oferă". (Kohn, 1999, p. 290) Astfel, sunt asigurate condiții perfecte atât pentru recunoașterea autorității epistemice, cât și (mai ales) pentru recunoașterea autorității deontice; cum aminteam, ignorarea sau suspendarea autorității epistemice a unui purtător este consecința lipsei de interes a subiectului în raport cu domeniul de competență al purtătorului autorității (în exemplul nostru, elevul ca subiect al autorității ignoră autoritatea profesorului ca purtător în cazul în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de autoritate sunt maximale. Ținând cont de cele descrise mai sus, este vizibil faptul că guild master-ul, administratorul de forum (sau orice poziție echivalentă) și într-un grad mai redus ofițerii ghildelor și respectiv moderatorii de forum constituie autorități deontice. Cealaltă formă de autoritate, cea epistemică, este și ea prezentă în mediul virtual, atât în jocuri cât și înafara acestora. Astfel, fiecare ghildă/alianță are unul sau mai mulți membri care, fără să aibe o funcție oficială, sunt recunoscuți ca
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
grupuri o constituie așa numitele pug-uri (pick-up groups grupuri constituite ad-hoc). Indiferent de modul în care a fost constituit un grup pentru o instanță, se poate observa un fenomen special, nemaiîntâlnit în orice altă circumstanță și anume apariția unei autorități deontice instant (autoritatea instant depinde de modul în care a fost constituit grupul și poate suplini un vid de putere sau poate suprascrie parțial sau total, pe durata instanței, autoritatea deontică a unui guild master sau ofițer de ghilda). Este vorba
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nemaiîntâlnit în orice altă circumstanță și anume apariția unei autorități deontice instant (autoritatea instant depinde de modul în care a fost constituit grupul și poate suplini un vid de putere sau poate suprascrie parțial sau total, pe durata instanței, autoritatea deontică a unui guild master sau ofițer de ghilda). Este vorba despre autoritatea tank-ului grupurile de acest tip sunt formate de cele mai multe ori din jucători care îndeplinesc una dintre cele trei funcții comune: tank destinat să atragă atenția adversarilor și să
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
tuturor celor din grup wipe). Acest fapt, cuplat și cu relativa raritate a jucătorilor dispuși să-și asume rolul de tank, face ca jucătorii care îndeplinesc totuși rolul de tank să capete, pe durata instanței, un nivel discreționar de autoritate deontică (putând spre exemplu să ceară și să obțină instantaneu eliminarea unui alt membru al grupului pe motiv de comportament care îi îngreunează exercitarea rolului de tank). Un efect secundar interesant al acestei situații este, spre exemplu, existența așa numiților diva
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de posibilitatea/practica utilizării unui avatar (a mai multor avataruri) sau a construirii unor identități fără legătură cu persoana reală; în plus, absența interacțiunilor față în față anulează posibilele mecanisme de limitare activate în cazul derapajelor în plan epistemic sau deontic ale purtătorului autorității. Cei care se lamentează în legătură cu efectele negative ale spațiului virtual ignoră un fapt simplu: acesta face parte din viața noastră și va face parte din ce în ce mai mult din viața noastră; ca atare, trebuie acceptată premisa că în viitor
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
1980. modalitate [modality]. Calificarea unei aserțiuni sau a unui set de aserțiuni de un operator modal (cf. "Ion era bolnav" și "Ion nu știa că-i bolnav"). Operatorul, de exemplu, poate fi aletic (exprimă modalitățile de posibilitate, imposibilitate și necesitate), deontic (exprimă modalitățile de permisiune, prohibiție și obligație), axiologic (exprimă modalitățile de bunătate, răutate și indiferență), sau epistemic (exprimă modalitățile de cunoaștere, ignoranță și încredere). ¶Diverse constrîngeri modale guvernează DOMENIILE NARATIVE și, în termeni mai generali, determină "ce se întîmplă" într-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
MINIMALĂ. povestire atomică [atomic story]. Un șir de MOTIVE guvernate de omogenitate modală: toate formulele modale dintr-o povestire atomică sînt construite cu operatori aparținînd numai unei modalități. Povestirile atomice pot fi aletice (guvernate de operatorii posibilității, imposibilității și necesității), deontice (guvernate de operatorii permisiunii, prohibiției și obligației), axiologice (guvernate de operatorii bunătății, răutății și indiferenței) și epistemice (guvernate de operatorii cunoașterii, ignoranței și încrederii). Dat fiind un șir de motive divizabile, bunăoară, prin Lipsă (a unei valori)-Lichidarea Lipsei, șirul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]