32 matches
-
-o și în "Sărutul" de la Montparnasse: "Am voit să pomenesc nu numai amintirea acestui cuplu unic, ci pe aceea a tuturor perechilor care s-au iubit înainte de a-l părăsi". Coloana Infinitului sau Coloana Recunoștinței fără Sfârșit, reprezintă un loc deosibit în viziunea exegeților și a lumii întregi. Există dovezi că proiectul este mult mai vechi. Încă din 1909 în atelierul lui Brâncuși ar fi existat "trunchiuri și bârne, coloane truncheate de lemn", iar prima versiune expusă a unei coloane, intitulată
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 by http://confluente.ro/Aniversarea_nasterii_lui_constantin_brancusi.html [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
din 27 Februarie 1938, statornicește în art. 1, ca România este un Stat Național. Constituțiunea din 1923 formulă, în art. 1, același principiu. Din conținutul legiuirilor constituționale arătate rezultă însă că formulele acestea, identice din punct de vedere literar, se deosibesc adânc. Statul Național în marginile formulei constituționale din 29 Martie 1923, rezumă o formulă fără conținut. Statul Național în marginile legii constituționale din 27 Februarie 1938 rezumă o realitate: Statul promovator al realităților românești, al forțelor lui autochtone. Pînă la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
România după 30 Decemvrie 1918. Evreii din această categorie sînt supuși la interdicțiuni majore. Consiliul de Miniștri va recunoaște pentru aceștia, în mod limitativ, practica unor activități și îndeletniciri, în domeniul liber, adică în acel domeniu nesupus restricțiunilor legale. Statutul deosibește o altă grupa alcătuită din evrei, care prin trecutul și vieata lor, pot sa foloseasca darul Nației române, de a le recunoaște un regim de favoare determinat, însă, în mod rigid, pe criterii morale. Criteriile morale au fost stabilite, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
de grâne, se inființă, într-o clădire cumparată anume, spitalul militar. În anul următor, se amenajă drumul ce cobora în port pe langă carantină, tot în 1832, în februarie, marele vistier Al. Villara propune ca: ”pe fiecare an, să se deosibească o suma de bani hotărâtă, pe seama casei de rezerva, pentru facerea unui port cum se cade la schela Brăilei. Cu acest capital să se pregăteasca din vreme materialurile trebuincioase și, după plan meșteșugit și doveditor de un simțitor folos al
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
că el nu susține nicio variantă ca fiind corectă pentru pronunția LaTeX. Acolo unde tipărirea permite, sigla LaTeX este afișată ca în această pagină, iar dacă posibilitățile tehnice nu permit o astfel de afișare este folosită scrierea "LaTeX" pentru a deosibi referirea la acest limbaj de termenul "latex". Spre deosebire de diferitele programe de redactare WYSIWYG, LaTeX permite autorului să urmărească doar conținutul textului, lăsând forma acestuia în grija sistemului de tipărire. Prepararea documentului pentru tipărire se face ținând cont de o structură
LaTeX () [Corola-website/Science/304630_a_305959]
-
rău în mai rău. Dar, în sfârșit, de mortuis nil nisi bene. Talent a avut, poet era! Cât despre celelalte calități ale caracterului, nu a inteligenței, ele astăzi nu mai sânt E bine chiar că de la cei mai mulți oameni cari se deosibesc întrucîtva de turma cea mare și neagră, de turma celor răi și mărginiți totodată, nu rămân în urmă decât faptele inteligenței. Înmormântarea poetului Dimitrie Petrino a fost simplă și tristă. Câțiva amici politici și câțiva stimatori ai talentelor lui, cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
drumurilor mari. Numai în centrele Iași și București se menaja întrucîtva opinia publică, numindu-se oameni din partid, dar asupra cărora nu erau pete cari să-ntunece reputația onestității private. Iar încolo tot unul și unul, tot oameni cari se deosibeau de semenii lor prin vrun dar deosebit, fie adorarea zeului Bacchus, fie jocul de cărți, fie luarea de mită, fie în fine scandale fără un nume ce s-ar putea rosti, ca cele comise de un prefect de Vaslui, de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nostru, cu deosibire în vecina Bulgarie. Un articol din "Augsburger Allgemeine Zeitung" pune evenimentele din acel principat în legătură cu România, sau mai bine cu oamenii azi la guvern, și de aceea reproducem următoarele șiruri: Fiindcă puterile europene au pus un preț deosibit pe aceea că să păstreze pe tron pe prințul Alexandru a Bulgariei, de aceea ele trebuie să primească cu o deosebită plăcere votul Adunării Naționale bulgare. Constituția bulgară - de asemenea o operă a puterilor europene, cel puțin sancționată de ele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
recapitularea continuă. Fiecare număr de gazetă e o scriere de sine stătătoare, încît cetitorul trebuie să înțeleagă tot ce-i spui, făr' a pretinde de la el ca să-ți fi citit și numărul trecut. Așadar recapitulăm, zicînd: operațiile de bancă se deosibesc esențial în operații comerciale și de speculă. Cele comerciale sunt: negoț de aur și argint, schimb de bani, depozite, virimente, arbitraje cambiale, scont, conturi curente, emisiunea de bilete la purtător, împrumuturi ipotecare, comisiuni ( Definiția pe scurt a acestor operații în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dar, precum am mai zis-o nu de aceasta e vorba, ci de preponderanța unei sau a celeilalte serii de studii. Precum în economia politică împărțirea muncii dă cele mai fericite rezultate tot astfel și în școală cată a se deosibi acele a căror menire este educativă, cari determină oarecum atitudinea unei societăți, caracterul ei intelectual și moral, de acele cari lărgesc activitatea ei economică și sporesc mijloacele și puterea ei de producțiune. Urmarea acestui amestec a două serii de studii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e mai rea decât oricând. Așteptăm să-i vedem revenind iar la mărirea comunelor în spiritul reformei cabinetului Catargiu. Tot în spiritul programei roșie vor să introducă electivitatea magistraturii. Ei bine, iată o cestiune mare de principiu unde conservatorii se deosibesc de radicali. Cum stau însă de pe acum lucrurile? Partea cea mai inteligentă, cea mai integră din partidul roșu chiar e contra electivității; poate chiar ministrul actual al justiției. Care va fi rezultatul? Ideea conservatoare a numirii magistraților pe baza meritelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
produc obiecte de valoare și utilitate reală, ei sunt netăgăduit folositori. Fără îndoială că într-o populație de sute de mii se vor afla și meseriași buni și ar rămânea numai ca o organizare solidă a meseriilor în corporații să deosibească pe cel bun și solid de cârpaciul care nu-și știe meșteșugul și care, oferind consumatorului obiecte rău confecționate, îl frustrează pe acesta, făcând totodată o malonestă și păgubitoare concurență meseriașului solid. Chemată sau nechemată în țară, această categorie de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lui însemnate n-am întîlnit adesea. Ca promotor al culturii, ca membru activ al întreprinderilor literare din vremile sale, meritul său nici nu poate fi pus în discuție, căci e fără îndoială neprețuit de mare. Dar asupra literatului părerile se deosibesc și se ramifică și ni se pare că, tocmai în această privire, ar trebui să i se facă dreptate și să se deosibească înrîurirea hotărâtor bună asupra limbei literare de o seamă de rătăciri ulterioare. Nu doar că Eliad ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poate fi pus în discuție, căci e fără îndoială neprețuit de mare. Dar asupra literatului părerile se deosibesc și se ramifică și ni se pare că, tocmai în această privire, ar trebui să i se facă dreptate și să se deosibească înrîurirea hotărâtor bună asupra limbei literare de o seamă de rătăciri ulterioare. Nu doar că Eliad ar fi creat o limbă nouă din nimic. Limba literară, nu cea grăită în societatea cultă, limba cronicarilor și a legendelor e pe alocurea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu avea altă semnificare decât neutralizarea promisiunilor Boerescu. Cine-o afirmă încă sunt foile din Viena. Reproducem mai la vale un articol din "Presse" (numită "Presa veche"), apărut cu ocazia rostirii discursului de tron, articol substanțial în adevăr, cu totul deosibit de strigătele {EminescuOpXII 415} polemice ale celorlalte ziare austriace și, după toată atitudinea, oficios. Se cunoaște că e inspirat de mai sus din încheierea lui, care e aceeași în oficiosul "Pesther Lloyd" și în "Fremdenblatt ". Dar spune mult mai mult
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Este vro deosebire de principii între conservatori și {EminescuOpXI 59} fracțiune? Asemenea nu - căci astăzi credem că nimeni nu mai dă nimic pe vestita acuzație că există reacționari oligarhici și medievali în țara noastră. Noi credem că nu principiile ne deosibesc, ci modul cum le profesăm și măsura de dreptate care o avem unii pentru alții. Dar în cele mai multe cazuri cearta de vorbe și de pretinse principii nu e în sine decât o ceartă de interese și de ambiții personale. Daca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oameni; de câte ori îi trebuiesc cată să-ntinză mâna într-altă parte. Nimeni nu zice d-alde Boerescu, d-alde Cogălniceanu, d-alde Vernescu - toți însă în țara aceasta zic Fundeștii, Pătărlăgenii, pentru a arăta că nomen eorum legio, că nu se deosibesc prin nimic de mulțimea muritorilor nici prin talent, nici prin știință, nici prin avere, c-un cuvânt prin nici unul din elementele cari-l fac pe om propriu de a lua asupră-și responsabilitatea intereselor generale. N-avem ce-i face
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu știe alt decât că e roșu. D. Mehedințeanu e mai cunoscut, ca om de afaceri bănești. D. Ștefănescu, ca profesor de comtabilitate, deci lucrul e mai puțin curios decât la cei doi dentîi; dar și acești doi nu se deosibesc prin nimic estraordinar spre a fi directori ai unui mare institut. Așadar, precum vedem, societatea e pe o clină cu totul periculoasă. Când la un institut ce trebuie să fie cel puțin serios, de nu altceva, e cu putință de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prescrie că regimul în vigoare și principiile aplicate la Dunărea de Jos se vor întinde, prin mijlocul unui regulament ad-hoc pregătit de Comisia Europeană din Galați, asupra părții râului dintre Galați și Porțile de Fier. Dar, fiindcă navigația fluvială se deosibește sub multe raporturi de cea maritimă, o Comisie țărmureană specială va fi chemată a aplica acest nou regulament. Cu alte cuvinte Dunărea, de la gurile ei până la Porțile de Fier, va deveni o cale deschisă tuturor pavilioanelor și va fi scutită
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și au episcopul lor propriu. Înlăuntrul aceleiași monarhii, aceluiași district chiar, românii nu vor să fie în comunitate religioasă cu străinii, deși recunosc identitatea dogmelor și a canoanelor. Am susținut mai mult: că legea catolică la români, ritul greco-catolic, se deosibește de restul bisericii române într-un mod cu totul esterior, cel puțin în ochii poporului, și că deosebirea nu are înțeles decât pentru clerul superior. Așadar, ceea ce am crezut noi esențial nu e deosebirea de dogme între noi și alte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Vechiul regim conservator pe care l-am găsit dominând țara la 1871 reprezenta cea din urmă stăpânire a regimului vechilor boieri. Lupta pe care o dădea opoziția liberală împotriva regimului nu era lupta între două partide, amândouă constituționale, care se deosibesc numai prin idei și metode, dar era lupta între două epoci, între două clase, între două lumi deosebite. Ceea ce sunt astăzi liberalii pentru clasele muncitoare erau atunci conservatorii pentru liberali. Între aceste două familii politice nu era împăcare cu putință
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
unui iepure mijlociu de la noi, cu două coarne mititele negre, puțin răsucite, a căror lungime nu trece peste cinci centimetri". Gazela Spekei sau Naso este numită astfel "din cauza unei mici ridicături ce are la vîrful nasului și prin care se deosibește de gazela Pelțini". Măgarii somalezi sînt "de un color cenușiu, cu o linie negricioasă de-a lungul spinării și puține dungi negre pe partea superioară a picioarelor, avînd talia unui cal mijlociu și urechile de o lungime extraordinară". Gazela Walleri
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
Binele public" nu știe pentru care cuvinte politice s-au făcut acea sciziune. Motive practice cari au determinat voința acelor domni pot să fi fost multe; cuvinte, rațiuni de stat n-au fost nicicând. Dar " Binele public" prin ce se deosibește de noi? Prin nume, prin etichetă: "Liberali independenți" O serie de idei diametral opuse ideilor noastre, sufrajul în contra colegiilor, republica în contra monarhiei, străinismul în contra naționalității, eligibilitatea demnitarilor statului în contra numirii lor pe temeiul învățăturii, onestității și stagiului nu am văzut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
drepturile acestei individualități etnice. Nouă ni se pare însă că în otelul actual intitulat "Romînia" espresia etnologică e prea mult deconsiderată în favorul espresiei geografice, fie aceasta locuită de orișicine. Aceasta e atât de adevărat pentru trecut încît pururea se deosibea rasa pământeană de rasele străine, din care unele (bunăoară armenii) erau mai vechi în țară decât românii înșiși. Nu doar că românii ar fi fost vreodată netoleranți. Dar ceea ce voiau să păstreze aci era caracterul lor național, esprimat în limbă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
luați de curent, vor răspunde într-un mod afirmativ. Toți se pun la lucru și caută un remediu, și se văd mulțime de legiști, trăiți în codice și în procedură, care n-au văzut niciodată un plug, nu știu să deosibească grâul de ovăz sau de porumb, fără nici o cunoștință de munca câmpului, nici de obiceiurile țăranilor, nici de nevoiele și dorințele lor, ignorând chiar limba țăranului, [î]i vedem rezolvând în materie de arătură, de seceră, de prășilă, de vite
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]