30 matches
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Evaluari > DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 239 din 27 august 2011 Toate Articolele Autorului DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de Ștefan Lucian MUREȘANU Cuvinte cheie: superrealism, romancier, privațiuni, mafie, drogat, aurolac, egoul, fiind, cerc
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist_0.html [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Evaluari > DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 239 din 27 august 2011 Toate Articolele Autorului DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de Ștefan Lucian MUREȘANU Cuvinte cheie: superrealism, romancier, privațiuni, mafie, drogat, aurolac, egoul, fiind, cerc strâmt, teluric, energii, cosmic, stigmat, real. 2. Supliciul egoului Dialogul aparent banal, din romanul superrealist, scoate la lumină o întreagă cercetare
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist_0.html [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
-l, roman, tip: Docudrama, București, 2011. 2. Pascal Bruckner, Hoții de frumusețe, roman, Editura TREI, București, 2011. 3. Marc Levy, În altă viață, roman, Editura TREI, București, 2011. 4. Pascal Bruckner, Luni de fiere, Editura TREI, București, 2011. Referință Bibliografică: DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 239, Anul I, 27 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist_0.html [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
Acasa > Cultural > Artistic > DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 233 din 21 august 2011 Toate Articolele Autorului DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de Ștefan Lucian MUREȘANU Cuvinte cheie: superrealism, romancier, privațiuni, mafie, drogat, aurolac, egoul, fiind, cerc
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist.html [Corola-blog/BlogPost/361544_a_362873]
-
Acasa > Cultural > Artistic > DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 233 din 21 august 2011 Toate Articolele Autorului DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de Ștefan Lucian MUREȘANU Cuvinte cheie: superrealism, romancier, privațiuni, mafie, drogat, aurolac, egoul, fiind, cerc strâmt, teluric, energii, cosmic, stigmat, real. Romanul superrealist este creația literară a secolului al XXI-lea, un început cu traume care
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist.html [Corola-blog/BlogPost/361544_a_362873]
-
secolului al XXI-lea, romancierul, trăitor de vremuri forțate privațiunilor materiale și spirituale, își alege exponatele, le dă viață în creația sa superrealistă, și îi lasă în libertatea deplină a rostului lor jignitor asupra egoului fiind. Va urma ... Referință Bibliografică: DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 233, Anul I, 21 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Depeizarea_egoului_in_romanul_superrealist.html [Corola-blog/BlogPost/361544_a_362873]
-
seamă și de regizorii noștri. Anna Maria Pasetti, una dintre selecționerele Settimana, și-a motivat astfel opțiunea: "Este o operă curajoasă, care ne descoperă o personalitate matură. Plecând de la o poveste al cărei pretext era criza economică, Adriano Valerio descrie depeizarea interioară și geografică a personajelor, în căutarea identității. Traseul - între străduțele din Bari și satul românesc în iarnă ». Aceasta a și fost de la bun început intenția autorului "Aș vrea ca publicul, după ce îi va părăsi pe eroi pe o plajă
Veneția 2015. După mere, în Banat by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101837_a_103129]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE dr. Ștefan Lucian MUREȘANU Motto: Și-am plâns la geam, și m-a
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Actul_de_depeizare_in_scanteile_galbene_bacoviene.html [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE dr. Ștefan Lucian MUREȘANU Motto: Și-am plâns la geam, și m-a cuprins delirul - / Amar, prin noapte vântul fluiera pustiu. (George Bacovia) Cuvinte cheie: depeizare, suspin, bacovian, fiind, poet, umbra, triste, vise, negre Rezumat: Code
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Actul_de_depeizare_in_scanteile_galbene_bacoviene.html [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
367 din 02 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE dr. Ștefan Lucian MUREȘANU Motto: Și-am plâns la geam, și m-a cuprins delirul - / Amar, prin noapte vântul fluiera pustiu. (George Bacovia) Cuvinte cheie: depeizare, suspin, bacovian, fiind, poet, umbra, triste, vise, negre Rezumat: Code creation is itself Bacovian biography, discrete noted although the passage of time and despair: "It was a long street / school, and fall frost - / The halls, no one to see, / A
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Actul_de_depeizare_in_scanteile_galbene_bacoviene.html [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
care Bacovia, obosit de boala ce-i stăpânise aproape jumătate din existența sa pământeană, și-a lăsat trupul dus în liniștea locurilor tainice: Stam singur în cavou ... și era vânt ... / Și scârțâiau coroanele de plumb (Plumb). Referință Bibliografică: ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul II, 02 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Actul_de_depeizare_in_scanteile_galbene_bacoviene.html [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
în rău! Ficțiune politică și film de investigare a dizolvării conștiințelor, primul realizat de Veroiu după revenirea din exil. Adaptare a romanului „Ultimul mesager” de Bujor Nedelcovici, interesantă în intenție, dacă tema coruperii politice n-ar fi fost compromisă prin depeizarea esopică proprie școlii moderne a filmului românesc, prin dramaturgie rudimentară și livresc abscons. Ca eroului din film căruia nu-i mai rămâne de ales decât sinuciderea, regizorul recurge exclusiv la exercițiul calofil de stil, somnolent, lipsit de reală tensiune, de
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
stâlpilor, a intersecțiilor autorutiere suprapuse, a acelor suburbs nesfârșite, alternanțe de neon și beton. Nimeni nu este contemporan cu oicumena sa, nici cu timpul său. Poate că privim vizualul de astăzi cu ochii artei de ieri. Poate că actuala noastră depeizare, demistificare, "dezartistificare" este inversul nașterii, încă ascunsă de incoercibile supraimpresii retiniene, a unei alte naturi (high tech), a unui alt spațiu (cel al mijloacelor de transmisie, nu cel al teritoriilor, măsurabil în unități de timp, nu de suprafață), pe scurt
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cuvintelor. În societatea abundenței bunurile se adresează din ce în ce mai puțin nevoii, prin utilitatea lor, și din ce în ce mai mult dorinței, prin prestigiul lor social. Imaginile aruncate pe piață nu se sustrag acestei reguli. Ele își neglijează vechea valoare de uz individual delectare, admirare, depeizare etc. și singularitatea concretă de opere pentru a se integra în lichidități, ca semne monetare ale statutului, mărci de bogăție. În obiectul de artă al erei vizuale, sărbătoare cinică în care omul este destul de puțin privitor, obiectul contează cel mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
contemporană a devenit prea mobilă, prea rapidă, prea fragmentată ca să mai servească drept liant al unei societăți. Circulația browniană a imaginilor pe piață dăunează imperativelor celebrării colective, care presupune lentoare și reculegere. Autosacralizarea imaginii sfârșește prin a aboli esențiala depărtare, depeizarea intimă, acea senzație de insurmontabilă distanță între opera totuși atât de apropiată și noi, pe care cu stângăcie o numim sentimentul sacrului. Ca și cum înmulțirea templelor și a semizeilor artei, alături de proliferarea administratorilor și mediatorilor transmiterii culturale, ar traduce nu o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
specifică" a unei minorități din locuitorii Terrei devine specificul lumii întregi, trecerea de partea cealaltă a oglinzii devine, pentru occidentalul însuși, o întreprindere de solitar, dacă nu de marginal. Mondializarea simulacrelor noastre face mai improbabile aceste șocuri, "relații nepotrivite" și depeizări care dintotdeauna, la noi, au declanșat inovații. În acest sens, Occidentul și-ar dăuna sieși dacă și-ar boteza "îngrădirea informațională" cu frumosul nume de universal și ar sublima supradotarea tehnică în "conștiință morală a lumii". Conservarea timpului Cea de-
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a vieții, care ne ajută să trăim la granița mobilă (privat versus public) dintre două lumi (tradiție versus modernitate). Fără această disciplină conservatoare, un angajament spiritual nu poate decât să intensifice, individual sau colectiv, reveria bovarică, isteria reacționară ori stigmatul depeizării. Sublimul dezafectattc " Sublimul dezafectat" Postmodernii sunt însă primii care evită realismul confruntării, in articulo mortis, cu suferința (la limită, un dat-dar al existenței umane)1. Când hidoșenia violenței arbitrare devine prea greu de suportat, omul recent preferă suspendarea problematicii teodiceii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
experiența sacrului, experiență pe care o descrie cu acribie Mircea Eliade, ceea ce nu este cazul aici, pentru că acești contemporani își trăiesc prezentul lumii lor, dar o privesc din afară. Ieșirea din timp o presupune o formă de dezangajare subtilă, o depeizare discretă. Semnificativ, imediat ce a avut mijloacele, Caragiale a ales să trăiască la Berlin, capitala unei țări aflate la antipodul mentalitar și civilizațional al țării sale. Fără regret și fără nostalgie. Mi se pare că semnificația reflecției lui Julien Benda în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
loc geometric de expresie retorică. Vârsta adultă față cu copilăria, ambele sunt în măsură să sublinieze o fractură iremediabilă pentru viitorul autoexilat. În treacăt fie spus, putem citi în atitudinea rezervat-critică a personajului și în aceste interstiții spațio-temporale simptomele unei depeizări profunde. Să privim mai atent momentul acestui „descălecat” al depeizatului narator, moment anticipat de conversațiile din trenul care îl îna- poiază în țară. Întâlnirea cu compatrioții îl irită, însă acești compatrioți au fost ca și el la Paris să vadă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
copil încât îi construiește patria. Micuța Maria avea prieteni și cunoștințe românești; creștea printre obiceiurile țării, vedea și îi plăceau costumele ei colorate. Când a fost dusă la bunica maternă, la Mon Repos, în Germania, a avut o senzație de depeizare și transplantare. I-a fost dor de țară și a vrut să se-ntoarcă repede la București. "Acasă! Acasă! Spunea ea. Repede! Cu opt cai!". Astfel, fiica nu împărtășește bucuria mamei de -și revedea țara copilăriei; sunt două generații și
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
însă nu-și realizează ultimele consecințe, oprindu-se, oportun sub unghiul lirismului, în zona unor intermundii. Punctul de pornire îl reprezintă criza, cu un atît de sugestiv subtext oferit de traiectul biografic, al celui ce-a cunoscut războiul, refugiul, totalitarismul, depeizarea, criză a cărei imagine apare extinsă asupra întregului univers. Am putea zice că e o apocalipsă cu un alibi epocal. Elementele naturii plîng și se zbuciumă în cadrul istoriei cumplite: “arborii începuseră să cadă/ el a fost ucis -/ vîntul scăpat piezis
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
vreun efect secundar al celui de-al doilea titlu (Teatru descompus), dar senzația cu care am citit proaspătul volum de teatru al lui Matei Vișniec nu era străină de o anumită formă a dezagregării. Și de o stranie varietate a depeizării (cu un termen al lui Guy Scarpetta). Și de un reflex al înstrăinării. Ș.a.m.d. Puse pe hârtie, piesele sale oferă la lectură intimitatea, spectaculosul & minimalismul care sunt atât de proprii scenariilor de scurtmetraje. Acesta este, de fapt, genul
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
în această identitate voit falsă funcționează la Ionesco drept un fel de exercițiu de asceză necesară «naturalizării» într-o altă țară, asemănătoare ascezei lingvistice pentru care se pronunță și Cioran, încă din primii lui ani de exil în Franța". Drama depeizării și a naturalizării într-o țară străină se reflectă în măștile englezilor pur sînge și - mai încape îndoială? - "patrioți", care practică o discriminare a minorităților, disprețuindu-i pe meteci. Bunăoară Pompierul din Pietonul aerului dă glas unui "principiu" ce fixează
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14108_a_15433]
-
de cît familiriazată cu lumea rurală că vestimentația, muzica, romanța-tango în genul Christian Vasile, Jean Moscopol sau Zavaidoc etc. pe care o ascultă sătenii și uneori chiar limbajul personajelor nu corespunde cu o realitate recuperabilă etnologic, în litera documentarului. Însă, depeizarea acestei lumi se face în contul parabolei pe care vrea s-o creeze regizorul care pendulează între barocul afin perspectivei teatrale pe care o asumă și exitențialismul situației dramatice ca situație limită și un fel de realism magic. Nebunul satului
Zgomotoasa nuntă mută by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7857_a_9182]
-
pe care-l credeam terminat și, ca dovadă, mi-am cumpărat de la niște prieteni o mașină de scris Consul, ca să bat textele la ea. Doar că, în balamucul mutărilor, n-aveam cum, unde și când să fac asta. În criza depeizării și provizoratului, m-am întors să nasc la București, cu ginecologul meu celebru, străbătută pentru prima dată de un dor de mamă/casă care n-avea să se mai întoarcă vreodată. Și-atunci, în iarna aceea plină de zăpadă blândă
Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]