46 matches
-
anexa nr. 1 2. Contraindicații: - boli cronice ale aparatului cardio-vascular - litiaza renală - insuficientă corticosuprarenală - hipertiroidie - dermatoze cronice - boală ulceroasa. 3. Examinări pentru controlul medical periodic: - examen clinic general anual. 4. Criterii pentru suspiciunea de boală profesională: - fenomene de șoc caloric - deperdiția de apă și electroliți - astenie marcată. Fișa nr. 105 TEMPERATURA SCĂZUTĂ 1. Examinări pentru încadrarea în munca: - cele prevăzute în anexa nr. 1 - examen ORL - ECG - examen sumar de urină 2. Contraindicații: - bronhopneumopatii cronice - otite, mastoidite, sinuzite cronice - conjunctivite, dacrioadenite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106590_a_107919]
-
accentuat de handicap; e) formele de rahitism vitaminorezistent, confirmate prin repetate internări în spital, se apreciază că determină o deficiență de nutriție accentuată care poate fi asimilată cu încadrarea în gradul accentuat de handicap; f) stările de cașexie gravă și deperdiție proteică de diverse etiologii se apreciază că determină o deficiență de nutriție gravă când depășesc un deficit ponderal de 25% și pot fi asimilate cu încadrarea în forma gravă de handicap, necesitând îngrijiri din partea altei persoane. • Afecțiuni ale structurii funcțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
constantă indiferent de variațiile termice ale mediului înconjurător. Aceasta variază la majoritatea mamiferelor între 36 și 38°C. Ea este rezultatul intenselor procese chimice producătoare de căldură (termogenetice), contracarate în caz de depășire a valorilor normale de către fenomenele fizice de deperdiție calorică (termolitice). Căldura specifică a țesuturilor vii fiind de 0,83 calorii/kilocorp/1°C, la adultul de 70 kg sunt necesare aproximativ 58 de calorii pentru a-i crește temperatura corporală cu 1°C sau 1,8°F. În
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
chimice celulare generatoare de căldură și temperatura corporală există relații de feedback de tipul: Creșterea cu 1°C a temperaturii atrage după sine o creștere cu 9,8% a eliberării de energie calorică. Paralel cu creșterea temperaturii, reacțiile fizice de deperdiție calorică sunt mai puțin eficiente. Acestea devin dominante când termogeneza exagerată amenință echilibrul termic. II.9.2.2. Termoliza: Spre deosebire de termogeneză, termoliza se realizează prin procese fizice de conducție, convecție, iradiere și evaporare. Între procesele termogenetice chimice și cele termolitice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
le poate și absorbi. Raportul între energia absorbită și cea radiantă apropiindu-se de 1, pielea emite și absoarbe mari cantități de căldură. În condițiile climatului temperat, un subiect sedentar îmbrăcat obișnuit poate pierde prin iradiere până la 60% din totalul deperdiției calorice, respectiv 1 200 - 1 400 de calorii din cele 2 400 - 2 500 de calorii necesare pentru 24 de ore. Pierderile sunt cu atât mai intense, cu cât suprafața radiantă și gradientul termic dintre masa corporală și obiectele din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipotalamusului anterior fiind bogată în neuroni sensibili la cald și la rece, îndeplinește rol de veritabil termostat biologic. Acesta reglează pe cale reflexă adaptând la necesitățile normale ale organismului atât mecanismele chimice producătoare de căldură, cât și pe cele fizice de deperdiție calorică, în vederea menținerii în limite constante a echilibrului termic. Funcționând ca un termostat reglabil, hipotalamusul reacționează atât la variațiile termice exogene, cât și la dereglările de cauză endogenă ale temperaturii corporale în două principale moduri: reflex și voluntar. Regiunea preoptică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mare precizie, în vederea restabilirii balanței termice și menținerii sale în limite constante normale. Dintre factorii climatici care solicită procesele reflexe termoreglatoare, mai importanți sunt: temperatura, umiditatea și mișcarea aerului, precum și temperatura corpurilor solide sau lichide înconjurătoare. În timp ce umiditatea crescută limitează deperdiția de căldură prin evaporare, vântul rece o intensifică. Ca orice act reflex, reacțiile termogenetice sau termolitice compensatoare au la bază arcuri reflexe complexe, formate din termoreceptori periferici și centrali, căi nervoase aferente, centri termoreglatori și căi eferente somato-vegetativo-endocrine. În esență
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a teritoriului respectiv. Un adevărat feedback între detectorii și efectorii circuitelor neuroefectoare a fost descris (fig. 157). La rândul lor, reacțiile parasimpatice induse de excitarea centrilor termolitici din hipotalamusul anterior determină vasodilatație și secreție sudorală, în vederea intensificării proceselor fizice de deperdiție a căldurii prin iradiere și, respectiv, evaporare. Debitul sanguin cutanat poate crește de la 12-15 ml/min până la 50 ml/min/100 g piele. Rolul hipotalamusului ca reglator al temperaturii corporale se exercită nu numai pe cale nervoasă, ci și cu participare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
corespunzătoare ale pierderilor calorice. Dintre factorii climatici producători de asemenea reacții indispensabile termoreglării fac parte: - temperatura mediului ambiant superioară sau inferioară celei de confort termic, ca stimulant al termoreceptorilor cutanați la cald și rece; - umiditatea aerului, ca factor ce limitează deperdiția de căldură prin evaporare; - viteza vântului, ca factor de primenire a păturii de aer la suprafața corpului și de intensificare a pierderilor de căldură prin evaporare; - temperatura corpurilor înconjurătoare, ca factor de intensificare a pierderilor sau captării de căldură. Tendința
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
băuturi calde, bogate în hidrocarbonate, grăsimi etc); - participarea paniculului adipos subcutanat, rău conducător de căldură, cu rol de manta biologică; - participarea îmbrăcămintei și a încălțămintei, ca sisteme vestimentare protectoare contra pierderilor de căldură endogenă. Dacă îmbrăcămintea obișnuită reduce la jumătate deperdiția calorică a subiectului dezbrăcat, aceasta scade de 6 ori în cazul unui costum arctic. Umezeala compromite rolul protector al îmbrăcămintei și încălțămintei. Locul stratului izolator de aer fiind luat de apă, prevăzută cu conductibilitate mare pentru căldură, pierderile calorice cresc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
compoziția chimică a bilei, hiperfoliculinemia, sarcinile); crește cu vârsta: staza; creșterea vâscozității conținutului biliar. 2) factori genetici - incidență crescută În unele familii; În rândul populației cu grupa sanguină A(II). 3) alimentația: creșterea grăsimilor animale și a colesterolului; crește zaharoza - deperdiție intestinală de săruri biliare; scad vegetalele - scade acidul chenodezoxicolic (cura de slăbire + distanțarea meselor prin stază și creșterea concentrației colesterolului În bilă datorită mobilizării grăsimilor din depozite); 4) hipercolesterolemia: asocierea uneori cu litiaza vezicală; 5) obezitatea: stazăscăderea mobilității diafragmului În cadrul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ca un fenomen ce „alterează timbrul vocii și se datorește unei comunicări constante, chiar minimă, între cavitatea nasală și cea orală” (99; p.322). Ei denumesc accesul de nasalitate care schimbă componentele timbrului adăugând vorbirii elemente parasitare, necomunicative - nasonare, în timp ce deperdiția aerului pe căile nasale, dezagreabilă pentru interlocutor, este denumită „nasalizare”. Diversitatea tulburărilor de articulație este notată cu un termen general „tulburări fonetice”. În același sens, Borel-Maisonny, J.Tarneaud și Muriel Morely demonstrează că „nasalizarea, nasonarea, deperdiția nasală, caracterizează sgomotele specifice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
parasitare, necomunicative - nasonare, în timp ce deperdiția aerului pe căile nasale, dezagreabilă pentru interlocutor, este denumită „nasalizare”. Diversitatea tulburărilor de articulație este notată cu un termen general „tulburări fonetice”. În același sens, Borel-Maisonny, J.Tarneaud și Muriel Morely demonstrează că „nasalizarea, nasonarea, deperdiția nasală, caracterizează sgomotele specifice care se suprapun sunetului fundamental vocal, tulburând secundar pronunția” (20; p.147;185; p. 38; 118; p.199). Shelton, Brooks, Youngstrome citați de Arnold, au demonstrat în 1964, raportul dintre gradul de închidere velară și calitatea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
au ilustrat radiografic variațiile de poziție ale organelor fonatorii în timp ce sunetul emis pare invariabil auditorului (214; p.685-698). Din practica noastră logopedică reiese că emisia consonantică este afectată diferențiat în funcție de forma de manifestare a dezechilibrului funcțional dintre rezonatori, suflu nasal, deperdiția nasală, suflu laringian, nasonare, nasalizare, „coup de glotte” și care nu definesc pe plan fonetic același lucru. Ele coexistă în sindromul rhinolalic cu fenomene dislalice diverse și impun o atentă diferențiere în scop terapeutic. Din activitatea îndelungată de urmărire și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nasală se mărește și presiunea intraorală scade modificând fonația. O insuficiență velară cu o anumită determinare etiologică permite ca o parte din aerul subglotic să refluieze nazal, amplificând rezonanța nasală și pentru consoanele orale. Cantitatea de nasalitate crește cu cantitatea deperdiției nasale, vorbirea devenind neinteligibilă pentru interlocutor. CAPITOLUL II MORFOLOGIA DEFECTELOR APARATULUI FONO - ARTICULATOR PRIN DESPICĂTURI CONGENITALE DE BUZĂ, BOLTĂ ȘI VĂL PALATIN „Malformațiile congenitale labio-maxilo-palatine formează o entitate independentă. Din cauza tendinței lor de a le spori incidența ele constituie un
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu vârsta. De la 4 ani - 4 ani și 6 luni, vocabularul este în creștere și învelișul acestuia în plină restructurare. La 4 ani vorbirea este profund rhinolalică cu dislalie poliformă, fonație de tip C (compensații faringo-laringiene, suflu răgușit cu mare deperdiție nasală). La vârsta de 5 ani, se aplică probele de dezvoltare lingvistică - Borel-Masonny - unde se constată o întârziere de un an față de vârsta cronologică V.Ca./ V.1. = 5/4, recuperare ce are loc până la finele clasei I-a prin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
posterior al faringelui - 10 mm. Apraxie linguală și labio-jugală cu dificultăți în realizarea feedback-ului audiție-fonație. b. Probe funcționale - respirație orală cu valori spirometrice mici (400 cm³)la vârsta de 6 ani. Deglutiția infantilă, suflu bucal inexistent, suflu nasal și deperdiție nasală în fonație. c. Examen ortodontic - inocluzie verticală cu ușor pregnatism pentru care se instalează terapie orodontică prin aparat mobil. d. Examen ORL - auz normal evaluat prin electroaudiometrie. Percepție fonematică deficitară. e. Examen neurologic - E.E.G. indică un ritm alpha nemodificat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Sunt afectate rareori fonemele l, r ale căror vibrații sunt diminuate dar nu transformate. Suflu nasal afectează de asemenea consoanele explosive împiedicându-le pronunția sau asurzindu-le: b spre p , d spre t, g spre c. Suflul nasal trebuie deosebit de deperdiția nasală deoarece nu înseamnă același lucru. Pierderea de aer nasal se produce paralel cu o pronunție mai mult sau mai puțin în limite normale afectând în special timbrul vocii, în timp ce suflul nasal afectează însăși pronunția în diverse forme dislalice înregistrând
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sigmatism adental, sigmatism stridens, sigmatism lateral stâng, drept sau bilateral și sigmatism palatal (17; p.8-30). Din analiza tulburărilor fono-articulatorii am sintetizat astfel următoarele tipuri de fonație: 1. Tipul A - vorbire normală; 2. Tipul B - articulare în limite normale + B1 deperdiție nasală și suflu nasal B2 suflu răgușit al gâtului; 3. Tipul C - dislalie poliformă + suflu nasal, compensații faringo-laringiene, suflu răgușit și „coup de glotte”; 4. Tipul A/B - dislalie parțială + suflu nasal; 5. Tipul A/C - dislalie parțială + suflu răgușit
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de rostire : corectă și incorectă. Din aceste date, cu ajutorul mașinii de calcul am extras: a) Ordinea și frecvența vocalelor dislalice pe forme de despicături; b) Ordinea și frecvența consoanelor dislalice pe forme de despicături; c) Frecvența fenomenului de omisie, substituire, deperdiție nasală, sigmatism în cele două forme de despicături; d) Erorile aceleași consoane pe forme de despicături; e) Ordinea frecvenței consoanelor dislalice pentru limba română, comparativ cu ordinea și frecvența demonstrată de alți autori pentru limba franceză, rusă, cehă și engleză
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pronunțat ana, cuvăntul sanie este pronunțat hanie sau tanie etc. - Fenomenul de suflu nasal include toate consoanele suflate nasal, sforăite nasal, dar care păstrează într-o oarecare măsură punctul normal de articulare, peste care se suprapune o mare cantitate de deperdiție nasală. - În grupa sigmatismelor au fost incluse consoanele siflante și șuierate pronunțate într-o formă sigmatică: nasal, laringeal, palatal velar, interdental, stridens, adental, latero-lingual etc. Iată valoarea procentuală a acestor forme de erori comparativ în cele două forme de malformații
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
origine velară este polimorfă și complexă și depinde în cea mai mare măsură de influența psiho-socială și pedagogică care dirijează formarea și dezvoltarea vorbirii. Ea este extrem de expusă influențelor din afară, ceea ce argumentează importanța și necesitatea educației fonetice. Fenomenul de deperdiție este specific insuficienței velare și componenta principală a rhinolaliei. Ea culminează, cum era și de așteptat, în emisia consoanelor bilabiale p, b, dento-labiale f, v și linguo-dentale t, d, care cer un puternic suflu bucal cu explozie în partea anterioară
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și de așteptat, în emisia consoanelor bilabiale p, b, dento-labiale f, v și linguo-dentale t, d, care cer un puternic suflu bucal cu explozie în partea anterioară a tractului vocal (Grafic 18). Ceea ce este important de semnalat, este faptul că deperdiția nasală are frecvențe valoric mai mari în despicăturile parțiale, aceasta fiind ușor atenuată în despicăturile totale prin defectele de buză, de prag narinar, de boltă, la nivelul cărora se pierde o mare cantitate de aer. În acest caz pronunția este
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mare. De asemeni, pentru siflante există și alte posibilități de eroare, în cazul despicăturilor, deoarece sigmatismele apar ca formă de tranziție după operație, sau după reeducare. Sigmatismul nasal se întâlnește mai frecvent și trebuie net diferențiat de suflul nasal sau deperdiția nasală, fapt de care trebuie să țină seama conduita noastră diagnozică, precum și cea terapeutică. Făcându-se procentajul pe totalul despicăturilor privind dislalia în rhinolalie, s-a extras ordinea consoanelor dislalice pentru limba română, comparată cu ordinea consoanelor dislalice dată de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
gimnastica medicală axată în special pe gimnastica respiratorie. B. O altă activitate cu pondere mare în terapia rhinolaliei are ca scop formarea și dezvoltarea suflului bucal, fără de care nu se poate obține corectarea pronunției consonantice, a îndepărtării grimaselor precum și a deperdiției nasale și a suflului nasal. Exercițiile de suflu trebuiesc de asemenea adaptate particularităților psihoindividuale ale copilului, una din condiții fiind atractivitatea și interesul. Ele pot fi transformate într-o activitate de joc antrenant cu performanțe apreciate și recompensate. Formarea și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]