50 matches
-
foc/ de mărimea inimii tale.” (viciu). Iar ca registrul să fie în continuitatea sa convingător, Luminița Potîrniche recurge la un moment covârșitor, să știm unde o găsim, de ce trebuie să o găsim, când - oricând... „eu locuiesc într-o provincie a deplângerii./ căile de acces sunt închise./ prăvălesc piatra tombală/ peste ceea ce vreau să păstrez,/ alții să piardă./ uit și eu din când în când/ dar numai preț de-o secundă,/ apoi vin eternitățile care-mi aduc aminte/ și cât de greu
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/daniel_marian_1443677965.html [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]
-
simt abandonat pe o pustie De țărm uitat cu floare stacojie Într-o tăcere caldă și mâloasă.” (E ziua-n mine ca o moarte lentă, Ion Vanghele ) Poetul Ion Vanghele transferă creațiilor sale puterea artistului care nu se cantonează în deplângerea hazardului , refulându-și sentimentele în versuri. Iubiri trecătoare, pasiuni devoratoare, uitate sau care încă bântuie prezentul... Dar, ca orice spirit înalt, preferă beția unei iubiri pierdute, mulțumindu-se că a îndrăznit: „Iubirile s-au stins insomniac.../ De-aceea mă îngrop
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
Mihai Eminescu.” - Titu Maiorescu Geniul incomparabil si incompatibil...cu vreo minte cleptomană! Incompatibil.. cu laude (anoste) chiar exagerate, de felicitări (ponosite), aiurite prin venerație excesivă, chiar isterice, atitudini împopoțonate și împovărate de orgoliu propriu, iscând ‘’superiorități - ireale, deziluzii contra-confecționate pentru deplângerea proprie, în toate fiind folosit ca laitmotiv Poetul. Printr-o grozavă autoconsiderare precum că numai cutare îl “înțelege’’ cel mai bine pe Eminescu, ba chiar că ar fi cel mai potrivit de a fi considerat cel mai “apropiat de El
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1421367309.html [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
volum bilingv, selectiv (traducerea din română în engleză o face însuși autorul, încât proverbul care zice „a traduce înseamnă a trăda” se confirmă aici doar în mică măsură) tematica, spuneam, este largă, incluzând concentrate poeme de dragoste, de singurătate, de deplângere reținută a trădării, infiorându-ne, cu doar fulgurări artistice, de dezamăgiri ireversibile, de neîmpliniri, dar și de bucuria reciprocității în dragoste. Meandre sufletești cu greu descătușate și rafinat scoase la lumina tiparului, ne înnobilează lectura, căci ele ne apar privite din
UN CLOCOT DE CARTE: „CAUTÂND INSULA FERICIRII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_un_clocot_d_roni_caciularu_1389096283.html [Corola-blog/BlogPost/363824_a_365153]
-
spovedania (către semeni și rabin) îl va ajuta să se împace definitiv cu propriul sine. Două planuri se disting: unul, al evenimentelor, care atât de bine ar fi putut deveni realitate și nu s-a întâmplat, altul, al suferinței, al deplângerii morții lui Rebecca, al părerii de rău că lucrurile, prinse de aceasta într-un jurnal, n-au fost spuse la timp: „A murit în această toamnă, lăsând în urma ei o aventură cu accente grave, cu un lung șir de insinuări
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/678/ [Corola-blog/BlogPost/339656_a_340985]
-
vizitarea unor locuri „negre”, cum ar fi câmpuri de luptă, locuri unde s-au petrecut crime oribile sau acte de genocid ( lagăre de concentrare). Turismul negru rămâne un turism de nișă, animat de diferite motivații, cum ar fi cel de deplângere a victimelor, comemorare, curiozitate macabră sau chiar amuzament. Își are originile în bâlciurile și târgurile de altă dată. Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) previzionează că turismul internațional va continua să se dezvolte cu un procent anual de 4%. Cu apariția
Turism () [Corola-website/Science/297475_a_298804]
-
politicii externe agresive. El a criticat imperialismul și dezvoltarea imperiului american, care avea nevoie de război să se susțină și să-și extindă controlul la nivel mondial. Faptul că-i displăcea imperialismul american chiar l-au condus la elogia și deplângerea execuției asistată de CIA a marxistului revoluționar Che Guevara în 1967, proclamând că dușmanul său a fost dușmanul nostru. Rothbard credea că era necesară stoparea noilor războaie, iar cunoașterea modului în care guvernul a sedus cetățenii pentru a intra în
Murray Rothbard () [Corola-website/Science/308525_a_309854]
-
rememorată de cei mai mulți dintre protagoniști într-un cadru afectiv mult mai consistent. Istorii afective de revendicat O privire emoționantă spre trecut, posibilă prin privilegierea poveștilor unor femei care se autoreprezintă din punctul de vedere al unei apartenențe genizate locale. O deplângere a neputinței de transformare a spațiului public și prezența spectrului frustrant al ratării masculinității. O comuniune între viața intimă și politică. Un accent pe impactul emoțional pe care îl au schimbările sociale. Toate sunt elemente care caracterizează, în bună parte
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici – Istorii afective, de revendicat () [Corola-website/Science/296112_a_297441]
-
lumii prea calmă”), cînd sinistru diversă, „o eczemă disperat scărpinată”. Poetul iese din sine, se întrupează în această ambianță infernală ca într-o antitranscendență. Lira pe care o mînuiește nu are glasul curent al introvertirii, ci unul al spaimei și deplîngerii în grup, făpturile îngrozite strîngîndu-se instinctiv unele în altele dintr-un reflex al defensivei. Dezastrele împing istoria înapoi, în preistorie ( u o ). Un autoportret pe care ni-l oferă autorul e compus din liniile rebarbative ale unei extravertiri caracteristice: „Uram
„Intoarcerea” unui poet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5971_a_7296]
-
prevăzute în convenție. Din păcate, situația nu se prezintă așa întotdeauna. Cazul „Ilașcu și alții împotriva Republicii Moldova și a Federației Ruse” a continuat să fie luat în considerare la fiecare întâlnire a viceminiștrilor, însă fără o finalitate în perspectivă. După deplângerea continuă a prelungirii excesive a detenției nelegitime și arbitrare a petiționarilor, care se află în continuare în închisoare, o a treia rezoluție interimară a fost adoptată de Comitetul de Miniștri la 1 martie 2006. Președinția română a inserat subiectul pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
lui Goethe la tinerii lipsiți de îndrumare. Un astfel de tînăr neîndrumat a fost Chatterton însuși, al cărui suicid a devenit un simbol al morții dramatice și al sorții tragice într-un univers crud, "leviathanic", hobbesian, precum și un motiv pentru deplîngerea și proslăvirea geniului nerecunoscut și nerăsplătit. Norman L. Farberow (1988: xix-xx; 2003: xxvi-xxvii) sintetizează bine chestiunea suicidului așa cum a ajuns ea să fie internalizată de romantici: În timpul celei de-a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea și prima parte
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
încredere: după cum sfințenia este regretul său sfâșietor, ea este și dorul său plin de încredere și de ar-doare. Preotului i se impun anumite obligații ascetice: remușcarea trădării sfințeniei trebuie eliminată în totalitate; regretul sfințeniei dezamăgite trebuie răscumpărat prin multe merite; deplângerea sfințeniei înșelate trebuie compensată total; nostalgia după sfințenia dorită trebuie să fie, în sfârșit, realizată. 2. „Partea de foc” a vieții unui preot. Preotul poet Clemente Rèbora (1885-1957), admirând foarte mult pe mare-le preot Antonio Rosmini (1797-1855), care a
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
meu. Nu am simțit că mă leagă un flux afectiv de ea, dar resimt acum o bună parte din această puternică legătură pe care o resimte prietenul meu. Și nu aș fi putut deplânge moartea sa, dar împlinesc îndurerat această deplângere prin și întru deplorarea intensă manifestată de același rănit prieten. Privesc la sarcofagul relei sortiri a omului de a trăi sub drapelul morții și a muri împrejmuit de efervescențele vieții. Recunosc, dincolo de masca mortuară, pe cel a cărui dispariție o
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
criză în relațiile de rudenie. Totuși, dacă viața de familie din Florența ar fi suferit o criză generală, ne-am putea aștepta să găsim numeroase comentarii ale autorilor contemporani pe această temă, în schimb exemple substanțiale ale unor astfel de deplângeri nu au fost încă găsite 5. De fapt, Kent a arătat destul de convingător că pe parcursul secolului al XV-lea chiar membri mai îndepărtați ai grupurilor înrudite de patricieni au continuat să locuiască în aceeași vecinătate, să patroneze aceleași biserici și
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Scopul este eliberarea de condiționări, de marea trecere. În ciuda concepției existențialiste despre lume și viață, maya nu este absurdă și nici gratuită, ci o creație divină, un joc cosmic, energia la baza creației lumii. Gândirea indiană nu se complace în deplângere și descumpănire ca existențialismul, ci întrevede o soluție prin eliberarea de experiență umană, de viță fenomenală. Un mijloc de realizare este și înlăturarea vălului Mayei. Morfologia religiilor consideră că a da la o parte vălul mazei echivalează cu a te
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nouă funus imaginarium, despre care am pomenit mai devreme). Funcția comemorativă pe care a avut-o semantismul originar al cuvântului (asupra căruia vom mai reveni) va fi preluată în schema generală a imaginarului creștin, acolo unde va reprezenta doliul penitent (deplângerea sacrificiului christic și glorificarea lui, în așteptarea iertării păcatului adamic și a salvării prin iertarea divină). Iată că și ritualul comunitar precreștin, și penitența colectivă, menționată obsesiv în imaginarul medieval, utilizează schema subiectivă pentru a "determina" arhetipul divinității (atât christice
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
unor anumite genuri de public, deschiderea unor noi surse de inspirație, formarea unor "personalități" artistice, exprimarea unei atitudini artistice, alegerea unei misiuni ori măsurarea succesului. Pentru Weintraub, răspunsurile culturale la amestecul și asimilarea responsabilă a tradițiilor culturale se întind de la deplângerea contaminării pedigriurilor culturale la întâmpinarea cu cea mai largă deschidere a bogatei diversități pe care și-o permit. Căci, dacă unele tradiții artistice locale sunt maleabile și se adaptează noilor influențe, altele se dovedesc a fi inadecvate și cad în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
lui Dumnezeu: a poruncit să fie răstignit Petru și decapitat Pavel.” Apologetul latin nu poate uita persecuțiile îndurate de coreligionarii săi timp de două secole, în schimb, în momentul în care creștinismul devine religie licită, activitatea sa pusă în slujba deplângerii și a rememorării faptelor este dublată de una de recunoștință și de elogiere a Imperiului de acum binevoitor. Această evoluție ideologică este sesizabilă mai ales la nivelul eshatologiei, având importante repercusiuni asupra anticristologiei. Ne propunem să comentăm în paginile următoare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pentru a deveni o tribună de afirmare a ideologiei socialiste, umanitariste. În afara includerii relativ constante a versurilor lui Mircea Demetriade, sunt publicate poezii de O. Carp, Sergiu Cujbă, Ada Negri, I. Neagu, E. Lazăr ș.a. Pe lângă stihuri „de îndemnuri și deplângeri uvriere”, în numărul 112-113/1912 se reproduce Noapte de mai de Al. Macedonski, căruia îi apăruseră aici, în numărul 1/1900, și câteva pagini de jurnal ficțional (Din caietul unui dezertor). Proza din R.i. se revendică de la modalitatea realistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289217_a_290546]
-
Sânge, Vezi, creștine, nu te plânge De prezența lui Cristos: Sub a pâinii îngustime E Cristos în întregime Ca-ntr-a cerului-nălțime, Preamărit și glorios. Omule ce-n rele sângeri, Pâinea ce nutrește îngeri Ți se dă-n valea deplângeri Întru-al mântuirii preț. O închipuia vremelnic Chipul lui Isac jertfelnic, Mana ce se da cucernic, În chip tainic și măreț. Bun Păstor, creștina turmă, Poart-o pe regeasca-ți urmă; Toate relele-i le curmă, Și în ziua cea din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
deputatul Bissolati. Se întorceau saturați de spirit critic, purtători de cuvînt ai ofițerilor superiori aflați în poziții subordonate, nemulțumiți din motive personale sau profesionale de măsurile luate de înaltul comandament, și creau, chiar la Roma, o atmosferă de suspiciune, de deplîngere și indiscreții asupra operațiunilor militare de care profitau agenții inamicului. Cadorna era foarte jenat de toate acestea. Prestigiul său era deja puțin știrbit de faptul că armata bătea pasul pe loc (prin capitală circulau caricaturi și anecdote care îl ridiculizau
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Iosif, câteva mai puțin la Anghel) de la moartea amândurora. Reacții la parodiile lor a avut, prin revistele vremii, un alt dezmoștenit al istoriei literare, Topîrceanu. Cronica veselă care i-a provocat cunoscutul Răspuns al micilor funcționari se cheamă (sic!) Elegie. Deplângerea, destul de neîndemânatică, sorții de conțopiști. Mai reușită este, însă, o altă elegie, recapitularea, cu multă milă de sine, a unei vieți de poet nerăsplătit. O reproduc aici, ca pe o amară, totuși, privind dinspre viitor, presimțire: „În cursul vieții meleatât
Profesori și poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3226_a_4551]
-
-n/ rădăcini” (Reîntoarcerea). Explicabil, satul apare marcat de o stare critică. Ea e indusă atît de factori de civilizație care nu-i sînt favorabili, cît și de fibra lăuntrică a inadaptatului la modul congenital, care-l evocă. Prezentul fiind o deplîngere a ceea ce n-a fost să fie, privirea bardului se rotește către istoria consolatoare, marcînd cu fior anii „stelei roșii”, „stînca-sinistră-roată”, adnotînd „noaptea lui Ștefan cel Mare” sau adîncind perspectiva prin raportarea la geologie (Muntele întunecat). Ori de-a dreptul
Într-o nouă variantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4146_a_5471]
-
învăluie într-o grea solitudine. O unicitate ce-l fixează despărțindu-l de univers, îl cufundă într-o incurabilă simțire autumnală, în șoaptele, în scrumul, în negurile destrămării ce se petrece cu voluptuoasă lentoare, unicitate culpabilă căreia îi e sortită deplîngerea Paradisului pierdut: ,Pe sub frunzele tăcerii/ ca un cerb ecoul se ascunde./ O, cum te pierde cîntecul/ așteptării mele de toamnă!/ Prin dolii de demult, rătăcesc fără drum./ Pretutindeni aripa răscrucilor/ rupe negurile, sperie stolurile/ nicăieri foc. Nimeni în noaptea./ Cerne
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
mai mult supără conținutul, punerea în discuție a ierarhiilor, disponibilitatea de a adopta mai multe perspective, acceptarea privirii din afară. La nivel pur discursiv, cea mai surprinzătoare reacție mi se pare, însă, respingerea tonului relaxat al normalității. O reacție caracteristică - deplîngerea "modelelor", a "efigiilor" desacralizate -, pune într-un număr recent de ziar ("Cotidianul", 6. oct. 1999), un titlu tipic de știre de senzație - "Împăratul Traian era tuns cu breton" a deasupra unui citat din noul manual de istorie incriminat: "Împăratul este
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]