455 matches
-
cu motor în spate (de forma „picăturii de apă") 1921 Nicolae Paulescu - descoperă insulina; pentru că era un anti-mason virulent, Premiul Nobel l-au primit canadienii F. Banting și J..R.J. McLeod pentru această descoperire... 1921, decembrie Ștefan Procopiu - Fenomenul Procopiu (depolarizarea luminii) 1922 C.Levaditi și Sazevac - bismutul ca agent terapeutic împotriva sifilisului. 1925 Traian Vuia - generatorul de abur cu ardere în cameră închisă și cu vaporizare instantanee 1930 Elie Carafoli - avionul cu aripă joasă 1933 Henri Coandă - aerodina lenticulară (farfuria
ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Romani_geniali.html [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
-
Niels Bohr, l-a consacrat pe Procopiu în lumea fizicii. Timp de cinci ani, între 1919-1924, a făcut studii doctorale la Sorbona, sub îndrumarea celebrului fizician Aimé Cotton. În 1921, în timpul cercetărilor pentru elaborarea tezei de doctorat, descoperă fenomenul de depolarizare a luminii, ceea ce mai târziu va fi cunoscut în fizică sub denumirea de „Fenomenul Procopiu“. Șirul descoperirilor continuă cu „Efectul Procopiu“, în 1930. În anul 1947 identifică, pentru prima oară, fenomenul de variație, cu o perioadă de circa 500 ani
Rădăcini uitate by http://balabanesti.net/2010/05/23/radacini-uitate/ [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
negru) (CuO). Preparat pornind de la nitrat sau carbonat sau prin oxidarea metalului. Praf sau grăunțe negre, cu reflexe maronii, insolubile în apă. Pigment utilizat în industria emailului, în sticlărie (sticle verzi), în ceramică sau la prepararea vopselelor. Utilizat și la depolarizarea pilelor electrice sau că agent oxidant sau catalizator în chimia organică. ... c) Hidroxizi de cupru. Cel mai obișnuit este hidroxidul cupric [Cu(OH)(2)]. Solid albastru care, singur sau în amestec, constituie un pigment (albastru de Bremen). Utilizat la prepararea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
produce datorită creșterii rapide a permeabilității pentru Na+ (de aprox. 5000 de ori). La potențialul de -70mV canalul de Na+ este închis, iar când potențialul crește la -65mV el se deschide și ionii de Na+ pătrund în celula, rezultând în depolarizarea neuronului. Diferența de potențial electric dintre interiorul și exteriorul celulei se reduce până când la un moment dat se inversează polarizările: pozitivă în interior și negativă în exterior. Valoarea care trece de 0mV se numește overshot(+35mV). Creșterea și scăderea rapidă
Potențial de acțiune () [Corola-website/Science/301525_a_302854]
-
activitatea electrică a creierului nu este sincronă. În cazul convulsiilor epileptice, din cauza unor probleme structurale sau funcționale la nivelul creierului, un grup de neuroni se descarcă într-un mod anormal, excesiv și sincronizat. Acest lucru duce la o undă de depolarizare, cunoscută sub numele de schimbare paroxistică depolarizatoare. În mod normal, după ce se descarcă, un neuron excitator devine rezistent la descărcare pentru o anumită perioadă de timp. Acest lucru se datorează parțial efectului neuronilor inhibitori, schimburilor electrice de la nivelul neuronului excitator
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
pe căi eferente. Există patru formațiuni nervoase importante responsabile de activarea și de trezirea corticală, respectiv de întreținerea stării de veghe: Sistemele de conducere a excitanților către cortexul cerebral se subdivizează în: Fluxul continuu al impulsurilor reticulare ascendente menține o depolarizare a neuronilor cerebrali și această depolarizare subliminară, care pune scoarța în stare de veghe sau de alertă, facilitează acțiunea impulsurilor senzoriale și asociative specifice. Un nivel normal al conștiinței este funcție de activare a emisferelor cerebrale de grupele neuronale, având sediul
Conștiență () [Corola-website/Science/318699_a_320028]
-
nervoase importante responsabile de activarea și de trezirea corticală, respectiv de întreținerea stării de veghe: Sistemele de conducere a excitanților către cortexul cerebral se subdivizează în: Fluxul continuu al impulsurilor reticulare ascendente menține o depolarizare a neuronilor cerebrali și această depolarizare subliminară, care pune scoarța în stare de veghe sau de alertă, facilitează acțiunea impulsurilor senzoriale și asociative specifice. Un nivel normal al conștiinței este funcție de activare a emisferelor cerebrale de grupele neuronale, având sediul la nivelul S.R.A. din trunchiul cerebral
Conștiență () [Corola-website/Science/318699_a_320028]
-
izoprenalină . Dacă este necesar , se poate institui electrostimularea cardiacă temporară . 5 . 5. 1 Proprietăți farmacodinamice Ivabradina este un medicament care scade exclusiv frecvența cardiacă și care acționează prin inhibarea selectivă și specifică a curentului If de pacemaker cardiac ce controlează depolarizarea diastolică spontană în nodul sinusal și reglează frecvența cardiacă . Efectele cardiace sunt specifice nodului sinusal , fără efecte asupra timpului de conducere intra- atrială , atrio- ventriculară sau intraventriculară sau asupra contractilității miocardice sau a repolarizării ventriculare . 7 Ivabradina poate interacționa , de
Ro_220 () [Corola-website/Science/290979_a_292308]
-
Dacă este necesar , se poate institui electrostimularea cardiacă temporară . 5 . 5. 1 Proprietăți farmacodinamice 17 Ivabradina este un medicament care scade exclusiv frecvența cardiacă și care acționează prin inhibarea selectivă și specifică a curentului If de pacemaker cardiac ce controlează depolarizarea diastolică spontană în nodul sinusal și reglează frecvența cardiacă . Efectele cardiace sunt specifice nodului sinusal , fără efecte asupra timpului de conducere intra- atrială , atrio- ventriculară sau intraventriculară sau asupra contractilității miocardice sau a repolarizării ventriculare . Ivabradina poate interacționa , de asemenea
Ro_220 () [Corola-website/Science/290979_a_292308]
-
Dacă este necesar , se poate institui electrostimularea cardiacă temporară . 5 . 5. 1 Proprietăți farmacodinamice 7 Ivabradina este un medicament care scade exclusiv frecvența cardiacă și care acționează prin inhibarea selectivă și specifică a curentului If de pacemaker cardiac ce controlează depolarizarea diastolică spontană în nodul sinusal și reglează frecvența cardiacă . Efectele cardiace sunt specifice nodului sinusal , fără efecte asupra timpului de conducere intra- atrială , atrio- ventriculară sau intraventriculară sau asupra contractilității miocardice sau a repolarizării ventriculare . Ivabradina poate interacționa , de asemenea
Ro_829 () [Corola-website/Science/291588_a_292917]
-
Dacă este necesar , se poate institui electrostimularea cardiacă temporară . 5 . 5. 1 Proprietăți farmacodinamice 17 Ivabradina este un medicament care scade exclusiv frecvența cardiacă și care acționează prin inhibarea selectivă și specifică a curentului If de pacemaker cardiac ce controlează depolarizarea diastolică spontană în nodul sinusal și reglează frecvența cardiacă . Efectele cardiace sunt specifice nodului sinusal , fără efecte asupra timpului de conducere intra- atrială , atrio- ventriculară sau intraventriculară sau asupra contractilității miocardice sau a repolarizării ventriculare . Ivabradina poate interacționa , de asemenea
Ro_829 () [Corola-website/Science/291588_a_292917]
-
plus , se pare că glimepirida are efecte extrapancreatice pronunțate , care reprezintă de asemenea premisele altor sulfoniluree . Eliberarea de insulină : Sulfonilureele reglează secreția de insulină , închizând canalul de potasiu sensibil la ATP din membrana celulelor beta . Închiderea canalului de potasiu induce depolarizarea celulelor beta și determină - prin deschiderea canalelor de calciu - un influx crescut de calciu în celulă . Aceasta duce la eliberarea de insulină prin exocitoză . Glimepirida se leagă cu o viteză de schimb crescută de o proteină a membranei celulei beta
Ro_1013 () [Corola-website/Science/291772_a_293101]
-
plus , se pare că glimepirida are efecte extrapancreatice pronunțate , care reprezintă de asemenea premisele altor sulfoniluree . Eliberarea de insulină : Sulfonilureele reglează secreția de insulină , închizând canalul de potasiu sensibil la ATP din membrana celulelor beta . Închiderea canalului de potasiu induce depolarizarea celulelor beta și determină - prin deschiderea canalelor de calciu - un influx crescut de calciu în celulă . Aceasta duce la eliberarea de insulină prin exocitoză . Glimepirida se leagă cu o viteză de schimb crescută de o proteină a membranei celulei beta
Ro_1013 () [Corola-website/Science/291772_a_293101]
-
plus , se pare că glimepirida are efecte extrapancreatice pronunțate , care reprezintă de asemenea premisele altor sulfoniluree . Eliberarea de insulină : Sulfonilureele reglează secreția de insulină , închizând canalul de potasiu sensibil la ATP din membrana celulelor beta . Închiderea canalului de potasiu induce depolarizarea celulelor beta și determină - prin deschiderea canalelor de calciu - un influx crescut de calciu în celulă . Aceasta duce la eliberarea de insulină prin exocitoză . Glimepirida se leagă cu o viteză de schimb crescută de o proteină a membranei celulei beta
Ro_1013 () [Corola-website/Science/291772_a_293101]
-
leagă mai selectiv de anumiți receptori sunt mai de dorit pentru utilizarea medicală. Receptorii canabinoizi de tip 1 (CB1) sunt considerați a fi cei mai larg răspândiți RCPG din creier. Acest lucru se datorează supresiei endocanabinoid-mediate a inhibiției indusă de depolarizare, o formă foarte frecvență de plasticitate pe termen scurt în care depolarizarea unui singur neuron induce o reducere a neurotransmisiei GABA-mediate. Endocanabinoizii eliberați de neuronul depolarizat se leaga la receptorii CB ai neuronului presinaptic și determină o reducere a eliberării
Receptori canabinoizi () [Corola-website/Science/323505_a_324834]
-
medicală. Receptorii canabinoizi de tip 1 (CB1) sunt considerați a fi cei mai larg răspândiți RCPG din creier. Acest lucru se datorează supresiei endocanabinoid-mediate a inhibiției indusă de depolarizare, o formă foarte frecvență de plasticitate pe termen scurt în care depolarizarea unui singur neuron induce o reducere a neurotransmisiei GABA-mediate. Endocanabinoizii eliberați de neuronul depolarizat se leaga la receptorii CB ai neuronului presinaptic și determină o reducere a eliberării GABA. Sunt localizați și în alte regiuni ale corpului. De exemplu, în
Receptori canabinoizi () [Corola-website/Science/323505_a_324834]
-
(n. 19 ianuarie 1890, Bârlad - 22 august 1972, Iași) a fost un fizician, profesor universitar și inventator român, membru titular (din 1955) al Academiei Române. A descoperit "efectul Procopiu" de depolarizare a luminii. A urmat cursurile școlii primare și ale Liceului „Gh. Roșca Codreanu” (promoția 1908) din Bârlad. Licențiat al secției fizico-chimice a Facultății de Științe din Iași (1912), după care a urmat alte studii universitare la Paris. Asistent universitar la
Ștefan Procopiu () [Corola-website/Science/303393_a_304722]
-
05 . În studiile clinice CINV , efectele palonosetronului asupra presiunii sanguine , frecvenței cardiace și parametrilor ECG , incluzând QTc , au fost comparabile cu cele ale ondansetronului și dolasetronului . În studiile non- clinice , palonosetronul prezintă capacitatea de a bloca canalele ionice implicate în depolarizarea și repolarizarea ventriculară și de a prelungi durata potențialului de acțiune . Efectul palonosetronului asupra intervalului QTc a fost evaluat într- un studiu clinic dublu orb , randomizat , paralel , controlat cu placebo și pozitiv ( moxifloxacină ) , la pacienți adulți , bărbați și femei . Obiectivul
Ro_58 () [Corola-website/Science/290818_a_292147]
-
numai la expuneri considerate suficient de mari față de expunerea maximă la om , fapt ce indică o relevanță mică pentru uzul clinic . Studiile non- clinice au evidențiat că palonosetronul , doar în concentrații foarte mari , poate determina blocarea canalelor ionice implicate în depolarizarea și repolarizarea ventriculară și prelungește durata potențialului de acțiune . Studiile la animale nu au evidențiat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii , dezvoltării embrionare/ fetale , nașterii sau dezvoltării post- natale . Referitor la traversarea placentei , sunt disponibile doar date limitate obținute
Ro_58 () [Corola-website/Science/290818_a_292147]
-
se aglomearează receptorii pentru mediatorii chimici. Acești receptori sunt formați dintr-o componentă care fixează molecula de mediatorul chimic și o componentă reprezentată de un canal ionic. Aceste canale ionice, care se deschid numai sub acțiunea mediatorului chimic specific, determină depolarizarea celulei postsinaptice. Mecanismul transmiterii sinaptice se desfășoară în 6 etape. Sinapsele nu sunt statice, nu sunt niște porți din fier prin care trec mediatorii. "Ele iși pot modifica permanent funcționalitatea, pot fi înlocuite, pot crește sau scade în numar." Plasticitatea
Sinapsă () [Corola-website/Science/302077_a_303406]
-
în timpul cascadei ischemice cerebrale, fiind asociată cu accidentul vascular cerebral, și unele boli, precum scleroza amiotrofică, latirismul, autismul, unele forme de retard mental și boală Alzheimer. Acidul glutamic este implicat în crize epileptice. Microinjectia de acid glutamic în neuroni produce depolarizări spontane la intervale de aproximativ o secundă, iar acest model de declanșare este similar cu ceea ce este cunoscut sub numele de "schimbare paroxistica depolarizatoare" în atacurile epileptice.
Acid glutamic () [Corola-website/Science/326873_a_328202]
-
de glucoză . În plus , glimepirida pare să aibă efecte extrapancreatice importante , demonstrate , de asemenea , pentru alte sulfoniluree . Sulfonilureele reglează secreția de insulină prin închiderea canalelor de potasiu ATP - dependente de la nivelul membranei celulelor beta - pancreatice . Închiderea canalelor de potasiu determină depolarizarea celulelor beta - pancreatice și se produce prin deschiderea canalelor de calciu , rezultând un influx masiv de ioni de calciu în celulă . Aceasta conduce la eliberarea insulinei prin exocitoză . Glimepirida crește foarte rapid numărul moleculelor active transportoare de glucoză la nivelul
Ro_100 () [Corola-website/Science/290860_a_292189]
-
de glucoză . În plus , glimepirida pare să aibă efecte extrapancreatice importante , demonstrate , de asemenea , pentru alte sulfoniluree . Sulfonilureele reglează secreția de insulină prin închiderea canalelor de potasiu ATP - dependente de la nivelul membranei celulelor beta - pancreatice . Închiderea canalelor de potasiu determină depolarizarea celulelor beta - pancreatice și se produce prin deschiderea canalelor de calciu , rezultând un influx masiv de ioni de calciu în celulă . Aceasta conduce la eliberarea insulinei prin exocitoză . Glimepirida crește foarte rapid numărul moleculelor active transportoare de glucoză la nivelul
Ro_100 () [Corola-website/Science/290860_a_292189]
-
clorura de sodiu (NaCl), carbonatul de sodiu (NaCO), bicarbonatul de sodiu (NaHCO), salpetrul de Chile (NaNO), soda caustică (NaOH), boraxul (NaBO·10HO), tiosulfatul de sodiu (NaSO·5HO). Ionii de sodiu au o mare importanță în procesele fiziologice din organism, în depolarizarea membranelor, și în transmiterea stimulilor. Contrar tendinței de difuzie, pompa de sodiu-potasiu scoate ioni Na din celulă și introduce ioni K, polarizând membranele (datorită diferențelor de concentrație de Na si K față de fețele membranei), pozitiv la interior și negativ la
Sodiu () [Corola-website/Science/297157_a_298486]
-
în transmiterea stimulilor. Contrar tendinței de difuzie, pompa de sodiu-potasiu scoate ioni Na din celulă și introduce ioni K, polarizând membranele (datorită diferențelor de concentrație de Na si K față de fețele membranei), pozitiv la interior și negativ la exterior. În timpul depolarizării, sodiul pătrunde masiv în celula și potasiul iese, schimbând polarizarea membranei. De asemenea, ionii de Na și ionii de Ca sunt importanți în crearea lucrului mecanic în mușchi. Serul fiziologic perfuzabil este o soluție de 0,9% NaCl, izotonică. a
Sodiu () [Corola-website/Science/297157_a_298486]