384 matches
-
săgeată înspre puternica latură întunecată a PR-ului contemporan. Cu alte cuvinte, dacă vrei să-ți vinzi cu orice preț marfa în ziua de azi, faci referire la o serie de metode invazive de tipul construirii unui mesaj cu tentă depreciativă față de o persoană binecunoscută din spațiul public actual sau, de ce nu, față de o instituție anume (indiferent de natura acesteia - mediatică etc. -), mesaj pe care-l plasezi, ulterior, în mijlocul Cetății, cu intenția de a crea două curente de opinie complet antagonice
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
Moldovei a fost arestat pentru a doua oară [...].” Rl., 2703/1999, p.2 Sensul nou amintește de expresiile românești mai vechi: a fi nașul cuiva, a-și găsi nașul, tot nașul își are nașul lui, explicate mai sus și sensul depreciativ al cuvântului naș, „Controlor necinstit, de bilete în tren”. Transparență are în DEX sensul „(adesea fig.) Proprietate a unor corpuri sau a unor medii de a fi transparente” din fr. transparence. După modelul cuvântului rusesc glasnost și-a extins sfera
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459081733.html [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]
-
în evenimentele din decembrie 1989 și negativă, ironică de către cei care nu au crezut în spontaneitatea revoluției. De la verbul a emana s-a format substantivul de genul masculin emanații „Persoană care a participat spontan la revoluție”, întrebuințat numai cu valoare depreciativă. Au fost utilizate mai frecvent atâta timp cât realitatea care le-a generat a constituit obiectul discuțiilor și al dezbaterilor, la ora actuală sunt întrebuințate din ce în ce mai puțin și vor fi, probabil, total uitate când din amintirea vorbitorilor se vor șterge anumite detalii
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459081733.html [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]
-
convinge pe chivuțe să îi dea biletele și pentru aceasta încearcă să le creeze impresia că el și soția sa alcătuiesc o familie onorabilă, din înalta societate. Astfel se justifică folosirea franțuzismelor la modă: madam și damă care înlocuiesc apelativele depreciative nenorocito și cucoană. Consoarta sa este prezentată acum ca fiind o doamnă frumoasă și respectabilă. Și pentru a spori gradul de onorabilitate d-l Lefter repetă cuvântul madam urmat prima dată de numele de familie și a doua oară de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
ia revanșa într-un mod asemănător cu cel prin care au fost maltratate de către musafirul nepoftit. Țipă și urlă la el: „Iar ai venit, nebunule” țipă Țâca.”; „Ai venit iar la belete, ai? urlă bătrâna.”, i se adresează cu apelativele depreciative: nebunule, oțule, îi strigă repetat aceeași replică: „Na belete! na belete! na belete!!! și îi aplică o bătaie strașnică. Forța ilocuționară a mesajului lor este foarte eficientă. În calitate de receptor, d-l Lefter devine incapabil de a mai spune un cuvânt
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
substantiv format prin conversiune de la verbul a prăpădi provenit din bulgărescul propadam. Substantivul un ăla s-a format prin articulare cu articolul nehotărât un de la pronumele demonstrativ de depărtare forma populară ăla. Conversiunea nu face altceva decât să sporească valoarea depreciativă a cuvântului de bază. Compusele sunt formate prin alăturare într-un mod foarte ingenios. Scârța-scârța pe hârtie este format prin repetarea interjecției onomatopeice scârța și cuvântul de origine grecească hârtie. Coate-goale este format din două cuvinte de origine diferită: cot
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Dumitrache: scârța-scârța pe hârtie, amploiat, sărăcia: coate-goale, mațe-fripte, un prăpădit, josnicia, înșelătoria, neseriozitatea: moftangiu, pungaș, papugiu. Din replicile lui jupân Dumitrache se conturează o antiteză clară între lumea negustorilor și cea a funcționarilor către care el privește cu dispreț. Valoarea depreciativă a cuvintelor prin care este caracterizat Rică Venturiano este sporită de folosirea lor repetat în replici diferite sau prin înșiruire în același context: „Pe coate-goale, domnule, pe moftangiul, pe mațe-fripte, domnule! Fir-ai al dracului de pungaș! ... Bagabontul, nene, cu
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
are și o vestimentație împrumutată după model franțuzesc, cu ochelari și joben, specifică intelectualilor vremii și un franțuzism este mai indicat, probabil, în relația cu un astfel de ins. Cert e că jupân Dumitrache îi atribuie apelativului musiu numai valoare depreciativă, folosindu-l în relație cu Rică Venturiano: „Era să mă-ntorc în poarta , să-i zic numai : și să-l și umflu;” și cu Spiridon „Bravos, musiu Spiridoane! zice, nu te-ai culcat pân-acum;” Apoi parcă ne-a fost
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Chicoș Rostogan, cu sensul propriu și cu trăsătura + uman sunt folosite numai cuvintele prost și prostovan. Celelalte cuvinte: animal, loază, măgar, porc, râtan, vită în vorbirea comună au un sens propriu, denotativ și trăsătura - uman și un sens figurat, metaforic, depreciativ, căruia îi corespunde trăsătura + uman. Marius Chicoș Rostogan folosește aceste cuvinte numai cu sensul figurat preluat din limba comună, lui fiindu-i proprie numai folosirea lor în anumite contexte, în anumite asocieri de cuvinte și cu privire la anumiți referenți. Prima parte
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
lor în anumite contexte, în anumite asocieri de cuvinte și cu privire la anumiți referenți. Prima parte a schiței „Un pedagog de școală nouă” este o conferință concepută sub forma unui dialog imaginar între profesor și elev. Profesorul întrebuințează un singur cuvânt depreciativ căruia îi atribuie o funcție de îndreptare și încurajare, ci nu de admonestare: „Bravo, mă! prostovane! (îi zic așe doară nu spre admonițiune, ci spre înghemn și încurăjare.)” În timpul orei la care asistă inspectorul exprimarea profesorului abundă în cuvinte injurioase la adresa
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
bou și măgar, folosite atât la singular, cât și la plural: „Închide gura, boule, că-ți intră musca ... ”, „Silențium, măgarilor!”, „[ ... ] apoi minken acelui măgar i-oi lunji eu urechile ... Exprimarea profesorului provoacă umor în rândul elevilor, dar nu din cauza vocativelor depreciative în sine, ci a plasării lor într-o expresie românească hazlie: „Închighe gura, boule, că-ți întră musca ... ” și a apostrofării unui elev care se lăudase că i-a făcut mamă-sa haine noi: „Ei! mă-ta! Că-z doară nu
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
doamnă din înalta societate. Condiția socială a interlocutorului devine acum singurul selector al exprimării profesorului. Comunicarea prin limbaj este susținută de elemente extralingvistice, precum: gesturile, înălțimea vocii, starea psihică a personajului. În relație cu odraslele mahalagioacelor, limbajul profesorului este eminamente depreciativ și îndeplinește funcția de admonestare: „No, prostule”, „Meri la loc, boule!”, „Nu-i vorba ghe mare, mă prostovane!, „No, apoi? Dacă se învârke, cumu-i! În trei colțuri, animale?”, „Vezi așa, loază!” În schimb, ascultarea micului Ftiriadi, care făcea parte din
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Când vin cele două mahalagioaice, „E foarte aspru și fără chef”, nepoliticos, nici măcar nu le invită sa ia loc „Mamele stau înțepate pe scaune, unde s-au așezat fără să fie poftite.” Mamei lui Popescu i se adresează cu apelativul depreciativ „cucoană” și la persoana a II-a singular: „Că-z prost l-ai făcut cucoană!”. Este foarte jignitor: „Apoi ăstuia doară numai paie să-i dai să mânce. Că-z geaba te mai bocești acuma! nu-l mai dreji.” Cele două mame
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
fie nici o legătură cu bollë „șarpe“ în albaneză, cu balaurul românesc? 20. Cuvântul nehuat „soție“ în khanty, pe Obi, se deduce din ebraic nahash „șarpe“ cu dispariția lui ash + sufixul ț? 21. Babă e „femeie bătrână“ în română dar „femeie“ (depreciativ) în rusă. Se crede că e inversul lui babă „tata“, aba în alte limbi. Dar în amharic (Etiopia) ibab „șarpe“. 22. Nevasta „soție“ în română e de origine slavă nevesta dar acesta poate fi comparat cu nahash „șarpe“ evreiesc, cu
SNAKE, VIPER de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1448531693.html [Corola-blog/BlogPost/369862_a_371191]
-
căror mijloace artistice erau adesea mult disproporționate față de idealurile și de pretențiile lor. Se punea acum problema unei selectări a adevăratelor valori pe baza unor criterii estetice și o asemenea sarcină își asumă Maiorescu. Adversarii de idei i-au numit depreciativ acțiunea „critică judecătorească“, întrucât studiile și articolele lui nu analizează detaliat opera literară discutată, ci conțin mai mult sentințe asupra ei. Acestea se întemeiază pe o vastă cultură, un gust artistic sigur și pe impresionante intuiții. Însuși mentorul Junimii considera
LECȚIA LUI MAIORESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1487226189.html [Corola-blog/BlogPost/382820_a_384149]
-
căror mijloace artistice erau adesea mult disproporționate față de idealurile și de pretențiile lor. Se punea acum problema unei selectări a adevăratelor valori pe baza unor criterii estetice și o asemenea sarcină își asumă Maiorescu. Adversarii de idei i-au numit depreciativ acțiunea „critică judecătorească“, întrucât studiile și articolele lui nu analizează detaliat opera literară discutată, ci conțin mai mult sentințe asupra ei. Acestea se întemeiază pe o vastă cultură, un gust artistic sigur și pe impresionante intuiții. Însuși mentorul Junimii considera
TITU MAIORESCU LA A-175-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422966473.html [Corola-blog/BlogPost/379791_a_381120]
-
5.) În primă abordare se pune tranșant problema receptării poetului subliniind că filosofia lui „...a fost considerată în funcție de fondul cultural, desigur temeinic, acumulat de poet în Occident”. Dintr-o asemenea perspectivă, ni se atrage atenția, discursul exegetic plasează un accent depreciativ, prin greșită orientare, mizând nu pe „originalitatea românească a poeziei”, cât pe împrumuturile dintr-o gândire străină, ceea desrădăcinează „inspirația venită dintr-un străfund ce ne este propriu.” Reinventariind influențe arhi-cunoscute și prea ades comentate, adică pesimismul schopenhauerian, iradiațiile perspectivei
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
de frecvent în operele literare de ficțiune, există, fără îndoială, și în cele științifice, numai că de obicei nu este ostentativ, nu strigă, deși își îndreaptă activitatea spre mari succese. De foarte multe ori numim elemental subiectiv cu o nuanță depreciativă, imaginație . Există oare vreo descoperire științifică sau săpătură arheologică care să nu fi pornit de la această imaginație, de la această forță subiectivă de neânfrânt, care explodează în individ, care-l silește să îndrăznească până și atunci când nu dispune de toate dovezile
SINCERITATEA ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Sinceritatea_in_literatura_romana_al_florin_tene_1342507409.html [Corola-blog/BlogPost/366793_a_368122]
-
lipsește și de care nu dispunem. Cetățenii vor înțelege foarte bine acest lucru. (DE) Dle președinte, acum unsprezece ani, eram unul din puținii membri cofondatori ai grupului de lucru interfracționar "Taxa Tobin”, iar ședințele noastre erau deseori acompaniate de un zâmbet depreciativ. Din perspectiva noului mileniu, făceam în mod repetat referire la aparenta raționalitate a pieței, la riscurile pentru competiție și un posibil crah al globalizării. Nu mai are niciun rost astăzi să readuceți în discuție aceste argumente. Tocmai am evitat un
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
mai sus), sunt la fel de problematice. Practic, în loc de o polemică cu argumente - solide sau nu, rămâne să dezbatem, că de-asta este polemică, nu-i așa? - avem un fel de nouă punere la colț, o desființare a argumentelor celuilalt prin epitete depreciative, care nu lasă de fapt loc la niciun fel de dezbatere, ci eventual la o luptă surdă despre cine deține adevărul adevărat și cunoașterea adevărată. Această tehnică de dezbatere, oricum din punctul meu de vedere complet păguboasă, este cu atât
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
de polemici, pentru fiecare participant. Dacă miza este „nevoia de-a clarifica niște probleme legate de modurile de-a face artă politică, respectiv de-a vorbi sau scrie politic despre artă”, de ce acest lucru trebuie făcut de pe poziții autoritare și depreciative? De ce ar fi nevoie de ironiile, epitetele depreciative și jignirile abia mascate, prezente aproape paragraf cu paragraf? (metofora cu interpretarea care vede în oricare două bețe pe Cristos, e doar cea mai ridicolă, nu și singura). Din păcate, recursul la
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
nevoia de-a clarifica niște probleme legate de modurile de-a face artă politică, respectiv de-a vorbi sau scrie politic despre artă”, de ce acest lucru trebuie făcut de pe poziții autoritare și depreciative? De ce ar fi nevoie de ironiile, epitetele depreciative și jignirile abia mascate, prezente aproape paragraf cu paragraf? (metofora cu interpretarea care vede în oricare două bețe pe Cristos, e doar cea mai ridicolă, nu și singura). Din păcate, recursul la acest tip de retorică pare să sugereze o
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
care textul său are șansa nu doar să fie crezut mai lesne decât ale „adversarului”, din cauza preconcepțiilor inerente, ci chiar, pentru multe persoane, să rămână singurul citit din întreaga polemică. Și atunci, ce nevoie este de recursul la retorica autoritară, depreciativă și agresivă? Pentru mine, răspunsul la aceste întrebări nu e ușor de găsit. Ce este însă sigur, e că se pot construi spații mult mai atente, generoase și stimulative pentru dialog polemic și stimularea reciprocă a gândirii critice. Și că
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
este un adjectiv calificativ, care se referă la cuvinte, expresii, afirmații etc. Cuvântul peiorativ (sau expresia peiorativă) are un sens depreciativ, disprețuitor, nefavorabil, este utilizat frecvent în discursul șovinist și califică adesea o conotație. Termenii și expresiile peiorative traduc voința de a "deprecia" sau "discredita" subiectul pe care îl desemnează, pot constitui o formă de abuz și violență psihologică, lipsă de
Peiorativ () [Corola-website/Science/314704_a_316033]
-
ar fi urmărit „un student grețos care își stoarce coșurile”. Contrariată de gratuitatea materialului vulgar și frust, Woolf se întreabă: „Dacă există carne gătită, de ce și-ar dori cineva carne crudă?” În "Dublin Review", Shane Leslie descrie romanul prin termeni depreciativi ca „Odiseea canalelor”, „bolșevism literar”, „anticreștinism”, „complet amoral”, „de necitit”, „de necitat” etc.. Din cauza caracterului controversat, "Ulise" a rămas o carte interzisă în țările anglofone până în anii 30. Statele Unite au devenit din 1934 prima țară vorbitoare de limbă engleză (după
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]