109 matches
-
soluri puțin fertile, nefavorabile culturilor agricole, fiind folosite în principal pentru pășuni și fânețe; uneori sunt acoperite de mlaștini. Clasa pelisoluri Pelisolurile ocupă areale foarte restrânse în arealul Parcului Natural "Porțile de Fier", între localitățile Radimna și Măcești, în cadrul bazinetului depresionar Moldova Veche. S-au dezvoltat pe depozite fluvio lacustre argiloase gonflante, în condițiile unui relief reprezentat de concavități (microdepresiuni) de pe podul teraselor, sau la racordul dintre terase, pe care stagnează apele în perioadele ploioase. Specific acestor soluri este fenomenul de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
florin, Florin Pupăză Localitatea antică Germisara este situată în bazinetul depresionar amplasat în partea sudică a munților Metaliferi, aproape de terasele Mureșului, fiind bine cunoscută datorită proprietăților curative a apelor termale. Toponimul este autentic traco-getic, indicând astfel folosirea băilor înaintea venirii romanilor. Primele date privitoare la existența localității provin de pe vremea dacilor
Idee de vacanță: Germisara, băile romane din Apuseni by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/75987_a_77312]
-
pe flancul estic al Carpaților Orientali (Neamț-Galu) și numai în mod izolat pe flancul vestic al Carpaților Orientali (Harghita- Borsec), la altitudini cuprinse predominant între 1200-1600 m (în FM 3 ), mai rar între 800- 1200 m (în cazul unor zone depresionare cu inversiuni termice) sau mai mari de 1600 m, pe versanți cu înclinări în general reduse, mai rar de 25-45°, și cu expoziții predominant umbrite, uneori însă și diverse; substrat alcătuit din gresii silicioase mai ușor de dezagregat și alterat
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
În unele cazuri sunt indicate lucrări de îmbunătățiri funciare (drenări-desecări, modelare a reliefului) GRUPA ECOLOGICĂ 107A (GE 107A) Lunca și Delta Dunării (japșe-privaluri), zăvoaie de anin negru (m/i), gleiosoluri turboase și lăcoviști, V. ed. mic Condiții staționale: Forme de relief depresionare cu apă permanentă circulantă, în apropierea Brațului Sfântu Gheorghe (Erenciuc), terenuri frecvent inundabile, soluri gleice mlăștinoase turboase (gleiosoluri histice), lăcoviști mlăștinoase (gleiosoluri cernice), slab-moderat salinizate (salinice)- alcalizate (sodice) Tipuri de stațiuni: 9631 - Silvostepă-mlaștină turboasă slab-moderat salinizată-alcalizată, Pi/m Tipuri
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
din zonă. Înregistrarea unor incidente – precum cel de la fosta mină Dâlja, care a afectat calitatea aerului prin degajări de fum – ridică semne de întrebare privind respectarea procedurilor de închidere a minelor din perspectiva asigurării protecției mediului. Pe fondul reliefului depresionar care reține masele de aer poluant, regimului pluvial activ și obiectivelor industriale existente, fauna și flora Văii Jiului sunt afectate de poluare (decolorarea sau pierderea completă a frunzișului unor arbori, scăderea populației acvatice și a efectivelor de vânat etc.), aspect
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
cu precădere în zonele montane din nord-estul bazinului, iar în vest climatul prezintă nuanțe de ariditate, verile fiind în general mai secetoase și mai calde. În bazinul hidrografic al Mureșului superior temperaturile medii multianuale oscilează între 5°C - 6°C în sectorul depresionar și cu puțin peste 0°C în sectorul muntos, cu luna cea mai rece, ianuarie (-6°C. ..-7°C) și luna cea mai calda, iulie (12°C...17°C). Climatul în bazinul mijlociu al Mureșului este caracterizat prin valori medii anuale ale temperaturii de aproximativ 8°
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
DN16, DN66, DN67C, DN68, DN68A, DN68B, DN69, DN74, DN74A, DN75, DN76, DN79. Pe teritoriul administrat de A.B.A. Mureș, potențialul morfoturistic este caracterizat de grupe de masive muntoase și complexe de culmi muntoase, separate între ele prin văi adânci sau arii depresionare, relieful scăzând treptat în înălțime de la est la vest pe toată lungimea bazinului, în vest fiind reprezentat de zone de câmpie. Potențialul morfoturistic este reprezentat de dealuri împădurite, lanțurile montane de natură vulcanică Călimani și Gurghiu, cu forme spectaculoase
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
ARIILOR NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie Din punct de vedere geologic, Câmpia Someșului (în care se încadrează și arealul protejat descris aici), care face parte din unitatea geografică superioară numită Câmpia de Vest, fiind o subunitate a acesteia, aparține unui spațiu depresionar foarte larg, mult extins spre vest dincolo de granița României, numit Depresiunea Panonică. Pe teritoriul țării noastre se găsește o mică parte de la marginea estică a Depresiunii Panonice, așa cum am arătat, foarte larg dezvoltată spre vest, pe teritoriul
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Aceste caracteristici ale văii permit încadrarea habitatului și la 91E0*, chiar dacă arinul nu este frecvent, cel puțin pe partea din amonte, spre Olosig. Din mai multe considerente, legate de desemnarea sitului și managementul lui viitor, valea sudică și zona depresionară de lângă Cantonul silvic au fost cartate ca 92A0 iar văile mai înguste, care traversează pădurea și pe care arinul este dominant, au fost incluse la 91E0*. Cele mai frecvente specii de sălcii sunt Salix fragilis, S. alba, S. cinerea
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
pădurea și pe care arinul este dominant, au fost incluse la 91E0*. Cele mai frecvente specii de sălcii sunt Salix fragilis, S. alba, S. cinerea. La Cantonul silvic, habitatul se găsește pe o suprafață destul de mică, fiind o zonă depresionară, pe care apele stagnează sau se scurg lent, dar cu nivel crescut al apei tot timpul anului, cu grupări de stuf și alte specii higrofile; aici au fost plantate câteva exemplare de Salix babylonica. 7. Distribuția tipului de habitat (harta
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
2019 - noiembrie 2019 6. Distribuția tipului de habitat [descriere] Singura suprafață cu habitatul 91F0 este pădurea seculară de stejar de luncă (Quercus robur), care susține colonia de stârci cenușii, pe dreapta văii Lacu Cicastău, spre Lacul Olosig; terenul este ușor depresionar, solul umed în cea mai mare parte a anului. Foarte probabil că suprafețe similare, în continuarea văii, la sud de Lacul Olosig, să fi constituit păduri similare, în trecut, condițiile stațiunilor fiind aceleași. La fel, partea nordică a Văii Pucioasa
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
suprafețe plane, mai înalte, ușor ondulate, alături de alte specii de stejari (unele arborete au fost plantate). Probabil, acest tip de habitat forestier reprezintă tipul de pădure natural în această zonă, pe suprafețele de teren mai ridicate; pe cele joase, depresionare, deci mai umede, dominant este stejarul de luncă (Quercus robur). Numeroase parcele au fost plantate cu nuc american (Juglans nigra) sau această specie a fost plantată în componența stejăretelor, dezvoltându-se foarte bine în această zonă. O altă specie frecventă
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
găsește o suprafață cu arin negru, menținută prin plantații. Astfel, ne referim în special la suprafața din RN Lacul Cicoș, care prezintă importanță ridicată pentru conservarea unor specii de plante rare sau relicte și pentru menținerea unui ecosistem caracteristic zonelor depresionare din nord- vestul României. Aici, suprafața habitatului se menține însă este obligatorie stabilirea unei zone tampon între habitat și culturile agricole învecinate, ca să se elimine pericolul intrării cu utilaje în liziera pădurii de arin. Matricea 8) Matricea de evaluare
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
din cadrul sitului Prin specificul elementelor de interes conservativ, acestea nu prezintă condiționări care să rezulte din distribuția spațială caracteristică a formațiunilor geologice prezentate. Mediul geologic nu este caracterizat de existența acumulărilor semnificative de apă subterană la nivel freatic. Zonele depresionare în care terenul este impermeabil sau slab permeabil, permit acumularea temporară a apei, aceste zone sunt favorabile speciilor genului Triturus. Rezistența la eroziune a formațiunilor geologice determină condiții de formare a versanților pe care se dezvoltă habitatul 9110 Păduri de
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
18,34 8,34 2 Mișina XII_1.79.9.8.2. XII 1635,36 201,81 91,66 Rețeaua hidrografică a zonei de studiu, aparține în totalitate bazinului hidrografic al râului Siret. Valorile densității rețelei hidrografice variază în limite largi, între 0,1 - 0,9 km/kmp, valorile mari fiind caracteristice zonei depresionare Vrancea. Fenomenele de îngheț se înregistrează în fiecare iarnă, pe o durată medie de 27 zile, podul de gheață apare la un interval de 2 ani, având o durată medie de 7 zile. În sectorul montan al județului Vrancea, scurgerea
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
prin munți (20%), dealuri, podișuri (55%) și câmpii (25%). – În partea nordică a bazinului, de la vest la est, regăsim lanțul muntos vulcanic Oaș-Gutâi-Țibleș cu înălțimi cuprinse între 900-1840 m și masive puternic fragmentate permițând astfel dezvoltarea a numeroase văi depresionare. La est de lanțul vulcanic, bazinul este dominat de masivul cristalin al Masivului Rodnei cu forme greoaie, larg ondulate și văi adânci atingând altitudinea maximă în piscul Pietrosul (2303 m). ... – Munții Apuseni se caracterizează prin altitudini ce nu depășesc 1800
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
B europeană din punct de vedere al însoririi (1200-1600 kWh/mp pe an), beneficiază de aproximativ 210 zile însorite pe an și are cel mai mare potențial solar din zona de sud est a Europei. Valorile minime se înregistrează în zonele depresionare, iar valorile maxime în Dobrogea, estul Bărăganului și sudul Olteniei. Studii realizate în cadrul regiunii de Sud-Est a Europei au evaluat potențialul tehnic solar al României la nivelul a 19,4 GW (25,8TWh), din care aproximativ 18,1 GW (24,2 TWh) pot
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
suflete aceleași doruri și fiind fideli unei prietenii frumoase și sincere. Cornel Popa provenea din Cugir, orășelul de pe meleaguri transilvane pline de legendă, cu Dealul Cetății aproape și vocile istoriei răzbătând spre lume; situat în zona de contact a culoarului depresionar al Orăștiei cu munții Șureanu, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, Cugirul este înconjurat de dealuri împădurite ce ating înălțimi de peste 700 m și cu panorama deosebită a munților Șureanu, aparținând lanțului carpatic meridional - în sud, deschizându-se apoi spre
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
din cadrul sitului Prin specificul elementelor de interes conservativ, acestea nu prezintă condiționări care să rezulte din distribuția spațială caracteristică a formațiunilor geologice prezentate. Mediul geologic nu este caracterizat de existența acumulărilor semnificative de apă subterană la nivel freatic. Zonele depresionare în care terenul este impermeabil sau slab permeabil, permit acumularea temporară a apei, aceste zone sunt favorabile speciilor genului Triturus. Rezistența la eroziune a formațiunilor geologice, determină condiții de formare a versanților pe care se dezvoltă habitatul 9110 Păduri de
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
de management. ... 2.2. Hidrografie Rețeaua hidrografică a zonei de studiu aparține în totalitate bazinului hidrografic al râului Siret și a afluenților versantului drept. Valorile densității rețelei hidrografice variază în limite largi, între 0,1 - 0,9 km/kmp, valorile mari fiind caracteristice zonei depresionare Vrancea. Zona montană în care se încadrează aria protejată ROSCI0228 Șindrilița este caracterizată din punct de vedere hidrologic de dezvoltarea râului Putna și a afluenților acestuia. Râul Putna își are obârșia în versantul nordic al culmii Lăcăuți, la altitudinea de
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
în zona sitului Natura 2000 ROSCI0258 Văile Brătiei și Brătioarei, precum și alternanța unor formațiuni de tip argilos (argile și marne) cu formațiuni accentuat permeabile - nisipuri și pietrișuri, determină o dinamică accentuată a peisajului în sensul dispariției sau formării zonelor depresionare, variabile ca extindere, în care se acumulează apele freatice sau de origine pluvială. Acestea reprezintă habitate favorabile existenței speciilor de amfibieni: 1193 - Bombina variegata și 1166 - Triturus cristatus. Este de remarcat conservarea formelor de relief în funcție de natura petrografică
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Câmpulung, radiația globală înregistrează valori mai mici decât în alte zone subcarpatice (114,15 kcal/cmp; dezvoltarea reliefului în altitudine - reflectată în variația pe verticală a valorilor parametrilor climatici și în manifestarea diferitelor fenomene meteorologice; structura orografică - caracterizată prin alternanțe de bazinete depresionare și depresiuni întinse cu șiruri de dealuri cu înălțimi mari, care determină variația caracteristicilor locale ale vremii și apariția topoclimatelor specifice, de culme și de depresiune; desfășurarea culmilor - prezintă versanți cu orientări diferite, ceea ce face ca valorile energiei solare
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
lacul Oltina este de 138 mil.mc, presupunând un nivel inițial al lacului de 8 m (extras din DTM). Acest lucru înseamnă că, în condiții de inundații extreme pe Dunăre, apa este direcționată prin admisia existentă în lacul Oltinași în zonele depresionare din jurul lacului. Satu Nou (vestul lacului) nu prezintă risc la inundații, în timp de localitatea Oltina (est) este afectată de această măsură. Pentru a proteja comunitatea Oltina și pentru a maximiza capacitatea de retenție, se propune p nouă linie
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
situație T100 Măsuri gri Canalele secundare au un impact asupra dimensiunile celor 3 măsuri gri propuse: - Digul de la Stelnica - Digul de la Fetești și - Parapetul de la Fetești. Modul de dimensionare este descris mai jos: Digul de Stelnica ● Zonele depresionare din linia de apărare corespunzătoare Q1% (care se bazează pe nivelurile maxime de apă pentru Q1% din modelul cvasi-2D) de la Stelnica (Figura 8) trebuie să fie rehabilitate. Cu toate acestea, deparece cea mai mare parte a coronamentului se află
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
la Fetești ● La Fetești, nivelul de protecție este de 0,5%, ceea ce se situează între nivelele de referință pentru Q1% și Q0,1% ale apei din model, indicat în Figura 9 (simularea de 0,5% nu a fost disponibilă pentru Dunăre). Zonele depresionare din dig, vizibile în figura de mai jos, ar trebui rehabilitate. Cu toate acestea, deoarece cea mai mare parte a liniei de apărare (terenul existent) este deja la un nivel de 0.1% (plus efectul de reducere al măsurilor) și se
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]