121 matches
-
din cele mai noi și moderne saloane din Timișoara, „Deli’s Studio“. Acesta oferă servicii complete de modelare corporală: masaj anticelulitic, împachetări cu parafango, peelinguri și măști corporale, de asemenea se poate opta pentru tratamente prin vacuum realizate cu un depresor metabolic sau pot apela la sauna efectuată în tunelul cu infraroșii. Cei cu probleme la nivelul sistemului circulator limfatic pot efectua o drenare limfatică cu aparatul profesional „Ballancer”. Clienții salonului pot plăti serviciile acestuia în rate sau pot opta pentru
Agenda2006-11-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284846_a_286175]
-
Cauza care a determinat moartea cerebrală trebuie să fie clar stabilită. Excluderea altor cauze reversibile care ar putea produce un tablou clinic și un traseu EEG, asemănătoare cu cele din moartea cerebrală (hipotermia, mai mică de 35 grade C, medicamente depresoare ale sistemului nervos central, hipertensiune arteriala - presiune arterială medie mai mică de 55 mm Hg). Diagnosticul de moarte cerebrală va fi stabilit de doi anesteziști reanimatori diferiți sau de un anestezist reanimator și un neurolog sau neurochirurg. Diagnosticul de moarte
REGULAMENT din 13 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255585]
-
o socoteală”, „omŭ în hirea hierălor”, „acela om cu hirea de hiară sălbatecă...”) Costin pune și înfrângerea de la Finta, în fața lui Matei Basarab. Acel „om cu hirea de hiară sălbatecă” a murit încercând să apere interesele socrului său. Mergând să depresoare o Suceavă asediată de Gheorghe Ștefan, dușmanul Lupului, Timuș a găsit vreme și pentru o „plimbare de jaf” prin Bucovina: „Timuș, cum au sosit la cetate, de a doa dzi s-au desfrânat la parcurile mănăstirilor, și întâi asupra Dragomirnei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
două. Mijindu-și ochii detectă o fibră sub bărbie; o pescui cu o pensetă, se gândi că era din bumbac alb, introducând-o într-o fiolă, și, dintr-un impuls de moment, îi forță fălcile căscate, menținându-le cu ajutorul unui depresor de limbă. Cercetând gura cu pixul lanternă descoperi fibre identice în cerul gurii, pe limbă și pe gingii; notă: „Strangulat și sufocat cu prosop de bumbac alb”, insuflă adânc și cercetă orbitele ochilor. Pixul lanternă îi relevă membranele tumefiate, împănate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Danny Parvenitul. Tocmai am autopsiat cadavrul pe care ai încercat să-l uzurpi. Danny respiră adânc, întorcându-și privirile de la Coleman Healy și giruetele pe care le făcea cu saxofonul. — Da? Și? — Și mai întâi o întrebare: Ai introdus un depresor de limbă în gura mortului? — Da. — Domnule detectiv, să nu mai introduci niciodată elemente străine în cavități intime înainte de a examina sistematic exteriorul. Cadavrul prezenta pe tot spatele tăieturi umplute cu așchii de lemn - lemn de pin -, iar tu ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
În partea laterală, se găsesc centrii vasoconstrictori și cardioacceleratori, iar în zona mediană își au sediul centrii vasodilatatori și cardioinhibitori. Activitatea acestora este controlată atât de structurile vegetative supraiacente, cât și de stimulii neuroreflecși periferici, sosiți pe diverse căi (nervi depresori, formație reticulată etc.) de la nivelul zonelor reflexogene preso- și chemoreceptoare. Centrii respiratori, pe de altă parte, formați dintr-un centru inspirator și altul expirator, sunt cantonați în partea anterioară și inferioară a bulbului, în vecinătatea nucleului senzitiv al vagului. Activitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
jugular și plexiform, situați la ieșirea sa din craniu. După Dolgo-Saburov (1935), aceste celule ar fi senzitive în cazul aglomerărilor din porțiunea cervicală și eferente, de tip ganglionar, în restul vagului. O parte din fibrele senzitive ale vagilor formează nervul depresor Ludwig-Cyon, prevăzut cu capacitatea de a transmite informațiile chemo- și presoreceptoare de la nivelul zonei reflexogene endocardoaortice la centrii bulbari. Împreună cu nervul sino-carotidian Hering, acesta face parte din categoria nervilor vegetativi cu rol exclusiv senzitiv. Participarea lor la reglarea neuroreflexă a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este sub controlul predominent al zonelor reflexogene de la nivelul bifurcației carotidelor și arcului endocrino-aortic, bogate în baroreceptori sensibili la distensie și variații de presiune. Excitantul fiziologic este presiunea cu care sângele circulă la nivelul zonelor respective reflexogene, influențând prin intermediul nervilor depresori aferenți tonusul centrilor vasomotori. Scăderea presiunii arteriale, de exemplu, determină fenomene simultane de predominență simpatică atât asupra cordului cât și a vaselor pentru a realiza revenirea la valorile normale. Fenomene neuroreflexe inverse de inhibare a centrilor vasomotori se produc în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
valorilor staționare, reducând influența inhibitorie a zonelor reflexogene asupra centrilor vasomotori, va determina creșterea presiunii sistemice. Reacțiile compensatoare produse de distensia în plus sau în minus a zonelor reflexogene ilustrează funcția tampon a acestora. Căile aferente sunt reprezentate de nervii depresori sau frenatori, Hering și Ludwig-Cyon, descriși la capitolul de anatomie. Atât înregistrarea activității lor electrice, cât și hipertensiunea produsă prin defrenare (secțiune chirurgicală) vin în sprijinul rolului fiziologic inhibitor al zonelor reflexogene asupra centrilor vasomotori bulbari (fig. 71). Cercetările lui
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și arterelor coronare, există o suprafață receptoare difuz răspândită în întregul miocard, sensibilă la variațiile de distensie a cordului. La nivelul capilarelor juxtaalveolare sunt, de asemenea, receptori sensibili la fenomenele de congestie și microembolism pulmonar. Excitarea lor determină reacții cardiovasculare depresoare. Reflexe depresoare provoacă și stimularea mecanică a receptorilor de la nivelul globilor oculari și aparatului vestibular. Și excitarea puternică a suprafețelor extero- și interoceptive din întregul organism, denumite de Danielopolu zona tisulară superficială și profundă, poate determina reacții presoare prin mecanismul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
coronare, există o suprafață receptoare difuz răspândită în întregul miocard, sensibilă la variațiile de distensie a cordului. La nivelul capilarelor juxtaalveolare sunt, de asemenea, receptori sensibili la fenomenele de congestie și microembolism pulmonar. Excitarea lor determină reacții cardiovasculare depresoare. Reflexe depresoare provoacă și stimularea mecanică a receptorilor de la nivelul globilor oculari și aparatului vestibular. Și excitarea puternică a suprafețelor extero- și interoceptive din întregul organism, denumite de Danielopolu zona tisulară superficială și profundă, poate determina reacții presoare prin mecanismul stimulării nespecifice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a creșterii secreției de catecolamine din medulosuprarenală. Reflexul chemoreceptor ar putea fi implicat în undele Mayer (25-50 mHz), observate în hipotensiune. b) Căile aferente, de legătură a zonelor receptoare sino-carotidiană și endocardo-aortică cu centrii vegetativi bulbari, sunt reprezentate de nervii depresori (frenatori), descriși de Hering (1924) și Ludwig-Cyon (1867). Primul, denumit și nervul carotidian, aparține glosofaringianului, iar cel de al doilea este ram senzitiv al pneumogastricului. În timp ce secționarea chirurgicală a acestora provoacă binecunoscuta hipertensiune neurogenă de defrenare, excitarea electrică a capătului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
coronariană, ca și obstruarea acesteia cu sfere de sticlă sau plastic sunt urmate de prăbușirea presiunii sanguine. Fenomenul, cunoscut sub denumirea de reflex Bezold-Jarish, pare a fi de o deosebită importanță în producerea colapsului vascular din infarctul miocardic. Reacții neuro-reflexe depresoare provoacă și stimularea mecanică a receptorilor de la nivelul globilor oculari și aparatului vestibular. Compresia globilor oculari este urmată, la majoritatea subiecților normali, de scăderea frecvenței cardiace (reflexul Aschner-Dagnini). În afara zonelor reflexogene clasice și a căilor aferente specifice, există așadar numeroase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cordului. Stimularea predominantă directă sau reflexă a acestora provoacă, prin intermediul coloanei intermedio-laterale simpatice a măduvei toraco-lombare, fenomene de vasoconstricție, tahicardie și de creștere a rezistenței periferice, însoțite de hipertensiune arterială. În porțiunea postero-mediană a complexului neuroreflex bulbar se găsesc centrii depresori vasodilatatori și cardioinhibitori, care influențează indirect funcția circulatorie, inhibând centrii vasoconstrictori și stimulând nucleul motor dorsal al vagului, prevăzut cu acțiuni cardioinhibitorii. Grație acestor interrelații morfo-funcționale ale centrilor organo-vegetativi bulbari, efectul cardioaccelerator coexistă cu cel cardioinhibitor însoțit de reacții vasodilatatoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
comune (centri de comandă, mărime comandată și conexiune inversă) și comportându-se analog circuitelor din mașinile cu comandă automată, cordul și vasele sunt reglate de rezultatul propriei lor activități prin mecanisme de feedback negativ. Conexiunea inversă este reprezentată de nervii depresori Hering și Ludwig-Cyon, care transmit în permanență semnalele electrice determinate de excitarea zonelor reflexogene la centrii vasomotori din bulb. Detectarea variațiilor în plus sau în minus ale presiunii și gazelor sanguine se face cu ajutorul receptorilor de la nivelul sinusului carotidian și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în minus ale presiunii și gazelor sanguine se face cu ajutorul receptorilor de la nivelul sinusului carotidian și zonei endocardo-aortice, care îndeplinesc rol de veritabili traductori ai semnalelor preso- și chemoreceptoare în influx nervos. Frecvența și amplitudinea potențialelor de acțiune ale nervilor depresori cresc în condițiile distensiei zonelor reflexogene și scad odată cu coborârea presiunii sanguine sub valorile normale. În funcție de mesajele sosite la centrii vasomotori, pornesc impulsuri corectoare spre obiectul comandat, reprezentat în cazul de față de inimă și vase, pe calea nervilor simpatico-parasimpatici. La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
umorali activatori ai secreției de catecolamine, cum sunt acetilcolina, ionii de potasiu, histamina, bioxidul de carbon și cataboliții acizi, în general. La rândul lor, catecolaminele circulante provoacă - prin intermediul zonelor reflexogene sino-carotidiană și endocardo-aortică - reacții cardiovasculare și metabolice compensatoare de tip depresor, în vederea restabilirii tonusului simpatico-adrenergic bazal. La autoreglarea neuro-reflexă se adaugă reglarea locală atât a biosintezei catecolaminelor hormonale, cât și a sensibilității receptorilor adrenergici, anterior menționate. În felul acesta, controlul funcției medulosuprarenale se realizează la două niveluri: al secreției de catecolamine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
datorită hipovolemiei dar compensata rapid prin creșterea rezistenței vasculare, prin acțiunea mediatorilor vasoactivi. Hipertensiunea a fost raportată la aproximativ în 10% din cazuri -dar numai în faza acută, imediat după accident că și scăderea contractilității cardiace, prin intervenția unui factor depresor al circulației neidentificat încă, alături de edemul miocardic în cazul pacienților cu arsuri profunde grad III-IV mai mult de 40%,. Hemoliza constituie o manifestare frecvență a modificărilor hematologice survenite (anemie hemolitica, citotoxica), mai ales in arsurile profunde de grad IIIIV, cu
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
crescând suprafață de arsură și necesitând în consecință cantități crescute de fluide perfuzate. Tulburările cardio-circulatorii: alterarea regimului circulator la nivel lezional (sectotul al IIIlea); hipovolemie cu centralizarea circulației și scăderea întoarcerii venoase; insuficiență cardiacă cu debit crescut; eliberarea unui factor depresor miocardic și circulator. Tulburările hematologice: hemoliza (termică directă, toxică, enzimatica, acidozică și mecanică); anemie (citotoxica, hemolitica și mielotoxică) cu hemoconcentrație; creșterea Hb libere în urmă hemolizei; pierderea hematiilor prin:hemoliza, microtromboze și la nivelul suprafeței arse; hipoxia arsului este: hipoxică
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
rezervelor glucidice din creier, cu toate că glicemia este normală; • efectele asupra centrului respirator sunt În funcție de nivelul salicemiei: 9 polipnee și hiperventilație salicemia este 35 mg/100 ml ser; 9 polipnee și dispnee severă depășește 50 mg/ 100 ml ser; 9 efectul depresor, cu hipoventilație și acidoză respiratorie prin retenție de CO2 apare ulterior (deplasarea hidrogenului În spațiul extracelular va genera În final acidoză sistemică). Toxicitatea asupra metabolismelor • În urma interferențele ionilor de salicilați cu metabolismele carbohidraților, lipidelor, proteinelor și energetic apar modificările: 9
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
care a determinat moartea cerebrală trebuie să fie clar stabilită. III. Excluderea altor cauze reversibile care ar putea produce un tablou clinic și un traseu EEG, asemănătoare cu cele din moartea cerebrală (hipotermia, mai mică de 35 grade C, medicamente depresoare ale sistemului nervos central, hipotensiune arterială - presiune arterială medie mai mică de 55 mm Hg. IV. Diagnosticul de moarte cerebrală va fi stabilit de doi anesteziști reanimatori diferiți sau de un anestezist reanimator și un neurolog sau neurochirurg, prin două
LEGE nr. 2 din 8 ianuarie 1998 privind prelevarea şi transplantul de tesuturi şi organe umane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119975_a_121304]
-
central și care se consideră, în general, cel mai adecvat. Acest criteriu este utilizat în practică de organismele ONU, preluat și de Organizația Internațională de Poliție Criminală - Interpol. În conformitate cu acest criteriu, drogurile se clasifică astfel: * substanțe stimulente sau psihoanaleptice; * substanțe depresoare sau psiholeptice; * substanțe perturbatoare (halucinogene) sau psihodisleptice (Bercheșan, V., Pletea, C., 1998, p. 64). Stimulentele sunt substanțe care accelerează activitatea sistemului nervos central. Din această categorie fac parte: frunzele arbustului de coca, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele și psihostimulenții. Potrivit lui Drăgan
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
J. (2000, p. 241), acestea se subclasifică în: * stimulente ale veghii - amfetamina, cofeina, cocaina, cathina. În doze moderate, acestea întrețin starea de veghe, cresc activitatea mintală și creează o senzație de bine; * stimulente ale umorii - substanțe care îndepărtează starea depresivă. Depresoarele sunt substanțe care încetinesc activitatea sistemului nervos central, în general având efecte analgezice și sedative. Principalele substanțe care fac parte din această categorie sunt: opiul și derivații săi (morfina și heroina), medicamente pe bază de opiu sau derivați ai acestuia
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
psihologică, veselie, sentimentul de tensiune psihică și uneori reacții violente (din categoria drogurilor care accelerează activitatea sistemului nervos central, droguri stimulente, fac parte cocaina, amfetaminele, crack-ul). * calm psihologic, relaxare psihică sau somnolență. Din această categorie de droguri, numite sedative sau depresoare (încetinesc activitatea sistemului nervos central), fac parte: opiul și derivații săi (morfina și heroina), barbituricele, tranchilizantele, hipnoticele. * modificarea percepției, senzații auditive, vizuale și olfactive. Din această categorie fac parte drogurile ce perturbă activitatea sistemului nervos central (halucinogene sau delirogene): LSD
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
din partea cervicala a trunchiului simpatic și din ganglionul stelat (N.cardiacus superior, medius și inferior). Aceștia măresc automatismul și contractilitatea cardiacă, favorizând consumul de energie al miocardului. - Nervii parasimpatici se desprind direct din vag (Rr. cardiaci cervicales superiores sau nervul depresor) și din nervul laringian recurent (Rr. cardiaci cervicales inferiores). Cunoscuți și sub denumirea de „nervi cardiomoderatori”, prelungesc perioadă de repaus a mușchiului cardiac, favorizând schimburile metabolice, care stau la baza funcțiilor de refacere energetică și de sinteză ale miocardului. - Filetele
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]