59 matches
-
pe masa de operație. Cum sistemul de funcționare al spitalelor e cel al feudelor gelos păzite, chirurgii-șoguni au început să opereze în marș forțat. Aud din ce în ce mai des de operații dezastruoase ale unor somități - ceea ce nu se explică prin brusca lor deprofesionalizare, ci prin numărul prea mare de pacieți ce le trec prin mâini. Cadrele din învățământ s-au obișnuit să înceapă noul an școlar cu o grevă. Nu vor obține nimic altceva, în afara câtorva zile de întârziere a cursurilor. Li se
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
a cărei poezie e prea bogată și complexă pentru a fi așternută pe o pagină doar! LV. E critica literară de vreun folos în zilele noastre? Te mulțumește critica universitară, savantă? FS. E de lăudat concentrarea criticului universitar. E multă deprofesionalizare a criticii literare în Anglia, nu în discurs ci în exigențe. Accesibilitatea e cuvântul de ordine. Ciudat, nu-i așa, când există atâtea poeme mari pe care nu le pricepi de la prima lectură. Nici rigoarea formală nu e bine cântărită
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
Dar încă mai înainte a comis Doinaș acte de recalcitranță. Ne amintim că în 1978, la Colocviul Național de Poezie de la Iași, a rostit un discurs care a pus pe jar autoritățile, criticând inflația de lirică așa-zis patriotică și deprofesionalizarea poeților care făceau oficii de propagandă. Fără să le fi numit, Doinaș polemiza străveziu cu Tezele din Iulie ale lui Ceaușescu și cu revoluția culturală a acestuia. Mai târziu, în ședințele de Consiliu de la Uniune și la Conferința din 1981
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
din urbe avea sau nu activitate - la un moment dat, nici nu mai avea importanță lucrul acesta - totul se rezolva cu cîte o săptămînă de festival, cu temă sau fără, cu agitație, specifică, oricum. Lipsa spectacolelor de calitate, a regizorilor, deprofesionalizarea trupei păleau în fața unui du-te vino cu morgă, specific, nu-i așa, unui festival de teatru. În felul acesta, și autoritățile finanțatoare deveneau și mai importante, se lățeau și se lungeau cît toată țărișoara, scoțîndu-și fața înnobilată pe truda
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
rămâne principalele forme de recrutare a cadrelor și de promovare pe scara ierarhică. Tuturor acestor trăsături locale li s-a adăugat și nefasta inițiativă numită "Bologna", culmea, după numele celei mai vechi universități din lume. Avanpost al corectitudinii politice, al deprofesionalizării și al superficialității, această convenție transformă învățămăntul superior într-un fel de spoială ce amintește - dacă are cui să amintească! - de universitățile "pe puncte" din perioada stalinismului. În numele unei iluzorii "compatibilizări", s-a renunțat atât la specificul local și național
Criza din învățământ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9133_a_10458]
-
de afaceri zonal, la care se pot adăuga: lipsa unui sistem inteligent de facilități (fiscale, bancare, vamale etc.), ponderea ridicată a sectorului public (despre privatizarea serviciilor publice abia dacă se mai discută pe la mese rotunde), slaba susținere a IMM-urilor, deprofesionalizarea și politizarea structurilor economice, criza managerială, lipsa unor mecanisme funcționale în administrație, Camere de Comerț ș.a. Nu există la nivelul administrației locale, în plan economic cel puțin, nici o coerență între obiective, mijloace și rezultate; nu există un sistem informațional adecvat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pandemiei asupra sectorului cultural independent, caracterizat de o fragilitate izvorâtă din nevoia de a se forma și susține din forțe proprii, constatând nevoia urgentă de resuscitare a sectorului cultural, erodat de datorii, îndepărtat de consumatori și amenințat serios de pericolul deprofesionalizării, după cum rezultă din cartografierea ofertelor publice și private de servicii culturale la nivel național și local, văzând numeroasele solicitări privind luarea de măsuri pentru repornirea activităților culturale, măsuri de finanțare și facilitare a accesului la finanțări, de încurajare a
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 83 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256572]
-
restrictiv a determinat ca aplicarea mecanismelor de finanțare prevăzute sa fie deficitară. Actualul cadru de planificare strategică ia în considerare faptul că există o serie de vulnerabilități 24 de ordin economic identificate la nivel național- deficit de resursă umană specializată, deprofesionalizare, subfinanțare și disfuncții trenante în organizarea sistemelor de servicii publice (sănătate, educație, asistență socială), accentuate de pandemia COVID 19, cu impact asupra eficacității și sustenabilității măsurilor de protecție a cetățeanului și comunităților vulnerabile precum și a serviciilor specializate de prevenire
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
asigurării unui flux minimal de servicii ecosistemice . Aplicarea strictă a normelor de procedură conduce la eliminarea posibilității de a inova și de a găsi soluții de gestionare adaptate, determinând în același timp deresponsabilizarea gestionarului de pădure pentru deciziile luate și deprofesionalizarea actului de control. Implicarea proprietarilor în deciziile privind planificarea și implementarea managementului forestier este foarte redusă în actualele condiții legislative și instituționale din România comparativ cu majoritatea țărilor europene. Controlul trasabilității lemnului este bazat pe unul dintre cele mai complexe
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
nefericitele experiențe ale trecutului nostru istoric, cu efecte la fel de nefericite asupra celor ce se întâmplă azi. Rareori sunt exprimate speranțe, rareori câte o tresărire de umor. Mircea Dinescu deplânge situația țărănimii, dezafectarea satelor (continuând-o pe cea începută în comunism), deprofesionalizarea muncitorilor și proletarizarea intelectualității prin sărăcire totală. O speranță de mai bine nu-și poate îngădui Mircea Dinescu decât luându-se după vorba că „vacile slabe sunt urmate de cele grase”. Ar fi prea frumos, conchide Dinescu, și așa la
În labirintul tranziției (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5727_a_7052]
-
vorbi de ,interesul școlii" înseamnă cu totul altceva decât tonul profesoral al unor jurnaliști repetenți. Înseamnă, în primul rând, a restitui demnitatea meseriei de dascăl. Crunta școală a meditațiilor - alternativa la salariile de mizerie - e vinovată, în mare măsură, de deprofesionalizarea celor din învățământ: efortul intelectual și uzura au contribuit indubitabil la degradarea generală a educației. Dar la fel de mult au contribuit și pantofii scâlciați ai profesoarelor și pantalonii uzați ai profesorilor, ce iscă nu doar zâmbete ironice printre elevi, ci plasează
Morga profesorală a repetenților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11109_a_12434]
-
În ce măsură ocupațiile și abilitățile debândite în țara de origine influențează statutul ocupațional obținut în țara de destinație? Ce profesii ocupă migranții români în țara de destinație? Se compară acestea cu ocupațiile avute anterior în România? Cât de întâlnită este experiența deprofesionalizării la sosirea în țara de destinație? Reușesc, odată cu trecerea timpului, migranții să-și depășească condiția profesională în țara de destinație? Există elemente (vârstă, gen, educație, profesie, cunoașterea limbii țării de destinație, regiunea de proveniență și țara de destinație) ce au
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ani de ședere într-o altă comunitate nu mai este identic cu persoana care a părăsit țara cu câțiva ani în urmă, așteptările sale sunt adeseori complet diferite. Pentru cei mai mulți, experiența de migrație este asociată cu pierderi de status ocupațional, deprofesionalizare, în comparație cu situația avută în România. Majoritatea migranților acceptând meserii neconforme cu statutul lor educațional sau ocupațional. Doar o parte dintre respondenți au fost dispuși să investească resurse financiare în cursuri de reconversie profesională, de limbă, sau chiar continuarea studiilor. Migranți
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ale elevilor și părinților se îndreaptă către zona de relații interpersonale, felul concret în care cadrul didactic se raportează la colectivul de elevi. Societatea se plânge de forme de abuz, de aroganțe ex cathedra, de arbitrarul comportamentului didactic sau de deprofesionalizarea sa. Tot de opțiunea cadrului didactic ține și nefericita supraîncărcare la teme. (Ele vor exista și pe o programă simplificată, numai că vor fi, ca în alte sisteme, cronofage și slabe calitativ.) Ce legătură are programa cu toate acestea? Niciuna
la școală se va învăța mai puțin! Vom crea, în schimb, elevul nou, care va discuta despre orice, cu o trufașă siguranță de sine () [Corola-blog/BlogPost/338347_a_339676]
-
angajatorul de la Radio Stil: copy-paste. După cum spune, de altfel foarte cinstit, oferta de angajare, ziaristului nu-i trebuie „pregătire profesională” sau „orientare editorială”, cât timp e capabil să opereze cu cele două funcții de bază ale meseriei: CTRL-C/CTRL-V. Deprofesionalizarea presei este o realitate cruntă, iar mult blamatul hoț de texte de la Radio Stil, plătit cu 20 de bani pe item, descrie fenomenul cu sinceritate. O puzderie de site-uri parazite maschează furtul sub denumirea tehnică de agregare. Lipsa citării
Cine dă mai mult de 20 de bani pe presă va câștiga însutit () [Corola-blog/BlogPost/338387_a_339716]
-
rău pe emigrantul român, mă apucă furia. Mintea lui îngustă și xenofobă nu poate pricepe că ei câștigă mult, iar noi pierdem enorm. În România este prea mult de făcut și de construit ca să asistăm pasivi la depopularea și la deprofesionalizarea țării. Acest nou Guvern, chiar și cu un mandat limitat, ar trebui să gândească pe termen lung o strategie prin care statul să-i încurajeze pe meseriași să se întoarcă acasă, și nu doar o dată pe an, de sărbători, la
Ne pleacă meseriașii () [Corola-blog/BlogPost/338425_a_339754]
-
aceasta, încă veneau cu bani de acasă. Dar erau fericiți că lucrează într-un domeniu atât de frumos... Nu mai spuneți cine era criminalul! La impresia generală de derizoriu lăsată de activitatea culturală de pe aici contribuie și degenerarea instituției criticului, deprofesionalizarea acestuia. Dar să fim drepți, nu e doar de la noi, ci peste tot. E un fenomen postmodern, cel în care nu prea mai există nicăieri câteva instanțe de autoritate credibile, care să dea tonul și să stabilească valoarea, să spună
Criticul cultural, între Gore Pirgu și Ion Iliescu () [Corola-blog/BlogPost/338571_a_339900]
-
respective (cum se spune acum), chiar dacă „autoritățile“ sunt bloggeri cu vârsta sub 20 de ani (cum se întâmplă în domeniul modei frecvent). Pentru că o recenzie bună de-a lor contează la vânzări. Chiar dacă înțeleg fenomenul, nu pot să nu regret deprofesionalizarea. Am crescut citind tot ce s-a scris în materie de critică literară despre o carte sau un scriitor care mă interesau, ca să pot să înțeleg contextul cultural, constelația de idei, influențele altora. Așa cred că trebuie și azi, atunci când
Criticul cultural, între Gore Pirgu și Ion Iliescu () [Corola-blog/BlogPost/338571_a_339900]
-
arată că România ar putea beneficia de o creștere a veniturilor fiscale anuale între 200 și 675 de milioane de euro, dacă am fi capabili să integrăm cu adevărat în economia țării comunitatea romă. În ceea ce privește productivitatea muncii, asistăm la o deprofesionalizare tot mai mare. Potrivit unui studiu recent, observăm o tendință îngrijorătoare de specializare în domenii necompetitive și care generează valoare adăugată scăzută, iar forța de muncă este ieftină si necalificată. Îți recomandăm Lia Olguța Vasilescu: „Toți bugetarii vor avea în
Pilda fochistului de la stat care va câștiga cât IT-istul de la privat sau cum fanteziile populiste ale PSD aruncă în aer piața muncii () [Corola-blog/BlogPost/338152_a_339481]
-
În ceea ce privește promovarea profesioniștilor în domeniul climatic, Ministerul, cu sprijinul Guvernului, va trebui să creeze standarde de angajare înalte, dar flexibile, însoțite de o scară salarială și oportunități de pregătire și specializare continuă ofertante, astfel încât să evite deprofesionalizarea sectorului. Totodată, crearea unui nou cod de ocupație COR "expert în schimbări climatice" va sprijini eforturile României de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Adițional schimbărilor instituționale în sine, efortul de consolidare a capacității administrative se concentrează pe creșterea nivelului de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
educațional și moral impus de Constantin Daicoviciu. Mulți se întreabă dacă Constantin Daicoviciu nu s-ar fi aliat cu comuniștii, inevitabil aceștia ar fi epurat și eliminat ultimele valori profesionale și culturale din cadrul Universității clujene, ceea ce ar fi dus la deprofesionalizarea mediului academic ardelean. Istoricul Dănuț Doboș are opinii tranșante despre cauzele lipsei de solidaritate publică a universitarilor cu profesorii epurați. „Un prim aspect îl reprezintă atitudinea rectorului Alexandru Borza în calitatea sa de președinte al Comisiei de epurare, atitudine neobișnuită
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
Act”, care a redefinit rolul municipalităților, realizând separația funcțiilor de finanțare de cele de organizare a serviciilor, încurajându-se astfel concesionarea serviciilor către sectorul privat și cel nonguvernamental. Consecințele majore ale acestui set de măsuri au fost restrângerea rolului și deprofesionalizarea sectorului public. De asemenea, campaniile de advocacy sau de informare pot avea ca finalitate și modificarea percepției comunității cu privire la standardele minime de calitate ale serviciilor oferite de instituțiile publice. Progresul tehnologic. În instituțiile publice, adoptarea noilor tehnologii determină modificări nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale, care-și pune problema conservării originii În condițiile schimbării de statut (cum să devii specialist sau profesionist și să rămâi În același timp atașat clasei de origine, fără să schimbi statutul social?). Agitprop Importanța acordată teatrului În munca de deprofesionalizare a artei se află la originea atât a tehnicilor artistice de avangardă, cât și a celor de propagandă modernă. Ideea de a organiza sărbători de masă, cu amestecarea actorilor și a spectatorilor a prilejuit puneri În scenă grandioase, În special
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
O nouă etică profesională ar fi În curs de pregătire În interiorul comunității sociologilor bulgari, sub impulsul acestei mobilități internaționale, cu lupte pentru autonomie și recunoaștere. În același timp și de manieră contradictorie, alte efecte au contribuit de asemenea la o deprofesionalizare, În principal datorită declinului sociologiei printre științele sociale În general. Cei mai tineri cercetători călătoresc mai puțin decât cei din anii ’90, stagiile de cercetare sunt mai scurte decât Înainte. Se observă o Închidere progresivă a posibilităților oferite. Finanțarea națională
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
decât Înainte. Se observă o Închidere progresivă a posibilităților oferite. Finanțarea națională a cercetării științifice a devenit derizorie și numeroase centre de cercetare dinainte de 1989, atașate diferitelor ministere, au fost Închise, finanțările fiindu-le suprimate. Un alt indicator al unei deprofesionalizări ar fi absența de receptare internă a publicațiilor locale: absența cronicilor În revistele științifice sau În presă pentru publicul larg. Dispariția criticilor lucrărilor existente lasă impresia că fiecare proiect pornește de la zero și, drept urmare, nu există efecte cumulative ale cercetărilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]