55 matches
-
ale elevilor și părinților se îndreaptă către zona de relații interpersonale, felul concret în care cadrul didactic se raportează la colectivul de elevi. Societatea se plânge de forme de abuz, de aroganțe ex cathedra, de arbitrarul comportamentului didactic sau de deprofesionalizarea sa. Tot de opțiunea cadrului didactic ține și nefericita supraîncărcare la teme. (Ele vor exista și pe o programă simplificată, numai că vor fi, ca în alte sisteme, cronofage și slabe calitativ.) Ce legătură are programa cu toate acestea? Niciuna
la școală se va învăța mai puțin! Vom crea, în schimb, elevul nou, care va discuta despre orice, cu o trufașă siguranță de sine by https://republica.ro/noua-programa-la-scoala-se-va-invata-mai-putin-vom-crea-in-schimb-elevul-nou-care-va-discuta-despre-orice [Corola-blog/BlogPost/338347_a_339676]
-
rău pe emigrantul român, mă apucă furia. Mintea lui îngustă și xenofobă nu poate pricepe că ei câștigă mult, iar noi pierdem enorm. În România este prea mult de făcut și de construit ca să asistăm pasivi la depopularea și la deprofesionalizarea țării. Acest nou Guvern, chiar și cu un mandat limitat, ar trebui să gândească pe termen lung o strategie prin care statul să-i încurajeze pe meseriași să se întoarcă acasă, și nu doar o dată pe an, de sărbători, la
Ne pleacă meseriașii by https://republica.ro/ne-pleaca-meseriac-ii [Corola-blog/BlogPost/338425_a_339754]
-
educațional și moral impus de Constantin Daicoviciu. Mulți se întreabă dacă Constantin Daicoviciu nu s-ar fi aliat cu comuniștii, inevitabil aceștia ar fi epurat și eliminat ultimele valori profesionale și culturale din cadrul Universității clujene, ceea ce ar fi dus la deprofesionalizarea mediului academic ardelean. Istoricul Dănuț Doboș are opinii tranșante despre cauzele lipsei de solidaritate publică a universitarilor cu profesorii epurați. „Un prim aspect îl reprezintă atitudinea rectorului Alexandru Borza în calitatea sa de președinte al Comisiei de epurare, atitudine neobișnuită
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoricul_si_rectorul_constantin_daicov_al_florin_tene_1331630402.html [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
vin după noi prin vânzarea pământului, a resurselor solului și subsolului, prin defrișări masive, prin înstrăinarea sau falimentarea unităților economice, prin degradarea învățământului și a sistemului sanitar, prin politizarea excesivă a tuturor subsistemelor statului și societății, ceea ce are ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corupția, lipsa de eficiență, apariția unor tensiuni sociale), preocupați în mod deosebit de încercările recurente de „regionalizare" a României sau de crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituției României și tendințelor de integrare europeană, total neproductive din
Academia Română, APEL la identitate, suveranitate și unitate națională by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102581_a_103873]
-
de cap, atât cu cei „vechi” , cât și cu cei „noi” și va trebui să se concentreze și pe problema corectării rapide a vulnerabilităților pe care țara le-a acumulat în dezvoltarea sa în ultimii ani: corupția, acuta polarizare socială, deprofesionalizarea administrației centrale sau locale, prea lenta creștere economică, inclusiv evaziunea fiscală. Pe plan extern încercăm să considerăm ca fiind pozitivă implicarea președintelui României în evoluțiile atât de la Chișinău, cât și din Ucraina. Numai că am acorda prioritate Republicii Moldova din multe
O „tranziţie” cu cântec… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296439_a_297768]
-
angajatorul de la Radio Stil: copy-paste. După cum spune, de altfel foarte cinstit, oferta de angajare, ziaristului nu-i trebuie „pregătire profesională” sau „orientare editorială”, cât timp e capabil să opereze cu cele două funcții de bază ale meseriei: CTRL-C/CTRL-V. Deprofesionalizarea presei este o realitate cruntă, iar mult blamatul hoț de texte de la Radio Stil, plătit cu 20 de bani pe item, descrie fenomenul cu sinceritate. O puzderie de site-uri parazite maschează furtul sub denumirea tehnică de agregare. Lipsa citării
Cine dă mai mult de 20 de bani pe presă va câștiga însutit by https://republica.ro/cine-da-mai-mult-de-20-de-bani-pe-presa-va-cac-tiga-insutit [Corola-blog/BlogPost/338387_a_339716]
-
arată că România ar putea beneficia de o creștere a veniturilor fiscale anuale între 200 și 675 de milioane de euro, dacă am fi capabili să integrăm cu adevărat în economia țării comunitatea romă. În ceea ce privește productivitatea muncii, asistăm la o deprofesionalizare tot mai mare. Potrivit unui studiu recent, observăm o tendință îngrijorătoare de specializare în domenii necompetitive și care generează valoare adăugată scăzută, iar forța de muncă este ieftină si necalificată. Îți recomandăm Lia Olguța Vasilescu: „Toți bugetarii vor avea în
Pilda fochistului de la stat care va câștiga cât IT-istul de la privat sau cum fanteziile populiste ale PSD aruncă în aer piața muncii by https://republica.ro/pilda-fochistului-de-la-stat-care-va-castiga-cat-it-istul-de-la-privat-sau-cum-fanteziile-populiste-ale [Corola-blog/BlogPost/338152_a_339481]
-
aceasta, încă veneau cu bani de acasă. Dar erau fericiți că lucrează într-un domeniu atât de frumos... Nu mai spuneți cine era criminalul! La impresia generală de derizoriu lăsată de activitatea culturală de pe aici contribuie și degenerarea instituției criticului, deprofesionalizarea acestuia. Dar să fim drepți, nu e doar de la noi, ci peste tot. E un fenomen postmodern, cel în care nu prea mai există nicăieri câteva instanțe de autoritate credibile, care să dea tonul și să stabilească valoarea, să spună
Criticul cultural, între Gore Pirgu și Ion Iliescu by https://republica.ro/criticul-cultural-intre-gore-pirgu-si-ion-iliescu [Corola-blog/BlogPost/338571_a_339900]
-
respective (cum se spune acum), chiar dacă „autoritățile“ sunt bloggeri cu vârsta sub 20 de ani (cum se întâmplă în domeniul modei frecvent). Pentru că o recenzie bună de-a lor contează la vânzări. Chiar dacă înțeleg fenomenul, nu pot să nu regret deprofesionalizarea. Am crescut citind tot ce s-a scris în materie de critică literară despre o carte sau un scriitor care mă interesau, ca să pot să înțeleg contextul cultural, constelația de idei, influențele altora. Așa cred că trebuie și azi, atunci când
Criticul cultural, între Gore Pirgu și Ion Iliescu by https://republica.ro/criticul-cultural-intre-gore-pirgu-si-ion-iliescu [Corola-blog/BlogPost/338571_a_339900]
-
arhivistic și de rezolvare a cererilor cetățenilor este, în primul rând, o ruptură evidentă între nivelul sarcinilor și capacitățile de răspuns ale instituției, la care se adaugă și fenomene negative, de exemplu: scăderea capacității instituționale și a calității muncii, supraîncărcarea, deprofesionalizarea, îmbătrânirea colectivelor ș.a. În domenii vitale precum: tehnologia informației, achiziții, fonduri europene, limbi și paleografii ale documentelor ș.a., personalul calificat lipsește aproape în totalitate sau tinde să dispară, după 5 ani de blocare a angajărilor din sursă externă. RAPORTUL DINTRE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265784_a_267113]
-
trei luni de pușcărie, îl' împiedică să-și" continue lucrarea, „Decăderea". în condiția unui" lumpenproletar (la echipa de deratizare a brasului), trecîiid prin aceea de strungar și ajungând la aceea de funcționar contabil la ORACA, sînt tot atâtea etape ale deprofesionalizării. Și cînd totul pare recîștigat, cînd a doua sa mare iubire pentru Suzy Culala, colegă de serviciu și fiică de mic patron, este în plină expansiune, intervine întâmplarea, încă o dată activă în existența lui Petrini. Soțul dipsoman al lui Suzy
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
de elaborare și reproducere ale acelor reguli nescrise și deschid posibilitatea unei „autonomii supervizate” care să întrețină iluzia independenței. La mijlocul secolului 19, în plină mecanizare a producției și intensificare a conflictului dintre capital și muncă, muncitorii industriali se confruntau cu deprofesionalizarea și în general cu lipsa unui minim control asupra lucrului, în afara grevelor. Un cizmar din Lynn, Massachussetts, depunând mărturie în Congresul SUA în 1899, spunea că există în jur de 100 de subdiviziuni ale muncii în producția unui singur pantof
Creativitatea corporatistă ca revoluție conservatoare () [Corola-website/Science/295747_a_297076]
-
Mulți emigranți și-au investit câștigurile în imobile disproporționate și infrastructuri depășite, în automobile luxoase și călătorii exotice, iar acum amână datoriile făcute la bănci. Vilele se umplu de păianjeni. Pe canalele indiferenței, avuțiile se scurg ireversibil în conturi dubioase. Deprofesionalizarea și aculturația se extind. Miturile ideologice infestează modelele culturale individuale și de grup, generând alte morfologii culturale dezavantajoase. Timp de aproape cincizeci de ani, esticii au parcurs "intertextual", pe vârste și în limbile naționalităților, poveștile (așa-numitele "metanarațiuni") despre izbânzile
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
agricole de stat, fără inovarea și perfectarea altor forme de organizare a lucrului pământurilor, abandonate sinucigaș. Rezultatul a fost, în genere, negativ, pentru că s-a revenit la fărâmițarea pământurilor, existentă înainte de al Doilea Război Mondial. Aproape simultan, a avut loc deprofesionalizarea muncii în agricultură, urmată de scăderea productivității, de haosul în desfacerea produselor, însoțit de pierderi de bunuri mult mai gustoase decât cele importate, sărăcirea continuă a populației rurale, scăderea natalității, emigrările masive și altele. Cercetarea agricolă proprie aproape că s-
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Act”, care a redefinit rolul municipalităților, realizând separația funcțiilor de finanțare de cele de organizare a serviciilor, încurajându-se astfel concesionarea serviciilor către sectorul privat și cel nonguvernamental. Consecințele majore ale acestui set de măsuri au fost restrângerea rolului și deprofesionalizarea sectorului public. De asemenea, campaniile de advocacy sau de informare pot avea ca finalitate și modificarea percepției comunității cu privire la standardele minime de calitate ale serviciilor oferite de instituțiile publice. Progresul tehnologic. În instituțiile publice, adoptarea noilor tehnologii determină modificări nu
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
numirile partizane de la toate nivelurile administrative au fost destul de comune pentru întreaga perioadă postcomunistă, operațiunea 2009-2010 a fost de câteva ori mai mare ca domeniu, ajungându-se chiar și la managementul cluburilor locale de sport finanțate din fonduri publice. Dincolo de deprofesionalizarea managementului public, concedierile și numirile partizane au generat mii de procese pierdute de stat și o situație schizofrenică în care directori sprijiniți politic continuă să conducă agenții în pofida faptului că judecătoriile au emis sentinte definitive de reangajare a directorilor demiși
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
universitate europeană, modelele și standardele. Diagnostic perfect satisfăcător: „În momentul În care, după război, regimul totalitar a impus reducerea și mai apoi sistarea acestor legături, universitățile românești vor intra Într-un proces mai lent sau mai rapid de decadență și deprofesionalizare”. În finalul prelegerii sale, profesorul Barbu oferă o singură soluție: „Întoarcerea În spațiul european clădit de câteva milenii de civilizație umanistă și Învigorat cu câteva sute de ani În urmă de gândirea științifică și raționalistă”. Un principiu ergodic nescris: revenirea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
reintegrarea cu succes a deținuților în societate și asigurarea unor condiții optime de arest și, pe de altă parte, mijloacele financiare și umane de care dispun). Absența comunicării cu specialiștii din breaslă (recomandată pentru păstrarea secretului de serviciu) întărește sentimentul deprofesionalizării, sporind invidiile și rivalitățile de tot felul. Orice specialist venit din afară este privit ca un dușman pus să perturbe un angrenaj în care cei din interior nu au reușit încă să pună ordine. În plus, slaba valorizare și nerecunoaștere
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de urbanizare și a ponderii populației active ocupate în ramurile neagricole. Astfel de consecințe se resimt și la nivelul populației comunei Șipote, care suporta fenomenul de reducere și, , îmbătrânire”,prin plecarea unei părți din populația tânără, precum și fenomenul de deprofesionalizare, prin concentrarea tineretului școlarizat în mediul urban. Aceasta se asociază, după 1989, și cu un început de analfabetism, prin nefrecventarea școlii de către mulți copii de la sate, datorită incertitudinii realizării profesionale viitoare în sectoarele neagricole. După cum se observă din tabelul nr.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
În ce măsură ocupațiile și abilitățile debândite în țara de origine influențează statutul ocupațional obținut în țara de destinație? Ce profesii ocupă migranții români în țara de destinație? Se compară acestea cu ocupațiile avute anterior în România? Cât de întâlnită este experiența deprofesionalizării la sosirea în țara de destinație? Reușesc, odată cu trecerea timpului, migranții să-și depășească condiția profesională în țara de destinație? Există elemente (vârstă, gen, educație, profesie, cunoașterea limbii țării de destinație, regiunea de proveniență și țara de destinație) ce au
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
ani de ședere într-o altă comunitate nu mai este identic cu persoana care a părăsit țara cu câțiva ani în urmă, așteptările sale sunt adeseori complet diferite. Pentru cei mai mulți, experiența de migrație este asociată cu pierderi de status ocupațional, deprofesionalizare, în comparație cu situația avută în România. Majoritatea migranților acceptând meserii neconforme cu statutul lor educațional sau ocupațional. Doar o parte dintre respondenți au fost dispuși să investească resurse financiare în cursuri de reconversie profesională, de limbă, sau chiar continuarea studiilor. Migranți
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
fac cu plăcere meseria de profesor, țin cu plăcere cursurile, dar mă simt profesor cu adevărat atunci când mă duc în străinătate la diverse activități. Acolo simt presiunea altfel, pentru că în momentul în care nu mai ai presiune din sală, spectrul deprofesionalizării pândește. Exemplul care îmi vine acum în atenție este cel al unei serii de curs din acest an universitar la care, după patru serii aferente ultimilor ani din care nu îmi amintesc mai nimic luminos, am în sfârșit cu cine
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sociale, care-și pune problema conservării originii În condițiile schimbării de statut (cum să devii specialist sau profesionist și să rămâi În același timp atașat clasei de origine, fără să schimbi statutul social?). Agitprop Importanța acordată teatrului În munca de deprofesionalizare a artei se află la originea atât a tehnicilor artistice de avangardă, cât și a celor de propagandă modernă. Ideea de a organiza sărbători de masă, cu amestecarea actorilor și a spectatorilor a prilejuit puneri În scenă grandioase, În special
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
O nouă etică profesională ar fi În curs de pregătire În interiorul comunității sociologilor bulgari, sub impulsul acestei mobilități internaționale, cu lupte pentru autonomie și recunoaștere. În același timp și de manieră contradictorie, alte efecte au contribuit de asemenea la o deprofesionalizare, În principal datorită declinului sociologiei printre științele sociale În general. Cei mai tineri cercetători călătoresc mai puțin decât cei din anii ’90, stagiile de cercetare sunt mai scurte decât Înainte. Se observă o Închidere progresivă a posibilităților oferite. Finanțarea națională
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
decât Înainte. Se observă o Închidere progresivă a posibilităților oferite. Finanțarea națională a cercetării științifice a devenit derizorie și numeroase centre de cercetare dinainte de 1989, atașate diferitelor ministere, au fost Închise, finanțările fiindu-le suprimate. Un alt indicator al unei deprofesionalizări ar fi absența de receptare internă a publicațiilor locale: absența cronicilor În revistele științifice sau În presă pentru publicul larg. Dispariția criticilor lucrărilor existente lasă impresia că fiecare proiect pornește de la zero și, drept urmare, nu există efecte cumulative ale cercetărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]