108 matches
-
Iar dascălul Chiosea, și alături de el alții, din mâinile cărora au ieșit știutori de carte românească, precum logofătul Greceanu, Văcăreștii, Anton Pann, Nănescu, Paris Mumuleanu, "viața lor era cu copiii din școală și nu știa nici șosea, nici café-șantan, nici deputăție. Dimineața buchile, Oftoicu și Psaltirea, după prânz psaltichia. Chiosea avea un pa, vu, ga, di (gama în muzica bisericească veche) care-i ieșea pe nas cale de o poștă." Iată scene care mizează pe mișcarea maselor, oameni venind de pretutindeni
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
textilă se întindea, în citadele și cartiere, de-a lungul rîurilor din întreaga Catalonie. În mîna sa dreaptă se aflau frîiele băncii și ale proprietăților teritoriale ale unei jumătăți din provincie. Mîna sa stîngă, tot în serviciu activ, trăgea sforile deputăției, ale primăriei, ale mai multor ministere, ale episcopiei și ale serviciului portuar al vămilor. În acea după-amiază, chipul cu mustăți luxuriante, favoriți regești și creștet descoperit care intimida pe toată lumea avea nevoie de o pălărie. Intră în prăvălia lui don
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
al unui bătrîn cărturar, care pot fi studiate ca atare. Pentru că am pomenit despre participarea sa la viața politică românească din Bucovina subjugată, să relatez despre anul 1871, cînd îndemnat de Alecu Hurmuzaki de a se înscrie candidat român la deputăție în regiunea sa (Suceava) împotriva altuia ne-român, Iraclie Porumbescu redactează un apel către alegători, în care menționează patetic: "Are străinul inima voastră ca să-l doară necazurile voastre? Are el acele trebuințe ce le aveți voi? El vă vorbește frumos
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
concurență. Mai bine comenta ceva tenis, acolo nu are concurență. Ai idee de ce trage de bani Silviu Prigoană, la Testul Bogăției? Fiindcă a cam rămas fără. Prigoană jr. tocmai ce a avut un succes, în televiziune, similar cu cel din deputăție: CNA a retras licența postului România ta. Nu-i nimic, face alta, cu un nume ușor schimbat, care ar merge de minune și ca slogan pentru întreg partidul prigonesc: România, pa. Brancu a anunțat în propria emisiune că Mihai Constantinescu
Cum se va numi noul post de televiziune al lui Prigoană () [Corola-journal/Journalistic/25217_a_26542]
-
de ascultători și să mă uit, de sus, de jur-împrejur. Să spun ce, pasămite, am de spus. Aici, cam tot asta fac. Citesc într-un târziu un comentariu excesiv ideologizat, de ai zice că Iisus a fost un candidat la deputăție socialist pornit în campanie electorală, comentariu în care se ignoră că pentru Andrei Pleșu omul prost nu este „omul simplu, de jos” și nici omul lipsit de facultăți intelectuale. La el, prostia e mai degrabă spiritul critic infatuat. Chiar dau
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
de fapt, Crainic nu s-a depărtat de legionarism prin 1941 (cum afirmă dl Codrescu) ci cu mulți ani înainte, încă din 1934, cînd s-a trezit implicat (și pentru că acceptase, la propunerea lui C.Z. Codreanu, să candideze la deputăție pe listele mișcării legionare) drept autor moral al asasinării primului ministru I.G. Duca și a compărut, ca acuzat, în procesul nicadorilor, scăpînd de condamnare cum se spune neacademic "la buză", patru judecători pronunțîndu-se pentru achitare și trei judecători pentru condamnare
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
articolul Actualizarea publicat de Mihai Eminescu în anul 1877: „Ce caută aceste elemente nesănătoase în viața publică a statului? Ce caută acești oameni care pe calea statului voiesc să sâștige averi și onoruri?... Sunt născuți pentru lucruri mai înalte, pentru deputății, ministerii, ambasade, catedre de universitate, scaune în academie...?” De actualitate?!... Ca și celelalte lucrări ale autorului, acest volum de teorie literară cu referire la pamfletul ca specie literară cu originalitate, cu spirit combativ, chiar virulență atunci când este necesar, este o
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
Cinismul lui Cuza îi repugnă în așa măsură încât îl denunță de câteva ori într-o singură filă. Altminteri, e încântat de bunele intenții ale domnitorului, recunoscându-i o franchețe fastă politicește). Viața îi va oferi șanse mici, de ordinul deputăției sau al căpităniei de județ, și i le va retrage cu aceeași lejeritate. Mai potrivită ar fi comparația cu meridionalul Ion Ghica, cu ale cărui scrisori unele scene de aici își revendică un aer comun. Reprizele de vânătoare sportivă de pe
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
președintele sfatului după o vânătoare reușită în pădurea Piciorul Porcului, când a fost primul care a recunoscut cine nimerise cel mai mare mistreț vânat în ziua aceea... Se înțelege, nu putea fi decât „secretarul unu”! A dorit atât de mult deputăția încât a obținut-o. Procedeul a fost simplu: înaintare pe extremă, fără intenții ofensive evidente (ca să adoarmă vigilența adversarului), după care a tras un neașteptat șut în plin și... gol! Cum s-au întâmplat lucrurile? Ei, bine, tot zeii sportului
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
publică de câțiva ani buni, fostul deputat Cotescu Ciprian nu reușește sub niciun chip să se sincronizeze cu pulsul cotidian al vieții de familie sau cu ansamblul tabieturilor pensionarilor din urbea natală... Și asta pentru simplul motiv că în perioada deputăției a dobândit mai toate metehnele de mare grangur care nu greșește nicicând, care are dreptate oricând, care dă verdicte întotdeauna, care a fost lider legitim dintotdeauna, care n-a pătimit niciodată și n-a zis pardon nici o dată în viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
adevărat nu l-au plîns decît foarte puținii prieteni, Creangă, Pogor și Iacob Negruzzi, iar Eminescu, în necrologul pe care i-l scrie în „Timpul”, afirmă că „după convingerile sale politice, Conta era socialist”, poetul mirîndu- se doar de rostul deputăției sale: „Ce-o fi căutat alături de Giani, Carada și Mihălescu e un mister pentru noi și pentru mulți care l-au cunoscut, desigur că locul lui nu era alături de acele bipede pentru cari adevărul e o farsă și onestitatea o
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
în 1904, este ales deputat de Ilfov, iar în 1907 este reales, dar pe listele democrat conservatorilor lui Take Ionescu. Oportunist, ca tot românul imparțial, peste cinci ani virează în barca liberală, ca „roșu” adunând de-a lungul timpului douăsprezece deputății și ocupând funcția de vicepreședinte al Camerei aflată în refugiu la Iași în timpul primului război mondial. În 1918, este membru al Comitetului Național Român de la Paris condus de Take Ionescu, unde activează alături de Octavian Goga și de Dumitru Drăghicescu, autorul
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
i-a uitat de tot pe români. Demersul său, izvorât din cel mai cald spirit patriotic, a pornit ca din întâmplare, din bucuria de a fotografia scene inedite de viață - cu oameni și natură. „Fototerapia m-a vindecat de boala deputăției”, recunoște deschis autorul într-un interviu prezentat de Nicolae Roibu în „Timpul” (16.03.2009). Într-adevăr, în 2001, sătul de viața de parlamentar, pleacă din cel de-al doilea Parlament al Moldovei tocmai în... Nebraska (Statele Unite), cu doar 300
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93384_a_94676]
-
baronul Trahanache i-a iertat. Mulțumirea de a strânge la piept un puiuț care-l va numi tată era prea mare. Sau poate...? Oricum stăpânul județului și-a adus aminte de scrisoare care a prilejuit cu câteva secole în urmă deputăția Domnului Dandanache. Apropo acest domn deputat mai votează și astăzi printre vii fotoliul pe care-l ocupă. Oare va abroga Dumnezeu Decretul cu pricina? Nu s-a mai întâmplat o astfel de întâmplare întâmplăcioasă în republica baronală Vlășcuța. Referință Bibliografică
O SCRISOARE REGĂSITĂ, PARODIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353111_a_354440]
-
neînțeleasă de Iohannis care a aprobată legea fără nici o reținere însă fără să priceapă faptul cât se poate de simplu potrivit căruia, pretenția parlamentarilor este total aiurea deoarece, la numirea lor în funcție nu s-a convenit ca, perioada de deputăție să fie recompensată cu pensie specială iar ca să pretindă de-abia acum la spartul târgului și deci, cu puțin timp rămas până la epuizarea mandatului plata unei pensii speciale la care însă doresc formal să adere chiar și parlamentarii cu vechime
SUSTENABILITATE TEHNOCRATĂ ROMÂNEASCĂ de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373948_a_375277]
-
sine însuși, încît {EminescuOpXI 97} nu oricine se crede capabil de-a reprezenta în Parlament interesele generale. Acolo apoi apetiturile diurnelor, favorilor, misiunilor în străinătate, arenzilor, punerilor în slujbă nu împing la acea vânătoare de candidaturi care la noi privește deputăția, în cea mai mare parte, ca o mină californiană de afaceri lucrative, ca un mijloc de chiverniseală, ca o cale pentru a-și aduna bani albi pentru zile negre. În Englitera interese reale conduc și inspiră pe alegători și toți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poporului, a țării lor ș. a. m. d. Pentru acest soi de nebuni s-au inventat aceste tinichele, nu pentru d-voastră, oameni practici și cuminți, care știți să scoateți din capitalul intelectual al unui abecedar cele mai mari procente, precum: deputăție, directorat de bancă, directorat la Domenii etc. D-voastră care nu cunoașteți nici deșertăciunea sacrificiului, nici aceea a meritului și cari, în taină, râdeți de ele între pahare, numindu-i pe cei ce le au trași pe sfoară și nerozi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
românii și-au pus în mod firesc problema raporturilor juridico-politice cu Rusia. În ce fel ? Iată o întrebare insuficient clarificată. Ambasadorii Prusiei (von Solms) și Franței (Sabatier) la Petersburg raportau Curților lor la 10 și, respectiv, 13 aprilie, 1770, că deputățiile Moldovei și Munteniei au cerut Rusiei, spune primul, să intre sub stăpânirea sa, iar cel de al doilea sub protecție. Istoricii n-au ajuns nici ei la o concluzie comună concludentă. A. D. Xenopol susținea că cererile erau de inspirație rusească
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aflau în Principate având și conducerea administrației, era firesc ca revendicările românilor să ia, de preferință, drumul Petersburgului. Tot așa de firesc era ca ele să poarte amprenta inspirației rusești, pentru c-ar fi o naivitate să credem că alcătuirea deputățiilor țării și a memorandumurilor să se fi făcut fără cunoștința încuviințătoare a reprezentanților armatei cuceritoare sau cu participarea directă. Foarte importantă ni se pare constatarea că în Trîmbița românească, deci după declararea războiului și înainte de începerea propriu-zisă a ostilităților militare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
participarea directă. Foarte importantă ni se pare constatarea că în Trîmbița românească, deci după declararea războiului și înainte de începerea propriu-zisă a ostilităților militare, se invoca necesitatea apelului la austrieci, ruși, creștini să ne ajute să ne eliberăm. Apoi, cele două deputății nu puteau pretinde o deplină împuternicire. În Muntenia, o foarte mare parte a marii boierimi fugise în Transilvania, încât cronicarul atribuia Cantacuzinilor un rol exclusiv pentru că „alți boieri ai țării nu s-au arătat cu nici un ajutor către patrida lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu s-au arătat cu nici un ajutor către patrida lor, ci au fugit de la țara lor și au mers la țara neamțului [...], și acolo au fost pân’ s-au făcut pace”. Totuși, în fruntea delegației muntene se afla mitropolitul. În ceea ce privește deputăția moldoveană, ea era condusă nu de mitropolit, ci de episcopul de Huși, Inochentie, având o componență redusă, de rang secundar: egumenii de Solca (Vartolomeu Măzăreanu) și Moldovița (Venedict), Ion Paladi (biv vel logofăt), care a decedat pe drum, Ionacachi Milu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
decedat pe drum, Ionacachi Milu (biv vel spătar). Actul cu revendicările „de obște” ale Moldovei, dus la Petersburg, a fost iscălit de mitropolit, și doar de nouă clerici și 25 de boieri. Memoriile, cererile scrise și orale ale celor două deputății sunt neclare pentru cel ce-și propune o definire juridică precisă a termenilor. Ambele delegații au cerut răspicat abolirea totală a suzeranității otomane. Au folosit cuvintele de supușenie, supunere, credință către țarină, jurământ, care nu contravin însă formulelor uzitate între
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
primiți pământurile noastre sub protecție inalienabilă („neotiemlennoe pokrovitelistov”), iar la încheierea păcii, turcii să fie împiedicați să obțină scoaterea Munteniei de sub „protecția Măriei Voastre” (sublinierile ne aparțin L.B.). Confuziile nu se opresc aici. În același moment au fost elaborate răspunsurile deputăției muntene la întrebările cancelarului Panin și cererile către el. La întrebarea Ce dorințe aveți a face împărătesei ?, răspunsul a fost următorul: „să rămânem supt stăpânirea Rosiei și bucurându-ne ele deplina noastră slobozenie”. Stăpânire și slobozenie sunt, evident, două vocabule
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bucurându-ne ele deplina noastră slobozenie”. Stăpânire și slobozenie sunt, evident, două vocabule antinome în context, care însă pot fi apropiate, dacă luăm în considerare cele ce urmează. La întrebarea lui Panin, Ce folos ar putea trage Rusia din pace ?, deputăția a dat, între altele, și deslușirea: din veniturile țării „să se facă o oștire pământeană, spre a se afla totdeauna întru apărarea pământului nostru”. În sfârșit, deputăția îi cerea lui Panin ca, în manifestul țarinei, să se arate că „a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmează. La întrebarea lui Panin, Ce folos ar putea trage Rusia din pace ?, deputăția a dat, între altele, și deslușirea: din veniturile țării „să se facă o oștire pământeană, spre a se afla totdeauna întru apărarea pământului nostru”. În sfârșit, deputăția îi cerea lui Panin ca, în manifestul țarinei, să se arate că „a primit supunerea și jurământul de credință a acestor locuitori îndeobște și a fiecăruia în parte, ca a unor de aceeași lege creștină, asigurându-li cu multă milostenie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]