82 matches
-
obiectivitatea sentimentală a realului și subiectivitatea estetică a irealului care n-ar putea lipsi din nici un text cu semnificație literară. Izgonirea unor clișee poetice nu înseamnă izgonirea poeziei. E doar o reechilibrare a limbajului poetic care, tentat de-o progresivă derealizare, s-a îndepărtat nu numai de “modelul” realităților tot mai învăluite într-o plasă de corespondențe și de aluzii pînă la sufocarea lor, ci și de propria-i substanță, prin prea stăruitoare exerciții de artificializare, de subțiere, de evanescență. Concretul
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
o definiție comentată de Hugo Friedrich care arată că nu întîmplător perfecțiunea visului e �cristalină", pentru că, în acest fel, e consfințit statutul oniricului, prin asimilarea sa cu anorganicul, care e echivalat cu artificialul, cu fuga de real... Se vorbește despre �derealizarea realității"... Se numără cuvintele și se ajunge la concluzia că �rêve" și �imagination" revin obsesiv la Baudelaire... Anul acesta, Editura Univers a publicat o nouă traducere a Paradisurilor artificiale, ediție care include alte două texte, Despre vin și hașiș și
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
miri ne-a fost cînd eram tineri?/ Acum acolo țipă o ființă că ferestrele/ camerelor au geamuri de fier/ pentru că-n ele e noapte totdeauna" (Casa ca un ou roșu de lemn). Destinul poetic, inițierea gândită ascensional, conduc, inevitabil, la derealizare: "tocmai acum cînd ochii mei/ nu mai au grija propriului chip să-l susțină/ tocmai acum cînd ochii mei/ sînt un lac fără fund un triunghi al Bermudelor/ pe unde realitatea dispare fără urmă". (Cum își reglează inima avantaje din
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
aplicarea unei asemenea terapeutici verbale, însă nu luciditatea, fie și una anxioasă, se impune ("mîine îți spui / numind infinitul liniștitor / ca o limpede apă / ce ușor se înroșește"), ci somnolența, visarea în gol. Secvențele acesteia crează un fundal al unei derealizări apte a proba subiacent insuficiența instrumentului analitic, scăderea tensiunii intelectuale în favoarea uneia organice. Simbolist izolată, Mariana Filimon se lasă pradă unui vis el însuși somnolent, abia desprins de stratul hipnotic: "Mi-ar plăcea - de ce nu - / să locuiesc în turnul de
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
prin subînțelesuri, prin nuanțe, prin semitonuri. Ostenit de analiză, eul se destinde în propria-i oglindire blînd fantastă: „rogu-ne ție / să ne dezbraci de orice clipă / și lasă-ne în schimb doar / îngeri de frunze" (35). Tendința generală e derealizarea. O derealizare dictată de incapacitatea lăuntrică a revenirii celor trăite, precum un soi de reflex de apărare a ființei deposedate de propriul trecut. O „răzbunare" ideală, să zicem așa, pe un prezent care nu cuprinde decît „amintirea amintirii", iar nu
O ipostază a iluziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6065_a_7390]
-
prin nuanțe, prin semitonuri. Ostenit de analiză, eul se destinde în propria-i oglindire blînd fantastă: „rogu-ne ție / să ne dezbraci de orice clipă / și lasă-ne în schimb doar / îngeri de frunze" (35). Tendința generală e derealizarea. O derealizare dictată de incapacitatea lăuntrică a revenirii celor trăite, precum un soi de reflex de apărare a ființei deposedate de propriul trecut. O „răzbunare" ideală, să zicem așa, pe un prezent care nu cuprinde decît „amintirea amintirii", iar nu substanța sa
O ipostază a iluziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6065_a_7390]
-
e împărat uzurpator / al propriului tron. Firimituri pe masa sa / în anotimpul cel mai bogat. / Nu aduc laudă omului. // Plîng cîntăreții pe cel mort / și nici o laudă nu îi aduc. Doar îl plîng" (XVII). Autoarea surprinde o „dezumanizare", adică acea derealizare a individului sortit, în circumstanțele „orașului tentacular", la o precipitare anormală, la sleire, la un artificiu moral (altceva decît artificiul estetic, ce presupune un resort creator): „Cu arcuri de aramă drumeții ucid. În dans / sălbatec sunt prinse mîinile lor, în
Poemul ca remediu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6468_a_7793]
-
Hidra) și avea să publice, mai apoi, un jurnal de vise (Oniria), primul de acest gen din literatura română, Judith Meszáros publica volume de poezie în care "tehnica" delirului era elocventă, Ovidiu Pecican scotea pe piață un roman straniu, despre derealizare (Eu și maimuța mea) și se axa, ca istoric, pe studii de imagologie în domeniu. în ce mă privește, las la o parte proza și poezia, consider eu, "delirante" pe care le comit, amintind aici doar antologia de poezie românească
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
idei divergente, pe care caută să le concilieze în plasma propriei făpturi artistice: "Confesiunile lui Tolstoi au ceva din rafinamentul "masochismului": afirmația se resoarbe instantaneu, devenind negație. Vocația constructivă e infirmată de o vocație la fel de puternică (dar mai spectaculoasă) a derealizării. Răul necesar al spiritului tolstoian se materializează în capacitatea de a adera, simultan, la mai multe convingeri contrarii". Nu întâmplător comentariul jurnalului lui Musil se intitulează Senzații de hârtie. Aici trăirea se învecinează până la contopire cu livrescul, notațiile traduc "voința
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
caz de atac de panică, meditând cu profunzime și implicat la tema singurătății și la tema morții. Știm astăzi că DSM IV reține atacul de panică drept o frică manifestată somatic (palpitații, senzație de sufocare, nod în gât, transpirații, furnicături, derealizare, depersonalizare, amețeli, senzație de leșin). Atacul de panică apare subit și durează între 1 și 20 de minute, având o frecvență de minim 1 la 2 zile; dacă nu este tratat, el evoluează spre tulburarea de panică. Atacul pornește cu
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
tulburări disociative; INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT f) tulburări somatoforme; INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT pentru subgr. IVa, subgr. IVb; La aprecierea comisiei*11 pentru subgr. IVc. g) alte tulburări nevrotice (neurastenie, sindrom de depersonalizare- derealizare, alte tulburări nevrotice). INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT INAPT pentru subgr. IVa, subgr. IVb; La aprecierea comisiei*12 pentru subgr. IVc. 127 SINDROAME COMPORTAMENTALE ASOCIATE UNOR DEREGLĂRI FIZIOLOGICE ȘI UNOR FACTORI SOMATICI a) tulburări ale instinctului alimentar; INAPT INAPT
NORME TEHNICO-METODOLOGICE din 31 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273797]
-
irealităţii sau absenţei sinelui, indiferenţă emoţională şi/sau frică). Derealizare : Sentimentul de irealitate sau detaşare de mediul înconjurător (persoanele sau obiectele sunt percepute ca ireale, ca într-un vis, neclare, lipsite de viaţă sau distorsionate). Pe parcursul experienţelor de depersonalizare sau derealizare, conştientizarea realităţii rămâne intactă. Simptomele cauzează disconfort semnificativ clinic sau disfuncţie în domeniul social, profesional şi în alte arii de importante de funcţionare . Perturbarea nu poate fi atribuită efectelor fiziologice ale unei substanţe sau unei alte afecţiuni medicale. Perturbarea nu
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
indusă prin hipnoza (catalepsie hipnotică). Starea de catalepsie este stadiul în care Zerlendi poate descifra gândurile oricui prin simpla concentrare a atenției. Sindromul „Alice în tara minunilor“ este întâlnit la Gavrilescu, personaj din La țigănci, și constă în depersonalizare și derealizare individului, cu pierderea sau distorsiunea reperelor spațio-temporale. Pentru această se folosește tehnica paradoxului temporal, adică crearea a două universuri paralele, care adesea se suprapun, fără ca el să conștientizeze acest fapt; întâlnim dialectica sacrului și a profanului, ambivalența oricărui fapt, existența
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
o pădure, la munte“; această „derută“ nu este decât o desprindere de planul real, astfel trecerea lui Gavrilescu, spre dincolo are loc cu ezitări, cu întoarceri în lumea senzorială, deci Gavrilescu este Alice în țara minunilor, deoarece asistăm la o derealizare a individului. Confuzio-oniric, delir (cf. lat. confusus „amestecat“ ; gr. oneiros „vis“) delirul este trăit intens, subiectul luptându-se cu dușmanii imaginari sau putând prezenta fugi care-l angrenează; acest delir este deosebit de imaginile de vis normal, la care subiectul asistă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Deci din momentul în care personajele au fumat, se poate ca ei să fi mers la culcare, așa cum afirmaseră toate slugile, iar toată acțiunea să se fi întâmplat doar în mintea lor, iar toată călătoria să fie doar efectul drogului. Derealizarea „sentimentul de stranietate a lumii exterioare în absența oricăror tulburări perceptive. Pierzând «funcția realului» (P. Janet), subiectul se simte detașat, izolat de concretitudinea lumii, care-și pierde „familiaritatea“, devenind pentru acesta un spațiu străin“. Derealizarea este întâlnită la Gavrilescu și
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
să fie doar efectul drogului. Derealizarea „sentimentul de stranietate a lumii exterioare în absența oricăror tulburări perceptive. Pierzând «funcția realului» (P. Janet), subiectul se simte detașat, izolat de concretitudinea lumii, care-și pierde „familiaritatea“, devenind pentru acesta un spațiu străin“. Derealizarea este întâlnită la Gavrilescu și la Iancu Gore, personaje centrale din Douăsprezece mii de capete de vite, respectiv La țigănci, care se întoarc în timp, iau parte la niște evenimente, apoi, revenind la timpul concret, nu-și pot explica cele
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
ceea ce ne așteptăm. Descoperim În celălalt și ceea ce nu vrem să știm sau să vedem. Înțelegerea presupune și această acceptare a realității, a unor evidențe ce țin de desfășurarea oricărei ființe normale. Viața alături de celălalt presupune o seamă de oportune derealizări, de Înțelepte treziri, de corecte compliniri. Iar ceea ce „iese” nu poate fi judecat Întotdeauna „din mers”, mai tot timpul „după”, iar câteodată... „prea târziu”. Jocul dintre prezență și absență, dintre revelare și ascundere, dintre ceea ce e spus și ceea ce e
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pierde conturul, care se desubstanțializează, se dizolvă, anticipat tot de Nietzsche atunci când anunța sfârșitul voinței. „Sfârșitul voinței coincide cu era indiferenței pure, cu dispariția marilor scopuri și acțiuni pentru care viața merită să fie sacrificată.”3 Are loc atunci o derealizare a subiectului, o totală punere În criză, proces la capătul căruia nu se poate Întrezări decât refuzul vieții. Să dormi/să mori În fața unei oglinzi. Dar aceasta e chiar doctrina dandysmului, cel puțin așa cum o formulează (dar o și trăiesc
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o situație (problematizantă) de Învățare, mai mult sau mai puțin dirijată, ajungându-se până la una similară celei de explorare, de urmărire și descoperire prin experiență proprie a adevărului și de raportare a lui la aspectele practice ale vieții. Ca formă derealizare sau de punere În valoare a unor conținuturi ce stau drept suport al actului instructiv-educativ, metoda vine, astfel, să transforme posibilitatea În realitate, să traducă În fapt de Învățare (cunoaștere) o acțiune proiectată de profesor În plan mintal, conform unei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Însuși caracterul polifuncțional al metodelor, de faptul că ele pot Îndeplini funcții diferite În raport cu obiectivele propuse. Nu este mai puțin adevărat Însă și faptul că o metodă poate să Îmbrace și funcția cea mai adecvată, la un moment dat, cerută derealizarea obiectivelor avute În vedere. Ca atare, de fiecare dată este vorba nu numai de alegerea metodei, ci și a funcției celei mai bune, de folosirea ei În raport cu funcția cea mai potrivită realizării obiectivelor date. Și aceasta este o chestiune de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și Încerc să deconspir Într-un seminar pe care Îl țin la master despre șamanismul postmodern al lui Castaneda. După cum știți, Castaneda a scris unsprezece cărți În care povestește că ar fi fost inițiat de un maestru amerindian În tehnicile derealizării presupuse de cunoașterea alternativă de tip șamanic. Cărțile au avut un succes imens: au creat secte și școli, există În Los Angeles o școală de „Tensegritate”, de pase magice descrise de Castaneda, au existat și există fani În care putem
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trei categorii de bolnavi: a) bolnavul somatic, care acuză senzația de rău fizic, asociată cu sentimentul amenințării propriei vieți de perspectiva infirmității sau a morții; b) bolnavul psihic, care manifestă tulburări de adaptare, stranietate, disperare, pierderea autocontrolului, închiderea în sine, derealizarea, schimbarea emoțional-afectivă; c) bolnavul psihosomatic, care prezintă suferințe mixte, atât din sfera somatică, cât și din cea psihică, asociate cu sentimente de panică și o mare participare a sferei imaginarului. Se consideră că, pe lângă influența factorilor pur etiologici psihobiologici, bolnavul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a pedepselor; - viitor incert; - munci necalificate, forțate; - viață nesigură. Aceste situații vor determina numeroase și variate tulburări ale stării de sănătate mintală, cum ar fi: sentimentul de abandon, disperare, reacții de panică și emoții negative, tulburări de conștiință, impresii de derealizare și depersonalizare, tulburări depresive, anxietate generalizată, fobii, conduite și reacții antisociale, sindroame organice cerebrale prin violență fizică, dificultăți de adaptare și integrare socială etc. 4. Psihoigiena persoanelor supuse torturii Consecințele medico-psihologice ale torturii, atât pentru victime, cât și pentru familiile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
volum personal, Poemele Nordului (1984), stă sub semnul „scutului iernii”, anotimp al singurătății, care îngheață imaginația și impune doar imaginea. Versurile din ciclul Trunchiuri și ilustrate sunt niște „antipasteluri” (Cristian Livescu), pentru că notațiile fulgurante, crâmpeiele de peisaj vorbesc despre o derealizare a realului. Dezarticularea senzațiilor, lipsa de coerență a eului sunt transpuse în plan morfosintactic prin sintaxa discontinuă, prin aglomerările substantivale sau verbale, prin lipsa majusculelor. Ceea ce asigură, în ultimă instanță, unitatea este memoria, amintirea copilăriei: „dispunem întotdeauna de o trăsură
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
devenind un spațiu al experiențelor sufletești. Această manifestare apare în mod deosebit de pregnant în situațiile descrise și analizate de psihopatologie (alcoolism, intoxicații cu droguri psihotrope, psihodisleptice, halucinații, delir, stări ipohondriace, aure epileptice, vis, hipnoză, stările crepusculare isterice, stările de extaz, derealizare, anorexie mintală etc.). J.P. Sartre afirmă că de regulă în condițiile de normalitate „corpul este trăit în tăcere”. H. Tellenbach face aceeași afirmație că trupul reprezintă o zonă mută în raporturilor sale cu sinele, această „tăcere” a corpului fiind tulburată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]