185 matches
-
care o uită/ în zare peste Jiu/ o coamă de lebede” (Trebăluiește prin parc). Ecouri pencilinsoniene răzbat din poeme precum Ars poetica, unde abstractul capătă concretețe și inefabilul devine o bucurie tactilă: „A locui în propria ta imagine/ a o deretica a o îngriji a o face vie/ cum o casă care altminteri se părăginește/ care altminteri se stinge cum o lumânare.” Mișcarea poeziei din acest volum este una de recul, impulsul descriptiv, obiectiv, se răsfrânge de fiecare dată asupra lui
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
Poet a terminologiei etice, care-l transformă și pe Om în ce nu este, și tot așa, azvîrlite peste tot, cocoloașe de bancnote mici, cinci sute, o mie, zece mii, murdare la propriu, soioase, pe care o femeie grasă le adună, dereticînd, la ordinul afectuos protector al Poetului. Cînd toată lumea părăsește încăperea, poetul care nu mă privise pînă atunci, spune în direcția mea un „da” scurt. „Da, doamnă”, mai spune o dată, tot fără să mă privească, am sentimentul neliniștitor că nu poate
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
trage versificarea din prima propoziție, să precizez că am salutat astfel numărul 535 al Dilemei în amintirea boemului Tudor George, Ahoe, care prin 1988 a lansat, din rărunchii săi de fost rugbist distihul: "Trăiască Uniunea Sovietică/ care pe toate le deretica/ Ahoe!!! (Apropo, la Moscova, Evgheni Primakov a povestit, cu prilejul lansării cărții președintelui Iliescu ce i-a cerut Nicolae Ceaușescu lui Gorbaciov, cînd a scăpat situația de sub control: să trimită trupe în România ca să înăbușe revoluția! Asta ar trebuie sa
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
în vasul cu apă ca o melodie tărăgănată la casetofon tu ești tu cel cu care se joacă visul. Lapte matinal Cum picură diminețile cum aidoma unor stropi de lapte cald pe degete pe pantaloni pe sandale și-o pisică deretică printre flori cu mișcările moi ale cozii alungă mirosul laptelui. Pe Calea Victoriei Cît de umile sunt amintirile mele din forfota senzuală-a marii metropole cum un portmoneu gol pe Calea Victoriei în dimineți ce n-au fost nici atunci în amiezi
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6290_a_7615]
-
treceau fiori Lenea nu se știe cînd mă voi trezi nu din somn nici din beție poate ci din lenea care m-a cuprins ca o pacoste venită peste noapte lăbărțată ca un pat de rus ce n-a fost dereticat vreodată cu trei pleduri peste el zăcînd mirosind a vremuri de-altădată de mă sting în el și nu-mi pot crede trupul greu lăsat inert de tot și cu gîndul dus prin altă lume lenevind și-acolo - nu mai
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
De nimeni altcineva cunoscut, strigat, Numai de Zeul-Erou Cavalerul Nume Secret, Al Treizecilea Salmolsis Zeul-Om Fiul Timpului, măsura Timpului, însuși Timpul cel din vremea sa. Spune numele tău de zeu dac: Fericitul Cetățean de Dincolo de orice limesuri, Cel ce deretică în Casa Zeului trupul Său cu numele Locurilor sale Cele de obârșie nimănui încredințate. De-aceea s-au zis: Numele Deloc, având înțelesuri (duble) cu două fețe: Nimeni, Mândru, Bărbat Vârtos Ramunc De Mândru-Loc Să-I Cauți Locul în Cer
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
ei... Dramele și tragediile, întîmplările vesele și triste se petrec în hoteluri, case, cămine de bătrîni, camere, pivnițe, grădini, săli de așteptare, farmacii, păduri... și în cer. Un cer pe care "copilul & Dumnezeu" trebuie să-l țină curat, să-l deretice, răstimp în care toți locuitorii lui, și în cele din urmă cerul însuși, sunt trimiși într-un hotel. Ce altă alegorie mai impresionantă și simplă în același timp putea fi aflată pentru o ființă pururi călătoare în această lume? Am
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
sta în putință era să-i dau de înțeles că-mi este dragă, că o iubesc și așa, infirmă cum o certase soarta, părăsită de familie, nătângă și săracă (primea o leafă de mizerie), ajunsă în pragul bătrâneții. În lipsa mea deretica prin cameră, aerisea, spăla perdelele la geamuri și cearceafurile, făcea o oarecare ordine prin cărți (o instruisem cum să șteargă cu periuța praful de pe ele, bătea covorul și-mi aducea în fiecare dimineață flori proaspete pe care le aranja într-
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
Tenembanu, vreo zece perechi, deși s-a cam rușinat față de domnișoara care însemna măsurile într-un carnețel. Gusturi copilărești și gata! Dar vezi, că și gusturile astea copilărești au avut un rost al lor. în izmene mai calea-valea să-și deretice hârtiile și să-și facă "aritmetica lui" dar în chiloți? îi era rușine de slugi, care puteau să-l vadă și mai ales îi era nu știu cum față de Veta, sufragioaica, deși altfel nu se rușina s-o cheme când făcea baie
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
și nici tu nu ești eu (eu și tu două obiecte umile ce-mpiedică lumea a se desface-n bucăți). Șterge Soarele de praf Șterge Soarele de praf ca pe o mobilă lustruiește-l cu gîndul în altă parte apoi deretică-n continuare fă ordine în restul odăii năpădit de umbrele ude ale unei ploi care n-a căzut niciodată și-n cele din urmă du-te la fereastră privește copia de pe cer a Soarelui din casa ta atît de izbutită
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10941_a_12266]
-
din Tomis. Dar sfertul de veac de când doarme-i, acum, Când ropotul plânsului io mi-s. în van insiști să dai din coate De-o vreme, nu-ți mai faci cărare Spre bagdadii de mohair, Nici panseluțe literare Nu mai deretici, abitir. Și-n van ar fi să dai din coate, Căznindu-ți ultimul efort, Când sufletul nu îți mai poate Să voiajeze spre Oort. Deci, Constelația Lactee Incaltea nu o mai străbați Să dregi cu apă de știubeie Ozenauți deshidratați
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
ta cea tristă, Alături de tata! Mi-e dor de tine mamă, Să te privesc cu nesaț, Cum mergi pe bicicletă, Piața tu cum o faci! Mi-e dor de tine mamă, La mine când veneai, Nu stăteai nici o clipă, Mereu dereticai! Mi-e dor de tine mamă, Fiica tu îmi iubeai, O așteptai mereu, Mereu o alintai! Mi-e dor de tine mamă, Știu cât mă iubeai, Chiar de nu mi-ai spus-o, Simțeam că o faceai! Hai mamă vin
MI-E DOR DE TINE MAMĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380727_a_382056]
-
Sâmbăta Mare este ultima zi dinaintea marii sărbători a Paștelui, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi și să facă ultimele retușuri la hainele noi pe care cei din familie urmează să le îmbrace în zilele de Paște. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiționale: drobul
Care sunt tradiţiile de Sâmbăta Mare () [Corola-journal/Journalistic/23090_a_24415]
-
Nu se aude decât marea. Ne pregătirăm gustarea puțin înainte de unsprezece și coborârăm la plajă cu doi cilindri de oxigen pentru fiecare și încă doi de rezervă, mai înainte ca Fulvia Flaminea să apară cu liota ei de pisici să deretice prin casă. Oreste se afla deja la debarcader, spintecând o doradă de șase livre pe care tocmai o prinsese. I-am spus că o așteptaserăm pe doamna Forbes până la unsprezece și că, deoarece continuă să doarmă, ne-am hotărât să
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
relativizează implicit meritele autoarei, afirmînd că "pentru întîia oară" a depistat ceva exclusiv "feminin" în activitatea ei intelectuală și anume: pe cînd el ar dori să lase în voie dezordinea pe care o provoacă "eternele ambivalențe", Lou se apucă să "deretice" , să pună ordine în lucruri ca și cum ar dori să demonstreze că și astfel, totul poate fi plăcut. Abia după ce din nou i se aduce un elogiu, Freud se înduplecă, după moartea discipolei și admiratoarei lui, să aprecieze modestia, discreția păstrată
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
Martha o lua la bătaie, dădea în ea, pînă-i trecea, silind-o să rabde, să reziste, să supraviețuiască... Nu-i spun la ce mă gîndesc și-i pun marș după marș... Frau Martha ține pe umăr matură, cu care tocmai deretica, si, în pas de defilare, cu arma pe umăr, străbate încăperile imitînd cadența pas de gîsca a trupelor germane marțiale de odinioară văzute pe la jurnale în timpul războiului cînd toate începeau cu Eroica... Din tot ce a cunoscut pînă acum Europa
Palatul zîmbetelor false by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16069_a_17394]
-
facă zacusca și să pună gogonelele pentru iarnă; 3. Dacă le va mai rămâne timp liber, și-l vor umple, la alegere, cu una dintre următoarele activități: cârpit izmenele alegătorilor, brodat fete de pernă cu monogramele alegătorilor, călcat cămăși și dereticat prin Piața Moghioros, mai ales la secțiunea “butoaie de varză din producția de anul trecut”, unde e cam mizerie și cam pute.
Lenuto, Luminito, puneti, fata, mana pe mop! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19819_a_21144]
-
viața unei familii nu presupune ca soția să își aștepte soțul cu cina caldă, după care, în timp ce el se relaxează (că, na, a venit obosit de la birou, de unde ea a venit, în schimb, odihnită), să spele tot ea vasele, să deretice bucătăria, să spele copiii, să-i culce și să pregătească hainele și pachețelele cu mâncare pentru a doua zi. Oricare dintre parteneri îl poate aștepta pe celălalt cu cina caldă, oricare poate face orice dintre treburile familiei. Și e normal
Mai vrem să trăim ca mamele noastre? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20769_a_22094]
-
Femeile, nevestele de mult măritate care nu își mai cred bărbații nici când mor... " Mor!" spune el ținându-se după ea, stai lângă mine că mor, dă-mi mâna să ți-o țiu. Ea se oprea din treburile ei, din dereticat, vădit enervată, când nu mai suporta, se lăsa extenuată pe un scaun alături de el, crispată, să țină mâna "muribundului", - abia aștepta să se termine frica aia a lui că moare, de moarte, ce credea că este o prefăcătorie și să
Moartea lui Vasi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8098_a_9423]
-
însoțesc la tanti Neli, mătușa ei de optzeci de ani. Spune că suntem singurele ei rude și e datoria noastră s-o ajutăm. Iar tata completează: „Și singurii moște nitori“. Cele două ore de conversație cu tanti Neli, în timp ce mama deretică prin casă și bombăne întruna despre vechiturile care se prăfuiesc zadarnic, nefolosite și uitate, mă plictisesc mai tare decât calculele cu radicali, dar n-am scăpare, mama susține că prezența mea e ca un „izvor de apă vie“. Când eram
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
tat-tu? VASILICĂ: Era prin șură când am plecat. DĂNILĂ (vine): Gata, Vasilică, i-ai adăpat? VASILICĂ: Precum ai spus, tătucă. I-am lăsat priponiți lângă fântână și-am venit. DĂNILĂ: Bine-ai făcut. Acuma pune mâna pe târn și deretică prin șură, că numa' bunica Safta lipsește de-acolo. (Vasilică iese) SMARANDA: Da' când te-ai întors, Dănilă, că nici n-ai plecat bine. S-a-ntâmplat ceva? DĂNILĂ: Nu s-a-ntâmplat nimica. SMARANDA: Zicea băietu' că iei boii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
curgă în aer ca mierea în faguri, sunetele răsună în corpul ei ca într-o peșteră, corpul viorii și corpul ei, corpuri gemene, se odihnește o vreme pe arcuș cum se odihneau strămoșii ei țigani pe coama calului, se vede dereticând prin casă, exersând la vioară, vede privirile otrăvite ale soacrei, figura alungită a soțului, aerul lui de neputință, abandonul, copiii, cel mic îi spusese odată: "tu nu vezi, mamă, că tata nu te mai iubește, poți pleca pentru totdeauna, numai
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de om liniștit se va duce de râpă. Începând de acum. Sau din noaptea trecută... Dar nu mă voi lăsa nici eu. Nepăsarea mea va crește slobodă, odată cu atitudinea lor, câtă vreme mă știam curat și bine intenționat. După ce am dereticat prin casă, aranjând cât am putut de bine puținele lucruri pe care le aveam, am ieșit șontâcșontâc până la alimentara din colț, să iau cafea (spre mirarea mea, nu aveau cafea!), fructe și ciocolată (ce am crezut că ar fi mai
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
fată bună, nu-i așa? - Și o prietenă adevărată, completă Ina. - Acum, poftim la masă, domnișoară! Uite că vine și tata! Și apoi, la culcare... Seara închisese demult porțile zilei. După ce luară masa, Ina o ajută pe mama ei să deretice prin bucătărie, rosti obișnuitul noapte bună! părinților și se retrase în culcușul ei intim. Prin fereastra deschisă larg spre grădină, Ina văzu o lună mare, ca un disc de aramă abia ieșit din laminor ce se uita indiscret în camera
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
mă minți vreodată! Știi că minciuna ucide sufletul! Dacă unul din noi spune celuilalt chiar și cea mai mică minciună, n-o să ne mai Întîlnim pe lumea cealaltă! Apoi Vic plecase pe neașteptate de acasă, iar Christina se apucă să deretice În camera lui. Uneori Îi plăcea să atingă obiectele pe care le folosea el și, ca să-și ofere un prilej, Începea să-i calce lenjeria sau facă ordine și curățenie, mai Întîi În camera lui Kiki, apoi În bucătărie, apoi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]