54 matches
-
opresivă, pe atunci, s-a stabilit în Suedia, mai întâi la Göteborg, de unde s-a mutat, urmându-și soția, Karin, la Mariestad, pe malul lacului Vänern, a avut o fiică, a divorțat, s-a afirmat profesional, apoi, neregretându-și, neapărat, desțărarea, dar neputând, cu nici un chip, și nedorind să se desprindă de duhul locului unde s-a născut și a copilărit, moare la Ullervad, pe malul unui râu, într-un spațiu pe care-l frecventa stăruitor, tocmai fiindcă îi amintea de
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
Cetatea culturală etc. Această strădanie desfă �urată pe o perioadă bună de timp ce a implicat și cercetări în arhivele și bibliotecile din Spania, s-a concretizat, în final, într-o carte dedicată vieții și, în special, operei poetului "cântecului desțărării", intitulată emblematic "Aron Cotru �, exilatul", Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999, apărută cu sprijinul Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca și al Fundației Culturale "Sarmisegetuza". Cunoscut ca poet al fundamentului filosofic cu expresie dialectică a ontologiei sociale, Aron Cotruș în perioada interbelică
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_aron_cotrus_exilatul.html [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
un turn devenit al poetului, Aron Cotruș poartă dialog cu țara, cu acești preasimpli oameni ai pământului românesc pe care i-a iubit și cântat în versuri, s-a identificat cu ei, să nu-și poată retrage umerii de sub povara desțărării: "Freamăt de codri române �ti împotriva gerului și-a vântului/ oriunde ați osteni pe întinsul pământului,/ drepți ca stejarii să stați/ chiar de-ați vorbi cu regi și cu-mpărați,/ adevărul, chiar și atunci când v-ar pierde,/ să-l spuneți
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_aron_cotrus_exilatul.html [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
-l spuneți verde!..." "Aron Cotruș, exilatul" este o carte recuperatorie, de referință pentru Istoria literaturii, ce evidențiază o parte din viața poetului, rămasă sub conul de umbră. Ea este un jalon direcțional - confirmativ ideii că poemul cotrușian își poartă autoreferința desțărării, precum fluviul imaginea sa, fiindcă poetul nu poate accepta ca Patria "să fie chipul orcărui loc unde omul își așează cortul". Ion Cristofor folosește un limbaj inflorescent și linear, subliniind printr-un text curat nota specifică a lui Aron Cotruș
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_aron_cotrus_exilatul.html [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
Turc, Imperiul Habsburgic (redenumit, din 1867, Austro-Ungar) și Imperiul Țarist / Rus -, în temeiul unei acribioase documentări, reconstituie anotimpurile „unei vremi excepționale“ pentru Valahimea de pe segmentul temporal marcat de anul 1849 (luna mai), al al exilului fruntașilor revoluționari-pașoptiști din Iași, al „desțărării“ a treisprezece lideri valahi ai «mișcării celor o mie de la Hotelul Central din Iași» (p. 5, evident, în rememorarea, în „oglinda retrovizoare“ a eroului central), și de anul 1866 (11 / 23 februarie), an al „loviturii de stat“ (cf. cap. Lovitura
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
interbelică, spre a se impune „omul nou“, „comunistul“, homo sovieticus, în ultimă instanță), Descăunarea, de Vasile Moldovan, se structurează cu „exactitate“ / „economie“ de haijin, după toate rigorile „omniscientei“ naratologii istoric-veridice, în douăzeci și nouă de capitole, purtătoare de titluri sintetic-grăitoare: Desțărarea (cu „deschidere“ romanescă, prin gândurile din oglinda „retrovizoare“, „pașoptistă“, a eroului central, Alecu / Alexandru Ioan Cuza, polarizate de exilul de mai-1849, din Iași, a celor 13 lideri ai mișcării revoluționar-burgheze, „hăituiți“ de Agia lui Mihail / Mihalache Sturza, născut la Iași
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
cărora făcea parte și Alecu, sfârșiseră într-un coșmar. Mișcarea celor o mie de la Hotelul Central din Iași se stinsese ca un foc de paie. Treisprezece dintre animatorii mișcării s-au văzut nevoiți să ia [...] cruntul drum al exilului, al desțărării»; celelalte „secvențe“ de retrovizoare gânduri țin de segmentul temporal în care eroul central, „coborând treptele Palatului Administrativ“, ca «nou pârcălab de Galați», fixează momentul sosirii în vestitul oraș dunărean a lui Grigore Alexandru Ghica / Grigore Ghica al V-lea, «cel
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
învățătorul - învățătorul, numai dacă e unul dintre acei în care mai pâlpâie lumina aprinsă cândva de Spiru Haret. Și de-aici a început totul, adică imprudența mea de a citi în sufletele românești ale basarabenilor, în esență nealterate de suferința desțărării. Frumusețea lor identitară era ca floarea de câmp, neatinsă de pipeta geneticianului. Și fiind ei, basarabenii aceștia, și cărturari de frunte, m-au luat sub aripa lor culturală. Am publicat în revistele lor, am scris cărți monografice împreună, ca însemnând
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1441990260.html [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
fi. Ba, mai mult, ideea dezrădăcinării părea să i se atenueze după instalarea lui la Paris; de dispărut, niciodată! Dar după cum va mărturisi regizorul Paul Barbăneagră, și el aflat În exil, plecarea În America a reprezentat pentru Mircea Eliade adevărata desțărare. Că plecarea la Chicago a fost pusă la cale de o abjectă creatură, profesorul universitar comunist, născut În România, Lucien Goldmann, care trimitea foarte des studenți marxiști În seminar, să-l provoace (G.S., p. 12). În Elveția, unde fusese invitat
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_388]
-
un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Răpirea fecioarelor ca și „desțărarea” pruncilor declanșează o incursiune a haiducilor în subteranele cetății turcești, în timp ce înfruntarea dintre Amza și Pazvanoglu atinge apogeul. Al doilea episod al Haiducilor (în care Besoiu îi cedează, în mod arbitrar, rolul lui Petruț) ia forma unei intrigi de curte
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
și din motivul fecundității telurice, pe care îl exacerbează vital lirica latină. În exil, poezia lui H., deși parcimonios răspândită prin reviste românești de pe diverse meridiane („Luceafărul”, „Cuget românesc”, „Vers”, „Destin” ș.a.), dobândește și un aer nostalgic, încărcat de dramatismul desțărării și al pierderii în timp. Lirica sa devine acum nu doar una a amintirilor dureroase, dar și un inedit calendar al sărbătorilor tradiționale și al conștiinței românești ocultate de comunismul instaurat în țară: „Încă o dată, încă o dată, / Suferă țară nevinovată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
panorame literare”, LCF, 1988, 36; Nicolae Mecu, O ediție reprezentativă, F, 1989, 11; Mircea Vasilescu, O ipostază a criticii, O, 1989, 50; Ulici, Prima verba, III, 266-268; Ion Buzași, Un eveniment editorial: Aron Cotruș, TR,1992, 33; Nicolae Mecu, Lirica desțărării, VR, 1993, 2-3; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 129-131; Ion Pop, Despre viața și opera lui Aron Cotruș, VTRA, 1997, 1; Mircea Mihăieș, În așteptarea sintezei, „Cuvântul”, 1997, 7; Dan Mănucă, O monografie Aron Cotruș, RR, 1997, 2; Eugen Todoran, Punerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
savoarea stilului arhaic, sprijinea argumentarea istorică cu observații lingvistice. Spirit romantic, el nu separa istoria de literatură, cerându-i „espresiune”, „perspectivă”, „culori”, dimensiune epică (Conceptul studiilor arheologice în legătură cu istoria universală și a românilor). O contribuție prin bogăția informațiilor este studiul Desțărarea lui Petru Vodă Rareș, la care lucrase - se pare - patru ani. Prodigioasă a fost editarea de documente și izvoare istorice, domeniu în care Hasdeu își depășea epoca. El traduce și comentează Descrierea Moldovei și a Munteniii în versuri polone de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]
-
dus / Acu cinci sute de ai / Numai codru îmi erai! în conspect Eminescu, Grajduri pe scaune pliante burțile în brațe, mașinile "Cielo", cazul îngrozitor al cetățenilor la picnic, lutul crestelor în verdeață cueste, frămîntături pe fiertura zilei, moment solemn al desțărării în pădure. XXV. URSOAICA VINE DE LA BÎLEA-LAC Iași Pașcani Ploiești Sud București Basarab Pitești Rîmnicu Vîlcea Sibiu Vințu de Jos Tîrgu Mureș Deda Gheorghieni Miercurea-Ciuc Comănești Adjud Pașcani Triaj Iași Joi, 23 august 2007, ora 20,30, în personalul Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
DRĂIVUIEȘTE / Fundația o DIGUIEȘTE (...) Numai atunci când se lovește / Și-și dă cu HAMARUL în dește / Înjură neaoș românește (...) A pus și FOUM, a tencuit / FLORUL vechi l-a SENDUIT / Își ia ceva de DRINKUIT / Ba și un MUVI-a RENTUIT." Desțărarea o accentuează distanțarea vinovată de cultura patriei: "Ăsta-i Ion Americanu' / În casa lui nu-i nici Rebreanu / Nici Goga și nici Voiculescu / Alecsandri sau Eminescu / La el în casă nu găsești / Măcar ziare românești / Și vreo revistă de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
din România : „Poporul român, care a suferit atât, Înțelege suferințele mai Îndelungate și mai crunte ale evreilor” <endnote id="(517, I, p. 117)"/>. Emigrat la București și apoi la Paris, filozoful Emil Cioran (originar din Rășinari, sudul Transilvaniei) acuză criza desțărării. Simțindu-se „cu adevărat fără patrie”, un „goi [= neevreu] rătă citor”, el Își declară „afinități profunde” cu evreii : „Je suis métaphysiquement juif”, scrie el În 1965 <endnote id="(588)"/>. Închei această lungă paranteză cu două observații. În primul rând, știm
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
face observațiile următoare: „... Până la data acestui oficiu, Rusia, departe de a protesta împotriva sistemului de opresiune de care se plânge astăzi, îl aproba cu hotărâre în taină, căci acest sistem împingea pe locuitorii celor trei provincii la deznădejde și la desțărare, ceea ce sporea populația Noii Sârbii, a Crimeii și a celorlalte stăpâniri noi rusești pe coastele Mării Negre. Rusia nu avea atunci în vedere decât achiziția indivizilor munteni, moldoveni și basarabeni. Mulți observatori pretind că astăzi ea țintește la teritoriul lor... Înduioșirea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
recunoscute, sprijinim pe aceia care... ș.a.m.d. Mă frământam în sinea mea, oare n-aș putea fi și eu unul din aceștia? Am fost în mare cumpănă: să-mi las țara și mizeria sau să iau bunăstarea și tristețea desțărării? Am trăit acest coșmar. Prea conștient de sărăcia mea, m-am simțit dezonorat văzând bunăstarea omului simplu occidental, îmbrăcat frumos, sătul, cu fața senină, deschisă, rumenă, dar parcă prea indiferent. Frumusețea străzilor cu vitrine doldora de fructe, multe necunoscute mie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care, după un timp, se desprind două rubrici, „Reviste, Cărți” și „Ecouri”), „Oameni, fapte, idei”. Poeziile sunt semnate de Aron Cotruș, prezent în fiecare număr (Cântecul graiului, Unde or fi acum ei oare, Maramureșul, Amână-ți, Doamne, trista încercare, Cântecul desțărării, Țara ș.a.), N. Novac, N.S. Govora, Nichifor Crainic, Vasile Posteucă, I.G. Dimitriu. Aceiași autori, la care se adaugă Șt. Georgescu Olenin, Gr. Manoilescu (Geremia Valacco), Faust Brădescu (Gherasim), J.N. Manzatti, N. Teban ș.a., dau paginile de proză. Pamfil Șeicaru, ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
a trăsurii.“ Se poate bănui că, și în epoca lui de glorie, unii purtători ai ișlicului îl vor fi simțit ca ridicol sau incomod. Când vremurile intră în schimbare, primele săgeți ale ironiei țintesc tocmai podoaba din creștet. Poemul burlesc Desțărarea șlicului, scris de C. Negruzzi prin 1828, ne înfățișează o adunare a zeilor din Olimp, convocată spre a decide „a șlicului soartă“. Neptun ar vrea să-l prefacă într-un caic, Vulcan - în niște foale, Marte - într-o pavăză. „Iupiter
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
acolo lucrurile mergeau excelent și fără mine, pe cînd aici era totul de făcut. Din păcate, acum, parcă e și mai mult de făcut, pentru că, între timp, s-au mai făcut legiuni de tîmpenii. De asta, uneori, mă bîntuie gîndul desțărării. În ultima vreme, mă gîndesc că dacă apuc să mă pensionez, peste vreo patru ani, mă pot stabili în Creta, unul dintre puținele locuri în care mai scriu poezii în ultimii vreo zece ani. Cît ar părea de curios, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sa, decât exilul. Surghiunul urmează, legal, unei judecăți sau unei decizii adoptate de o instanță sau un grup de persoane, în timp ce abandonarea țării, prin fugă, survine după o lungă disperare. Dezrădăcinarea, care e mai cumplită, într-un anume sens, decât desțărarea, ajunsese singura speranță a românilor. Un român american, care se considera un exponent al „exodului elitei românești”, declara nu demult că „m-am hotărât să plec încă din 1945, de cum s-a terminat războiul, când aveam 21 de ani. Tot
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
România, bună prietenă a mamei. Analizând memorialistica Monicăi Lovinescu, Nicoleta Sălcudeanu ridică șirul de portrete la statutul de document: "Comentariu, nelipsit de, ba chiar binecuvântat cu, intuiție critică, tinde să conceptualizeze, într-un mod insolit, o întreagă comedie umană a desțărării. Se configurează, firesc și fără loc de contestație, o împărțire tipologică a exilului"107. Monica Lovinescu construiește galeria de personaje în aceeași dimensiune a mărturiei directe, specifică discursurilor publice. Deși culorile sunt vii, autoarea păstrează intransigența și echidistanța emisiunilor. II
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
evita să observ, construcția patologiei spiritului mi se arată mai degrabă ca artefact al sofisticii", anunță Nicoleta Sălcudeanu, acceptând totuși că exilul stă la granița dintre psihic și spirit, iar două dintre maladii "ar putea îmbogăți cu nuanțe descriptive boala desțărării"192. Exilul presupune schimbări de ordin moral, sufletesc, presupune denaturarea ființei, deci, la extrem, îmbolnăvirea ei. Exilatul este privat de caracteristicele identității înnăscute la care nu mai poate accede direct. Cu alte cuvinte, îi lipsește individualul ereditar. Nevoia de a
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
stabiliți în Canada la începutul secolului al XX-lea, cei care au emigrat acolo sau în indiferent ce altă țară mai târziu și, în cazul generațiilor mai vechi urmașii lor, își pot recunoaște propria devenire în această reconstituire a unei desțărări definitive, care are ca motto proverbul Mare-i Dumnezeu, dar meșter e Dracu. Alte zicale despre diavol sunt folosite ca titluri de capitole. Sarcastic cu tot ceea ce trage în jos mentalitățile, îndrăgostit de inteligență, de bunul simț, de tot ceea ce
Mămăligă, sarmale și răcituri à la Regina by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6413_a_7738]