193 matches
-
Gheorghe Grigurcu Petre Stoica e de-acum un nume clasicizat al poeziei noastre contemporane. Important atît prin opera d-sale, cît și prin rolul pe care l-a jucat în desțelenirea ogorului liric uscat de oficializare, în deschiderea unor noi zări de care au profitat în primul rînd poeții afirmați în anii ’60-’70, dar și cei veniți ulterior. S-a scris mult despre Petre Stoica, însă avem impresia că nu
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
încît, în 1492, exact anul în care Cristofor Columb descoperă America, Erasm "descoperă pentru sine viitoarea să lume, Europa". Curînd, el pornește să-și "colonizeze" propria-i ființă, defrișînd zone interioare care țin de cunoaștere, de plivirea buruienilor neștiinței, de desțelenirea bunelor maniere care se cuvin a fi cultivate, însușite, combătînd totodată nerozia și tradițională îngîmfare omenească. Totul în virtutea nevoii de civilizație, de promovare a antibarbarilor. Căci, în răstimpul unei clipe supreme - după cum explică St. Zweig -, Europa întreaga este unită în
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
doi vorbitori să ajungă, prin schimbul lor împlinitor de replici, la cunoaștere/înțelegere. Nu contează cine ajunge primul - locul schimbându-se în funcție de calitatea argumentelor: Tânărul Prieten și Mai Știutorul hărțuindu-se cu o multitudine de întrebări, depășind neînțelegeri și practicând desțeleniri pentru ca, în final, să ajungă la acea complinire, dialogul nefiind o luptă în care se câștigă sau pierd bătălii, ci un teatru al confruntărilor împlinitoare „sub blânda lumină difuză a bunului-simț“. În ce zonă se manifestă înțelegerea/ cunoașterea? Să fie
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
o limbă străină, fără mijloace de supraviețuire materială și, prin fire, incapabilă de a mă "descurca". Atribui unui soi de inerție sau de "nesimțire", după dispariția soțului meu, Al. I. Ștefănescu, devenisem o "sinucigașă", deci imună la accidentele vieții, durata desțelenirii mele. La o lună după sosirea mea la New York, am aflat de arestarea lui Gh. Ursu și, după încă o lună, de uciderea lui în închisoare. Până la plecare, păstrasem relațiile cu el, eram la curent cu mersul anchetei (știam că
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
Imagini > NOI POLENIZAM PĂMÂNTUL.. Autor: Nicolae Nistor Publicat în: Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017 Toate Articolele Autorului NOI POLENIZAM PĂMÂNTUL.. autor Nicolae Nistor În aceea toamnă se terminaseră copacii, prea multe frunze împărțite! Cine mai poate replanta o desțelenire mutată nu știu unde ce ploi inutile într-un suflet reavăn acoperit de lacrimi a îmbătrânit vulturul de așteptarea unei prăzi negre o cioară uitată de timp cuibul în care puii strigă după mamă în aceea toamnă noi polenizam pământul prin frunzele-scrisori
NOI POLENIZAM PĂMÂNTUL.. de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381707_a_383036]
-
o asemenea perioadă, postbelică, dar anterevoluționară, Simona Sora își suspendă răspunderea discutării canonului prin prisma acestei metodologii. Substituția nu s-ar rezuma, atomist, la autori, ci, iată, la genuri ca atare, riscând să devină, ca urmare a unei prea hotărâte desțeleniri, necreditabilă. Ion Ioanid, Ion D. Sîrbu, N. Steinhardt, Oana Orlea, Paul Goma - în enumerarea autoarei - nu pot ține din nefericire, în canon, decât locul ocupat, multă vreme, de propria absență. Exersându-și mâna pe un model valoric greu de supus
Încurcate sunt căile verdictului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7781_a_9106]
-
analiza în continuare modul în care aceste sisteme de resurse erau exploatate, respectiv regulile operaționale care funcționează în reglementarea acelor situații. Evoluția tehnică a agriculturii a avut loc în patru trepte: (1) prima etapă corespunde unei exploatări primitive bazate pe desțelenire și defrișare permanentă. În lipsa unor tehnici avansate, terenurile astfel obținute puteau fi exploatate un număr limitat de ani, întrucât deveneau infertile și erau abandonate; (2) a doua etapă corespunde unei exploatări mai îndelungate a unui teren, dar nu numai în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
un an (de primăvară și toamnă), iar în următorul an terenul era lăsat ca ogor negru; (4) a patra etapă este cea a agriculturii moderne. Conform lui Stahl (1998, vol. I, pp. 269-271), tehnicile agricole derivau din necesități sociale. Tehnica desțelenirilor și defrișărilor permanente a fost posibilă doar atâta timp cât grupul era foarte restrâns și închis. Tehnicile specifice următoarelor etape au apărut ca urmare a presiunilor demografice care au dus la necesitatea prelungirii posibilității de exploatare a aceluiași teren pe perioade mai
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
este cel mai puțin reglementată și consta în punerea în valoare a unor terenuri defrișate din pădure și folosirea lor alternativă pentru producerea fânului și a cerealelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 271). Mai reglementat, „dubletul tehnic al moinei și desțelenirii permanente” constă în alternarea iarbă-cereale urmărită câțiva ani la rând fără un ritm precis, căutând a duce exploatarea locului până la completa lui secătuire și pregăting din vreme, prin desțelenire, alte noi terenuri. După desțelenire, se seamănă cereale, în al doilea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vol. I, p. 271). Mai reglementat, „dubletul tehnic al moinei și desțelenirii permanente” constă în alternarea iarbă-cereale urmărită câțiva ani la rând fără un ritm precis, căutând a duce exploatarea locului până la completa lui secătuire și pregăting din vreme, prin desțelenire, alte noi terenuri. După desțelenire, se seamănă cereale, în al doilea an se seamănă cereale în prosie, iar în al treilea în răsprosie, după care locul este părăsit 10-15-20 de ani pentru a se înierba. Apare și varianta pășunilor artificiale
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
reglementat, „dubletul tehnic al moinei și desțelenirii permanente” constă în alternarea iarbă-cereale urmărită câțiva ani la rând fără un ritm precis, căutând a duce exploatarea locului până la completa lui secătuire și pregăting din vreme, prin desțelenire, alte noi terenuri. După desțelenire, se seamănă cereale, în al doilea an se seamănă cereale în prosie, iar în al treilea în răsprosie, după care locul este părăsit 10-15-20 de ani pentru a se înierba. Apare și varianta pășunilor artificiale în care, în loc să se lase
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
scop apar și reguli de cuprindere mai stricte. Așadar, exploatarea agricolă în țarină nu putea fi făcută după preferințele individuale ale fiecăruia. În primul rând, suprafața de teren aflată la dispoziția fiecăruia nu mai este „după puteri”, ca în cazul desțelenirilor și defrișărilor, iar munca pe aceste terenuri este coordonată, cel puțin în privința obligației de a ara în același sens și de a-l lăsa drept izlaz după recoltare (Stahl, 1998, vol. I, pp. 278-281). Într-o treaptă de dezvoltare superioară
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
unul cu valoare economică, sau cu valoare economică mai mare decât înainte. Stahl (1998, vol. II, pp. 167-169) menționează trei tipuri de lucrări care puteau crea stăpâniri locurești, putând fi încadrate, în contextul analizei noastre, ca reguli de acces: defrișare, desțelenire sau lucrări de amenajare a apelor. În toate cele trei cazuri, munca depusă era o justificare pentru dobândirea stăpânirii locurești, împreună cu toate celelalte reguli menționate anterior. În ciuda faptului că defrișările și desțelenirile puteau fi făcute fără limită, apar conflicte cu privire la
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
contextul analizei noastre, ca reguli de acces: defrișare, desțelenire sau lucrări de amenajare a apelor. În toate cele trei cazuri, munca depusă era o justificare pentru dobândirea stăpânirii locurești, împreună cu toate celelalte reguli menționate anterior. În ciuda faptului că defrișările și desțelenirile puteau fi făcute fără limită, apar conflicte cu privire la aceste stăpâniri. Stahl (1998, vol. II, p. 53) menționează trei cauze majore ale unor astfel de conflicte: o primă cauză este dorința unor obșteni de a acapara terenuri puse în valoare prin
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
făcute fără limită, apar conflicte cu privire la aceste stăpâniri. Stahl (1998, vol. II, p. 53) menționează trei cauze majore ale unor astfel de conflicte: o primă cauză este dorința unor obșteni de a acapara terenuri puse în valoare prin defrișare sau desțelenire de către alții; o altă cauză este amplasarea respectivelor stăpâniri - fie blocarea unui drum, fie situarea într-o țarină supusă obligației de a fi dată periodic în folosință ca izlaz; o a treia cauză o constituie amplasarea stăpânirii pe un teren
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
investiție făcut, a legităților și algoritmilor economici. Explicații pentru această lipsă există și nu sunt deloc dificil de bănuit: prejudecăți etice pe de-o parte, tabuuri politice pe de alta. Să revenim însă la Daniel Vighi și la remarcabila sa desțelenire critică. Față de toate celelalte provincii românești, observă el, Banatul a dezvoltat de timpuriu o matrice mentalitară capitalistă. Nearistocratică. Nesupusă. Middle class. Remarca e plauzibilă, fie și la o succintă examinare istorică sau etnologică a zonei. Dar dacă luăm în calcul
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
terminarea ciclului agricol, terenurile trebuie să fie supuse procesului de izlăjire și să reintre în circuitul uzului comun ca pășuni colective. Munca în agricultură era dificilă și presupunea un efort colectiv al mai multor indivizi care exploatau terenurile. Defrișările și desțelenirile erau făcute după principiile caracteristice regimului devălmășiei absolute. Astfel, fiecare avea dreptul să taie pădure în funcție de nevoile sale gospodărești. După defrișare, terenul era lucrat de membrii unei familii și devenea proprietatea acesteia până în momentul strângerii recoltei. Exploatarea terenurilor agricole depinde
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Exploatarea terenurilor agricole depinde de nivelul dezvoltării economice și de modul de organizare socială a satului devălmaș. Tehnicile agricole specifice fazei inițiale satului devălmaș nu permiteau exploatarea de lungă durată a unui teren agricol, prin urmare erau necesare defrișări și desțeleniri permanente. Nivelul economic la care se aflau gospodăriile influența regulile de exploatare. Terenurile nu puteau fi exploatate pe perioade lungi de timp, motiv pentru care tehnicile agricole trebuiau adaptate situațiilor locale. Principalele tehnici de utilizare a pământului aveau în vedere
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
că modalitatea de alternare a culturilor nu era clar stabilită, această tehnică poate fi văzută și ca o simplă modalitate de rezolvare a problemei legate de incapacitatea de exploatare pe termen lung a unui teren. Dubletul tehnic al moinei și desțelenirii permanente consta în faptul că alternarea ierbii pentru păscut cu cultivarea cerealelor nu avea un ritm precis, ci se urmărea utilizarea terenului până la momentul în care acesta era complet secătuit. După mai multe utilizări, terenul era părăsit 10-15-20 de ani
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
avea un ritm precis, ci se urmărea utilizarea terenului până la momentul în care acesta era complet secătuit. După mai multe utilizări, terenul era părăsit 10-15-20 de ani pentru a se înierba. Între timp, pentru continuarea activităților agricole, se trecea la desțelenirea altui teren. Pe lângă lăsarea terenului în moină, tehnicile agricole moderne duceau la apariția pășunilor artificiale „în care, în loc să se lase pământul să se înierbeze de la sine, agricultorul seamăna iarbă în ultima cereală a rotațiunilor” (Stahl, 1998, vol. I, p. 273
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
clare în stabilirea drepturilor de utilizare duc la schimbarea comportamentului indivizilor. Schimbarea de comportament evoluează de la un comportament bazat pe relații de cooperare la nivelul comunității spre un tip de comportament asemănător celui adoptat de actorul rațional: „Închiderile de izlaz, desțelenirile, defrișările se țin lanț și se provoacă reiproc: dacă nu închid eu, închid ceilalți; dacă nu tai eu, tot taie ceilalți” (Stahl, 1998, vol. II, p. 237). Acest tip de comportament reprezintă o distorsiune a regimului devălmășiei absolute. Sunt folosite
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
o singură „ceată” închisă nebăștinașilor, folosind trupul de moșie în „devălmășie absolută”, prin „stăpâniri locurești” și, excepțional, „pe sumă de stânjeni”, pe baza unei economii naturale, dominată de „folosirea” prin muncă directă a pământului, cu tehnicile primitive ale defrișărilor și desțelenirilor permanente” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pe de altă parte, satul evoluat [s.n.], dimpotrivă, pe măsura pătrunderii capitalismului, e un sat cu o obște înlăuntrul căreia s-au produs diferențieri de avere, cu drepturi inegalitare, expresie a unei populații
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
colonizarea a fost mai restrânsă ca amploare, migrația internă fiind orientată mai degrabă în direcția orașelor (urbanizare). Al doilea element important este starea minimală a tehnologiei de exploatare a resurselor. Locuitorii practicau o agricultură itinerantă, bazată pe tehnica defrișărilor și desțelenirilor, precum și creșterea animalelor. Raritatea creată de precaritatea tehnologiei de exploatare era mai acută decât raritatea resurselor naturale. Infrastructura instituțională este discutată în continuare. Miezul unei astfel de organizări este dreptul devălmaș - relația în același timp economică și politică dintre membru
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nefinită în timp. Exemple de asemenea sarcini sunt mai ales cele „diplomatice”, ținând de legătura cu exteriorul: reprezentarea obștii în procese, negocierea cislei etc., dar și sarcini interne precum judecata în procese între obșteni, coordonarea unor acțiuni colective ca defrișări, desțeleniri sau alte amenajări etc. În toate cazurile, mandatul era revocabil în orice moment și în cele mai multe cazuri obștile evitau delegarea (preferând, spre exemplu, să se prezinte in corpore la procese ori la hotărnicii). Aceste lucruri sunt, după cum se va vedea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
conflictelor interne (justiție și poliție, adică, monitorizare, sancționare graduală și rezoluția conflictelor, în termenii lui E. Ostrom) și în coordonarea lucrărilor agricole. Privind ultimele, trebuie subliniat că activitatea economică a constat într-o proporție covârșitoare în acțiune colectivă: defrișările și desțelenirile frecvente necesare agriculturii itinerante nu puteau fi realizate de o singură familie, ci necesitau concursul întregii obști. Acțiunea colectivă era, în consecință, extinsă la toate aspectele vieții, reciprocitatea fiind relația principală între membrii obștii. În unele cazuri, puterea obștii asupra
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]