235 matches
-
drum. Așa încît, vestea morții bărbatului ei a ajuns acasă, prin poștă, înaintea întoarcerii ei. A doua este o mătușă, o soră a mamei care și-a dorit ca odraslele ei să învețe carte. N-avea bani și le căra desagi cu mîncare, în fiecare săptămînă, traversînd dealuri pe jos, la un internat din Piatra-Neamț. Trebuie că este ceva aici, cu femeile astea din familia mea și cu drumurile lor, înainte și-napoi, făcute pe jos. -Ce spectacol porți cu tine
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
acum o certitudine, după ce a pus piciorul pe asfalt, în fața Bisericii Sfântu Gheorghe, trecând peste bordura metalică a trăsurii, cu bastonul agățat ușor pe braț, și s-a îndreptat cu pași măsurați pe sub copacii în umbra cărora ședeau țărani lângă desagii și coșercile lor spre bulevard, cu canotiera de pai pe cap: în sfârșit, viața avea să i se ofere în acea formă îndelung râvnită și neatinsă a unei existențe ordonate, așezate, purtând pecetea prosperității și nobleței. Tigănci vindeau flori, îl
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
noastră Roma. Am văzut-o. Apoi am dorit să văz Mama Regelui (Carol I, n.n.). N-am ajuns Încă acolo. Fiți sănătoși George Cârțan” </citation>. În primăvară anului 1911, Gheorghe Cârțan este surprins de o avalanșă pe crestele munților, cu desagii Încărcați de cărți În spinare. Vreo două zile s-a chinuit până a putut să iasă de acolo. A rămas bolnav și slăbit mult după acea Întâmplare. N-a mai avut putere să ajungă acasă și a fost adăpostit de
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
știut noapte căzută în așternutul curat. Mi-am scris cu vorbe viața, cu tăceri Mi-am scris cu vorbe viața, cu tăceri. Nici răsfățat, nici ocolit de Parce. Din bun și rău n-a mai rămas ce stoarce și în desagi s-au adunat poveri. Abia m-ajunge vântul care toarce din freamătul pădurilor de ieri. Mi-am scris cu vorbe viața, cu tăceri. Nici răsfățat, nici ocolit de Parce. Și nu e drept ca vremea să mă-ncarce cu toamne
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
și salcâmii/ Unde, Doamne, sunt românii mei?/ Unde sunt românii?”. Impregnată de efuziuni lirice este tableta Doar o firavă frunză verde..., chemându-ne să visăm ,,cu ochii deschiși, la timpurile când strămoșii noștri străbăteau pe jos zeci de kilometri, cu desagii în spate”, când pe străzile celui mai frumos municipiu din Bucovina de Nord ,,și țăranii, și domnii se înțelegeau în limba noastră cea română”. Chemată, ispitită de mirajul târgului organizat în Piața Turcească pentru ,,meșteșugari și artizani ai frumosului popular
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
lacrimă pe râu n-ai auzit? a nu uita/ a pedepsi nu vezi lăutul pur? ca roua-n spini ascezi până cădem la polul desfrunzit. Sub cap îmi pune substantivul fân mă trage de urechile de-asin asin! distihul cu desagii plini auzul muzical? verginul sân al lunii sângerând la asfințit. Cenușăreasa literelor jos e buha adjectivul/ tras cuțit ne taie văzul � fluierul de os staminele/ timpan diftongul nalt. Vocala tună fuglerul arând consoana peste malul celălalt și punct hotar la
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
atenție și să mângâiem ușor suprafața lucrurilor, pielea albă a fetelor, foițele subțiri ale cărnii și sufletului, pentru ca totul să înflorească. Iată: "Erai atât de frumoasă!/ Frângeam pentru tine flori largi/ Umplute cu îngeri de-amiază/ Ce raze-ndesau în desagi// Spre-a merge cu ele-n amurgul/ Zărit printre casele-adânci./ Cu mâna mijlocu-ți strângându-l,/ Mereu îți șopteam să nu plângi.// Și sufletul moale, din pieptul/ Ascuns în fereli de mătasă,/ În rouă-l topeam pe încetul./ Erai atât de
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
cu vaporul până la Constatinopol și apoi per pedes până la Ierusalim, pe malul Iordanului și la țărmul Mării Moarte cu „apă amară și sărată ca ocna“. A fost un împătimit de istorie și cărți, pe care le căra de pretutindeni cu desagii „acasă“, în Ardeal. Muzeul sătesc din Cârțișoara a rezervat personalității sale un spațiu amplu, iar în Timișoara o piață îi poartă numele - Piața „Badea Cârțan“. O. Nica Pe Dealul Concești La sfârșitul săptămânii viitoare, Asociația pentru Turiști Nefumători și de
Agenda2004-21-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282461_a_283790]
-
Ca hoții de buzunare, ca tâlharii, ca violatorii de dame... Comuniștii sunt atât de tereștri, că eu nici nu i-aș lăsa să se suie în avion, și între București și Moscova i-aș pune să meargă pe jos, umplând desagii cu mâncare din loc în loc... Nu se poate face economie în comunism și de către comuniști. Ăștia nu-s în stare să conducă nici măcar o comună rurală. încurcă apele, înfundă fântânile... Comunismul este un cancer social. Unde se instalează, rămâne pustiu
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
locul lor încă din copilărie, nefolosite și pe care ea le îngrijește ajutată din cînd în cînd de un cioban mai în vîrstă, un neam, care din cînd în cînd vine la ea călare pe un cal mic cu doi desagi atîrnînd de-o parte și de alta; un cal păros, ager, răbdător că un catîr ori măgar avînd un ciucur de lină roșie în frunte sub părul retezat cu foarfecă, drept, lăsîndu-i ochii mari cuminți liberi; plus coadă să lungă
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
spinarea lui cocoșată neverosimil, baloturi imense de ziare. Puse în ordine, întotdeauna cu titlul la vedere, frumos aliniate la margini și legate în cruce cu aceeași sfoară groasă de cînepă, ziarele formau pachete aproape cubice. Prinse între ele ca niște desagi, cu mai multe fire împletite într-un fel de funie, ele erau puse în cumpănă deasupra gîtului, și bălăngănitul lor ritmic, determinat de ritmul pașilor, dădea senzația unei instalații bizare sau a unei vietăți atipice, nerepertoriate încă în atlasele de
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
meritele lor; pe când într-o dictatură se poate întâmpla orice și mai cu seamă răsturnarea scării valorilor adevărate. Când trenul a venit, abia pufăind, din greu, cu mustățile lui mari de abur, m-am urcat în el printre țăranii cu desagi care se duceau la Sighișoara, în vagonul ce trăznea a formol, proaspăt dezinfectat. În ritmul roților, care totdeauna mă pune pe gânduri, am scos carnetul de note din buzunar și cu un căpățel de creion, prost ascuțit, am notat ziua
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
cătat de a umblat.. Când avu în cap ca prietena să și-o invite, Iată că un malac i se înfățișa pe dinainte, Ea îl prezentă ca și iubitul ei prea drag, Ăsta ca răspuns i-a dat un rânjet desag. Malin și el înalt și antrenat se făcuse mic, Se simțea de la asta natură prea pricăjit, N-a știut cum să plece de acolo repedea, Chiar de la ea o invitație mai că primea. Ajuns la cămin povesti colegilor intrând, Ca și când
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
crime continue și crime continuate; comunismul e o crimă continuă. Comuniștii sunt atât de tereștri, că eu nici nu i-aș lăsa să se urce în avion, și între București și Moscova i-aș pune să meargă pe jos, umplând desagii cu mâncare din loc în loc... Comunistul știe că e animal, știe că e rațional și știe că e absolut muritor. Dar în felul ăsta, cu toată raționalitatea lui, între el și dihor nu e nici o deosebire. Comunismul, unde a triumfat
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
și viitorul. Ghicitoarele își asigurau clientele că pot dezlega pricini, lega ibovnicii, descânta de urât, năjit sau puteau profera blesteme împotriva duhurilor necurate. Din aceste servicii, veneau în șatră rachiul și vinul, carnea și pâinea, mălaiul, ouăle și slănina în desagii purtați cu greu de către țigăncile de toate vârstele. * Iorgu Stănescu se gândi să mai stea de vorbă și cu alți bulibași. Trebuia pus capăt acestei alergări fără istov, care măcina puterile oamenilor și le storcea vlaga prin lipsa acută de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cuvinte ca un suc de mere fără mere, verde ca gușterii, anormală, nenaturală și crescută fără rădăcină, lume licheni, lume parazită ce se hrănește ca vampirii, buba în cuvinte ce cheamă batjocura, privire urâtă și rea care te încarcă cu desagii fără să te cunoască. În miros de tămâie mă curăț și-n miros de frunze arse, în foșnet de țelină verde și în vocile părinților mei și-n lătratul câinelui meu pe care ajunsesem să-l urăsc, în zahărul roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
Zece mii de lei! O avere! Din ce s-o plătească?... Nu era Însă pe lume om mai fericit ca el că a scăpat de temniță. A vîndut tot ce cumpărase Floare la a doua Întoarcere de la Chicago, și-a luat desagii la spinare și nevasta de mînă, a lăsat iar casa În seama soacrei și, cum la America nu se mai putea merge că erau pe acolo, zicea lumea, tare multe „ștraicuri“, vasăzică strikes (greve), s-a suit În tren și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
încheiată, cutreieră munții pe cărări șerpuite numai de ei știute, de la cumpăna apelor Sucevei și Moldovei către Șipote și Seletin până hăt spre Cernahora, pentru a reveni apoi la baștina dintre stele de la Măgura, Benea, Bobeica, Lucina și Sălaș cu desagii doldora de bunuri trebuincioase traiului de zi cu zi, încât nedespărțiții noștri cai numiți și ei huțuli abia mai pășesc sub povara lor. Uneori huțanul uită să revină la huțanca lui, care tânjește cu lunile, ici-colo și cu anii, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
perechea de opinci zăcând în necunoaștere, dincolo de un lacăt și multă birocrație, în Primăria din Cârțișoara. Deși în localitate există Muzeul Badea Cârțan, ce adăpostește și casa memorială a lui Badea Cârțan, opincile celebrului țăran român, care a mers cu desagii în spinare mii de kilometri pentru a aduce cărți în Transilvania, nu se regăsesc printre exponate. Uitate în negura timpului "De doi ani s-a pensionat muzeografa și am rămas doar cu paznicul care nu știe să facă ghidajul. Eu
Trist: Opincile lui Badea Cârțan zac în necunoaștere, într-o găleată by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79216_a_80541]
-
cu roți (car, căruță, faeton, șaretă, dric, căruță de pompieri), cu tălpi (sănii de oraș, de pădure, de armată) sau mijloace de transport care se deplasează prin plutire alături de o mare varietate de mijloace de transport confecționate din textile (traiste, desagi, saci, glugi) din lut (oale, oale cu mănușă, ulcioare, ploști) și din lemn (șei, corfe, patine, vârzobi, bote, butoiașe și butoaie). Expoziția reunește, pentru prima dată, trei mari muzee, care dețin un patrimoniu definitoriu pentru abordarea acestei teme: Muzeul Național
Vino să te întâlnești cu Mircea Daneliuc, la Zilele Muzeului Ţăranului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72543_a_73868]
-
cu roți (car, căruță, faeton, șareta, dric, căruță de pompieri), cu tălpi (sânii de oraș, de pădure, de armată) sau mijloace de transport care se deplasează prin plutire alături de o mare varietate de mijloace de transport confecționate din textile (traiste, desagi, saci, glugi) din lut (oale, oale cu mânușa, ulcioare, ploști) și din lemn (șei, corfe, patine, varzobi, bote, butoiașe și butoaie). Expoziția reunește, pentru prima dată, trei mari muzee, care dețin un patrimoniu definitoriu pentru abordarea acestei teme: Muzeul Național
Zilele Muzeului Țăranului continuă. Nu ratați evenimentul cheie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71454_a_72779]
-
iar la sfârșit, Maftei cel tânăr, păstorul din Mereghiu, strigat de obicei după poreclă, Cocoș. Se echipaseră serios pentru drum. Deasupra minteanului de piele, sumane învechite, toate la fel, doar al celui înalt era ceva mai garnisit; ploscă de lemn, desagi pestriți în spinare. Cel înalt, ca pădurar, avea pușcă, ceilalți - securi cu mânere lungi. Așa înaintau spre Humpleu, pe o urmă, în imensitatea de omăt neîntinat care le pudra cu minuscule cristale, până la genunchi, opincile îndesate și nădragii de țundră
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
în cele din urmă. E drept că Ernu are aici câțiva cai de bătaie predilecți (dezavuarea anticomunismului radical se numără printre ei). Dar, îmi permit o formulare neconvențională, pe nici unul nu-l rupe de șale și nu-l încarcă cu desagi prea grei. Preferă spectacolul echitației. Am urmărit cu atenție de câte ori dezacordul se exprimă pamfletar sau măcar virulent polemic. Cum fiecare scrisoare conține, ca romanele de demult, un rezumat promițător, căutarea mi-a fost dintru-nceput înlesnită. N-o să credeți, dar
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
cu roți (car, căruță, faeton, șaretă, dric, căruță de pompieri), cu tălpi (sănii de oraș, de pădure, de armată) sau mijloace de transport care se deplasează prin plutire alături de o mare varietate de mijloace de transport confecționate din textile (traiste, desagi, saci, glugi) din lut (oale, oale cu mănușă, ulcioare, ploști) și din lemn (șei, corfe, patine, vârzobi, bote, butoiașe și butoaie). Expoziția reunește, pentru prima dată, trei mari muzee, care dețin un patrimoniu definitoriu pentru abordarea acestei teme: Muzeul Național
Expoziții noi, ateliere și târg la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/67388_a_68713]
-
se enervează, dau cu nimbul de zid, / Cînd în rouă, cotropitoare, coapsele ți se deschid..." (Distih). Extazul nu e angelic, ci lasciv: "Erai atît de frumoasă! / Frîngeam pentru tine flori largi / Umplute cu îngeri de-amiază/ Ce raze-ndesau în desagi" (Caligrafiile acelorași cuvinte). Îngereasca simbologie trimite cu ușurință la o simbologie sexuală, ultima pofticios adulmecată prin intermediul celei dintîi: "Îngerii nu ne înțeleg pe deplin. Pe tine te confundă c-un crin // Cărnos cu petale pletoase / Fluturate în spatele pacinicei case. // Ei
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]