51 matches
-
Cei interesați scrieți: Fam. Seibert 96487 Dörfles-Esbach Ring str. 2 a, Germania. Promoția 1964 a Liceului Loga Timișoara, organizează la 16 octombrie 2004, ora 10,00, întâlnirea de 40 ani. Informații, tel. 0256/493865, 0741162716, 0721511211, 0722283157, marinpacala@ yahoo. com Descântătoarea Valeria desface farmece și blesteme, aduce persoana iubită, împacă familii dezbinate, lecuiește beția și multe altele. Are fructul dragostei, năvalnic de noroc. Tel. 0744288220. Mihai, din Recaș, mulțumesc ghicitoarei Larisa pentru că mi-a readus soția, după o lungă despărțire, și
Agenda2004-37-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282872_a_284201]
-
doresc să-i transmit doamnei Mihaela că mi-a adus spor în casă și în afaceri. O puteți apela la tel. 0726970994. Ana-Maria, din Lugoj, transmit mii de mulțumiri doamnei Mihaela pentru că m-a împreunat cu bărbatul dorit. Tel. 0726970994. Descântătoarea Valeria Zena desface farmece și blesteme, aduce persoana iubită, împacă familii dezbinate, lecuiește beția și multe altele. Are fructul dragostei, năvalnic de noroc. Tel. 0744288220. Ion, din Nădrag, mulțumesc doamnei Senty pentru că mi-a dat drumul la firmă, spor în
Agenda2004-38-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282897_a_284226]
-
amintesc că o întrebasem odată ce credea despre o posibilă întâmplare legată de vrăji. Am rămas uluită de cele ce îmi povestise mama în continuare: „Da, mă sfătuiau mai multe femei să mă duc și să caut leac și vindecare la descântătoare sau vrăjitoare, dar eu nu credeam în aceste lucruri, și apoi, știam că este păcat să te legi cu astfel de persoane. Nu mă gândeam la aceasta și gata. Într-o iarnă, ni se termină făina, moara din satul nostru
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Nervii femeilor nepotolite. Blestemul lor pătimaș. Să fugi de ele, cât vei vedea cu ochii! Să fugi, și să tot fugi! A împrumutat, de la șatră, o căruță. Sa dus la un castel de-al său, mai apropiat. I-a plătit descântătoarei, cât n-a fost așteptarea ei. Apoi, și-a ales pe una din femeile cele mai frumoase de pe proprietatea sa, și i-a zis că dorește s-o ia de soție. Auuuu!, a urlat ea, încât, bietului Blând, i-a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
parcă și se luase durerea cu mâna. - Să-i dea Dumnezeu sănătate lelicăi Floarea - zice Casandra și se interesă dacă lelea și-a primit plata. Fără plată, nu este leac! Și așa a fost descântecul lelei Floarea, cea mai mare descântătoare și fermecătoare, că nu-i găseai pereche în toate satele din jur. - Descântă și ele să iasă gologanul, se amestecă în vorbă și tata care zice și el că cel mai mare fermecător și descântător care punea lumea pe picioare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
povestea că bunicul Marin înțelegea graiul animalelor, dar eu, pe atunci, nu credeam că este posibil așa ceva. Eram o copilă zburdalnică, mereu pusă pe șotii. Nici cu gândul nu gândeam că, eu însămi, într-o bună zi, voi ajunge o „descântătoare". Când am crescut mai mare- eram de-acuma la liceu- l-am întrebat pe bunicu, cum de-a putut să vâneze o asemenea frumusețe de lup?! Bunicul a rămas pe gânduri, surprins de întrebarea mea. El uitase ce povestise într-
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
Articolele Autorului Bunicul meu era pădurar și vânător! De fapt, era și „descântător”, căci primise harul de a vindeca oamenii și animalele. Era un "șaman" vestit în sat...dar și în localitățile din jur. Mama mea, care era și ea „descântătoare”, îmi povestea că bunicul Marin înțelegea graiul animalelor, dar eu, pe atunci, nu credeam că este posibil așa ceva. Eram o copilă zburdalnică, mereu pusă pe șotii. Nici cu gândul nu gândeam că, eu însămi, într-o bună zi, voi ajunge
LUPUL SUR (PARTEA A-II-A) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351559_a_352888]
-
povestea că bunicul Marin înțelegea graiul animalelor, dar eu, pe atunci, nu credeam că este posibil așa ceva. Eram o copilă zburdalnică, mereu pusă pe șotii. Nici cu gândul nu gândeam că, eu însămi, într-o bună zi, voi ajunge o „descântătoare". Când am crescut mai mare- eram de-acuma la liceu- l-am întrebat pe bunicu, cum de-a putut să vâneze o asemenea frumusețe de lup?! Bunicul a rămas pe gânduri, surprins de întrebarea mea. El uitase ce povestise într-
LUPUL SUR (PARTEA A-II-A) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351559_a_352888]
-
rău, de la stomac de la vreo durere ce cap sau altceva care nu trecea cu o pastilă, dispensarul fiind departe, mama o chema mai întâi pe bunica Gherghina să ne descânte de deochi sau de bubă. Ea era un fel de descântătoare și lecuitoare pentru mulți din sat și de mai departe, era și o bună cunoscătoare a leacurilor de tot felul: ierburi, bureți de bubă care creșteau pe coastele dealurilor pe care ne învățase și pe noi să-i recunoaștem. Leacurile
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
a acestor “opinii” constă în credința bolnavului că acțiunea nocivă a “toxicului” are loc chiar dacă pătrunderea lui în organism s-a făcut la distanță de bolnav, numai prin trecerea acestuia peste, argintul viu” presărat în calea sa de către o bătrână descântătoare. Bolnavul are certitudinea că „argintul viu se ia după el” și apoi pătrunde difuz în corp, cauzându-i ulterior simptome difuze, inexplicabile, însoțite constant de anxietate; e) atitudinea de valorificare superioară a situației de bolnav, atitudine în care se includ
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
privativ des(z), care indică, de regulă, o reacție la o acțiune anterioară (vezi și 39, p. 49). Mai 262 Ordine și Haos mult decât atât, din motivele enunțate, în popor a ajuns să se creadă, așa cum atestă legendele, că „descântătoarele îs lăsate de Dumnezeu, iar fărmăcătoarele... Îs de la necuratul” (55, p. 636). Extrapolând datele de mai sus și ținând cont de toate aspectele prezentate în paginile anterioare, se poate conchide că, în epoca luată în discuție (secolele XVII-XVII), vrăjitorii populari
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
erau în stare să provoace secetă, semănau spaimă, temă, lângă ceilalți factori producători de violență și de insecuritate 423), văduvele care atrăgeau asupra lor diferite suspiciuni din partea comunității și pe cea de vrăjitorie, care implica o relație cu Necuratul. Ca descântătoare trebuiau ocolite, căci puteau difuza în jur propriul destin: „Fetele mari” - constata Gorovei - „nu se duc la vădane să îi facă pe dragoste, sau pe ursită, căci cred că nu vor avea noroc de bărbat cu zile.”424 Unele văduve
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Milcu, Elena Farago (O țărancă tânără își bocește copilul mort), Radu Gyr, C. D. Papastate. Secțiunea de proză - mai extinsă - este alcătuită din schițe și nuvele de Jean Bart (Mărgărint bețivul), I. C. Vissarion (Învietorul de morți, Gura lumii, Baba Maria descântătoarea), Al. C. Calotescu-Neicu (Stejarul lui Maxim Rusul, Rândunel), C. S. Nicolăescu-Plopșor (Cum m-am lăsat de popie), Izabela Sadoveanu (De vorbă cu nașa Smaranda), Gala Galaction, Ion Dongorozi, Tiberiu Crudu, Mihail Lungianu, G. Perticari și din fragmente de jurnal aparținând
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
femeii și clinchetul vaselor de sticlă din care Malaberga turna în oală substanțe misterioase; iar din fiertură ieșeau mirosuri înțepătoare și aburi unduitori. Sălașul sărăcăcios părea stăpânit de o atmosferă apăsătoare și aproape paralizantă, pe care cu siguranță o răspândea descântătoarea. La un moment dat, toți se porniră să urmărească năuci mișcările unui gândac de bucătărie, care, după ce zăbovise o vreme îndelungată pe marginea mesei, părea hotărât să traverseze tăblia în diagonală. Nu avu, totuși, o călătorie prea lungă, căci Kayuk
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ai hunului. — Păi? întrebă cu vocea sa răgușită. N-aveți de băut? Odolgan fu cel care răspunse: — Sigur, kumis! Ce e asta? întrebă femeia, cu o figură neîncrezătoare. — E o băutură hună: lapte de iapă fermentat. E foarte tare. întrucât descântătoarea nu părea prea convinsă, Audbert îi veni în ajutor. — Eu am hidromel. Ce alegi? îndreptându-și spinarea, Malaberga răspunse hotărâtă: — Hidromel, mai e vorbă? Și să nădăjduim că-i bun! — Din cel mai bun! o asigură marcomanul, repezindu-se spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
îngrop înainte și pe copiii tăi, dacă o să ai vreunul. Râseră din nou, apoi se încinseră iarăși și din nou se ciondăniră, golind, între timp, amfora de vin, dar căzură la urmă, cu toții, rând pe rând, amețiți bine, chiar și descântătoarea - un somn lung și nesănătos, care, legănat de cântecul păsărilor de afară, se prelungi până la lăsarea întunericului. Prima care își reveni fu Malaberga. Sprijinindu-se de scândurile mesei, se ridică greoi; ba mai mult, se rostogoli pe jos de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
din încheieturi, ieși în liniștea umedă a serii. Cerul se întuneca, iar aerul, după ploaie, devenise rece și înțepător. Cu pas hotărât, deși puțin clătinat, încercând din când în când terenul cu toiagul, dar fără să se teamă de întuneric, descântătoarea o porni către fundul văii. Puțin după aceea, ușa, ce nu fusese bine închisă, se deschise cu un scârțâit. înăuntru, totul era cufundat în întuneric. Khaba sforăia tare, scuturându-se când și când, apăsat de greutatea capului lui Odolgan, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
amazoană...; Mariusache Patru Dește soțul ei. Deloc gelos; Iulian Apostatul, Vali Buletin și Cezărel Crocodilul amici la cataramă; Șobolanul un tip realmente periculos; Doctorul Zmeu un sceptic. Șeful Secției de psihiatrie a Spitalului Municipal. Lucică un decedat tomnatic; O babă descântătoare. Neidentificată; Horus un papagal indiscret; Momocilă, Bobocilă, Peticilă și Zăpăcilă niște motani ranchiunoși; Pizdeluș un cățeluș grozav; Sephiroții malefici Nahema, Lilith, Adramalech, Baal, Belphegor, Asmodeus, Astaroth, Sathariel, Beelzebub, Thamiel; Antichristul, Moartea, îngeri și demoni, spirite, morți și vii. PROLOG Îți
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
batista la gât. Nu știu ce o atrăgea în piatra aceea neagră; o privea mereu, o răsucea în degete, încerca să vadă prin ea. Cu toate intervențiile medicilor, nebunia lui Chabù rămânea mereu aceeași. Au fost atunci chemați din nou vracii și descântătoarele. Veni un unchi de al fetelor, un bătrân foarte blând și liniștitor, care cânta ziua întreagă imnuri vaishnave, melodii sfâșietoare și crude, ce-ți muiau voința și-ți înduioșau sufletul, și atunci asista întreaga casă, cu inginerul trântit pe un
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fum. Și-o togă, tot fumurie, înveșmîndu-i însă numai partea din față a trupului. Și lăsîndu-i descoperite cele două fese micuțe, rotunde ca bilele de rulment, de persoană care nu aplaudă excesele alimentare. - Bună dimineața, Mircea! îl salută din somn, descântătoarea pe spectru, simțindu-i prezența în încăpere și, ca atare, întrerupîndu- se o clipă din horcăit. - Brâul și sandalele lui Buddha Reâncarnat asupra ta, draga mea! - E o zi cu predicții desăvârșite pentru călătorii, nu găsești?! continuă roșcata pe un
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vis și realitate). În proza lui Mihail Sadoveanu, fantasticul se detașează de alte opere prin încercarea de transfigurare mitică a realului. Oamenii au o taină în una dintre povestirile din Hanu Ancuței, Județ al sărmanilor, au vedenii în compania babelor descântătoare și a solomonarilor care alungă grindina în Crâșma lui moș Precu, știu povești frumoase cu rădăcini în fabulosul popular, cunosc sensul tăcerilor și al simbolurilor ancestrale, sunt atrași de feeric sau miraculos. Magia apare și în romanul istoric Frații Jderi
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și cea care era descântată. Se descânta marți seara, joi seara și sâmbătă spre duminică, numai în câșlegi, în post fiind interzis. Persoana descântată, dezbrăcată, cu părul despletit, se așeza pe un scaun, lângă vatra unde ardea focul. Lângă ea, descântătoarea băga frigarea în foc și spunea: „Ea învârtește frigarea,/ Frigarea învârtește focul,/ Focul încălzește vatra,/ Vatra învârtește fumul,/ Cerul învârtește apa/ Și apa învârtește pe Caraoțchi, împăratul dracilor./ Noi ni culcăm, ni hodinim,/ Tu să nu te culci, să nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iar cu apa rămasă merge la casa femeii care "i-a luat somnul" și o aruncă în cruciș asupra ferestrei, ia puțină "tencuială" pe care o pune în leagănul copilului 209. Pentru a-l vindeca pe copil de "ceasul rău", descântătoarea merge dis-de-dimineață, până a nu răsări soarele, la un pârâu sau la o fântână și aduce "apă neîncepută", nevorbind cu nimeni și având grijă să nu o vadă cineva. Apa adusă este descântată cu ajutorul cuvântului: "Ceasul rău cu spăriat / Ceasul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
peste statul meu, / Și peste sfatul meu, / Și peste mersul meu, / Și peste viersul meu; / Cum îi soarele luminos și frumos / Așa să fiu și eu."69 În descântecele "de ursită", focul este "un slujitor" care ascultă de porunca stăpânei descântătoare: "Foc, focușor, eu m-oi culca ș-oi adormi, tu sî nu ti culci și să nu dormi; să ti faci laur, balaur, cu solzii di aur (...), sî ti duci la ursita lui..."70. Pe de altă parte, în descântecele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și de spectatori ai actului ritualic, cât și de amploarea desfășurării acestuia (de exemplu: ritualul topirii cositorului presupune cuprinderea într-un cadru amplu a întregului loc de derulare a sa vatra și împrejurimile ei -, precum și a spațiului destinat clientului și descântătoarei). Observatorul trebuie să adopte o poziție oarecum exterioară, fapt ce-i permite să cuprindă în cadru toate elementele complexului ritual. Unghiul de bază reprezintă un alt punct important al înregistrării imaginilor. Acesta "permite spectatorului filmului să examineze comportamentul agentului destinatar
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]