14 matches
-
Ei au păstrat tăcerea, ei au stat liniștiți./ "Cel preaînțelept, desăvârșitul, atotștiutorul/ "Ea, cel priceput în toate, a înțeles planul lor./ El a întocmit cu măiestrie un cerc magic contra lui./ El a alcătuit cu iscusința o sfântă și puternică descântare./ El a rostit-o și a făcut-o să stea peste ape./ El a turnat un somn peste el așa că el a adormit adânc./ "Când Apsu, pe care el l-a așezat să se culce, a adormit,/ "Mummu, sfetnicul lui
Enuma Eliș () [Corola-website/Science/304548_a_305877]
-
El crede acum în puterea magică a cuvântului aducător de moarte. Poemul pornește de la o remodelare a imaginației folclorice, a imaginarului fabulos și atenționează că trebuie citit ca o "parabolă a cunoașterii". Nimic nu prevestea finalitatea tragică a ritului de "descântare" a melcului. În limbajul magiei populare, care conservă atmosfera de mister, copilul a exprimat relațiile dintre natură și conștiință: "Melcul prost, încetinel.../ În ungher adânc, un gând/ Îmi șoptea că melcul blând/ Sub mormânt de foi, pe-aproape,/ Cheamă omul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
omului voință, înăscută-n stăruință, Din zidirea largii firi, A cules, pe rând, numiri Ce chiar dânsa și le-a spus, Nu că el, cumva, le-a pus. Scurte vorbe răsărite, La prilejuri felurite, Ca istețe îngânări, S-au făcut vii descântări De luat în stăpânire Bucățele de prin fire, De avut mereu în mână Cea drept omenească vână Brâncitoare de hodină, Că-i de una tot în vină Pentru calda naștere A tot ce-i cunoaștere Numele ce și-l spunea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și alte stări de spirit, București, 1980; Indicațiuni pentru balerina din respirație, București, 1981; Cutia de rezonanță, București, 1985; Russian Jazz. New Identity (în colaborare), Londra, 1985; Poeme, Cluj-Napoca, 1986; Paradis pierdut în memorie, București, 1993; Jazzorelief, București, 1993; Incantări & descântări clujene, Cluj-Napoca, 1996; Recensământ de epifanii-Census of Epiphanies, ed. bilingvă, tr. Adam J. Sorkin, Liviu Bleoca, Sergiu Celac în colaborare cu autorul, Pitești, 1999; Jazzografii pentru îmblânzit saxofoniste, Cluj-Napoca, 2001; Between the Jazz Age and Postmodernism: F. Scott Fitzgerald, Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
55-56; Florian Lungu, Jazzorelieful lui Virgil Mihaiu, ST, 1994, 7-8; Orlando Balaș, Virgil Mihaiu, ECH, 1994, 1-3; Negoițescu, Scriitori contemporani, 284-287; George Achim, Între Biedermeier și jazzificare, PSS, 1995, 8-11; Ioan Moldovan, Locus amoenus, F, 1996, 7-8; Alexandru Pintescu, „Incantări & descântări clujene”, PSS, 1996, 8; Pop, Pagini, 213-220; Borbély, Xenograme, 131-133; Poantă, Dicț. poeți, 122-125; Bucur, Poeți optzeciști, 123-126; Dimisianu, Lumea, 386-392; Grigurcu, Poezie, II, 112-116; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 170-173; Pop, Viață, 261-265; Dicț. scriit. rom., III, 191-192
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
în ulcica asta uscată ca toaca. Râzând, Costache și-a făcut datoria pe deplin și nu numai față de Pâcu. Toți au gustat din ulcele în tăcere, semn că așteptau ca Pâcu să-și reia povestea. Acesta nu a mai lungit descântarea ulcelei cu vin, ci a început să vorbească: Într-o seară, printre mușteriii crâșmei, așezat la o măsuță mai retrasă, își vedea de țoiul lui moș Vasile Căpitanu. Cu gândurile fugite aiurea, gusta din când în când din rachiu. Nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
învingătorului de balaur. Chiar dacă unele dintre aceste caracte- ristici se prezintă astăzi, așa cum am mai arătat, într-o formă mascată sau atrofiată. Două par a fi principalele mijloace ale solomonarului în înfruntarea sa cu balaurul, și ambele sunt exclusiv magice : descântarea (citirea din carte) și legarea (punerea frâului). Chiar dacă în economia legendelor solomonărești armele și gesturile „războinice” ocupă un loc secundar, totuși faptul că (și felul cum) au supraviețuit acestea mă face să admit probabilitatea că, inițial, ponderea celor două tipuri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ritualizări permanente; o unitate organică inseparabilă și un obiect scenografic divizibil; sursa unei activități continue dintr-un anumit punct de vedere și intermitente, dintr-altul etc. În aceasta constă dificultatea observării sale"142. Cum să desprindem tehnica corporală care însoțește descântarea cositorului pe foc de întregul ansamblu ritual al momentului? În cazul surprinderii tehnicilor corporale se face o distincție, cel puțin din punct de vedere formal, între agentul corporal (prezicător), activitatea posturală (gesturile pe care le schițează la un moment dat
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
timp anume alături de un inițiat (baba de la Frunzeni). Nici instrumentele nu sunt întâmplătoare. Își au povestea lor și o simbolistică aparte. Ele sunt descântate la un fierar. Acesta, la rândul său, a respectat rigorile unui ritual specific pentru confecționarea și descântarea instrumentelor de descântec. Într-o relatare separată, mătușa Catinca ne-a explicat cum se deruleză acest ritual. Tânărul trebuie să fie necăsătorit și curat. El va lucra sau va descânta instrumentele într-o noapte cu lună plină, dezbrăcat până la brâu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
merg, noaptea, la o fântână, cu o lumânare de la Paști cu care luminează fața apei și rostesc: "Sfinte Andrei, / Scoate-i chipul în fața apei, / Ca în vis să-l visez, / C-aievea să-l văz!" Se spune că, în momentul descântării, apa din fântână se tulbură și fata își vede ursitul.400 În Bucovina se crede că apele potopului care "căutau, după învăluirea pământului și prăpădirea lumii, să înece corabia lui Noe, au fost oprite de Sfântul Nicolae.401 În general
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cap, dureri În tot corpl, fierbințeli, somnolență, tremurături, "scurtări de vedere". Bolnavului i se desfigurează chipul, i se moaie o mână sau un picior, i se strâmbă gura, mâinile sau picioarele, este pocit. Frecții cu oțet sau cu spirt și descântarea pociturii. I se spală fața cu aghiazmă. LEȘIN (bătaie de inimă, greutate la inimă, lipotimie) În medicina populară, pierderea cunoștinței este tratată prin diferite mijloace și anume: Se stropește bolnavul cu apă rece pe față și se lovește cu palmele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fiarbă și să se spele cu ea. Pentru omul legat (impotență): să caute scai voinicesc de care face măciuci sus și pe ei În jos țin apă În foi (frunze), să fiarbă și să bea. BOLI ȘI LEACURI POPULARE: FĂRĂ DESCÂNTARE! Arșiță, firbințeală (temperatură): se face bolnavului o baie, fierbând În apă cu dârmoz, frunze de nuc și năjiță sau numai cu frunze de nuc. Bătătură : se scot de la o ceapă pielițele subțiri, iar partea cărnoasă se coace la foc mic
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ori paietele unui fotograf de modă, ori nefericiri sadiene, cu un cuvînt cheie, repetabil în surdină deriva. Încă de la primul său roman, acest fost jurnalist a fost aclamat de o bună parte a criticii ca fiind noul autor cult al "descîntării încîntătoare" în fața grației și fisurilor unei generații, cu accente moraliste și sclipiri de clasicism ; e drept însă că, o altă parte a criticii, a văzut în acest discipol și protejat al lui Frédéric Beigbeder un parizianist la modă, de inspirație
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
invadat conștiințele. În tot acest timp, Mallarmé trăia retras din lume și străin de aceste dezbateri sau, cel puțin, așa se credea, sculptîndu-și meticulos straniile bibelouri poetice. În realitate însă, la fel ca și confrații săi, era afectat profund de descîntarea lumii, considerînd că nu există societate fără ceremonii și sărbători colective și că misiunea poetului este de a oferi un cult capabil să satisfacă spiritul modern. Știm deja că visul său nebunesc era de a scrie o carte, o singură
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]