96 matches
-
ÎȚI AMINTEȘTI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Îți amintești Roxanei, Să mergem iar spre Bran ca altădată, Cu Făgărașii falnicii, Bucegii - Cu semeție și pietroși moșnegii - Pe cale de poveste descântată. Pe-aici treceau și principii, și regii; Plimbarea de atunci n-a fost uitată, Adânc în amintire e-ncrustată, Vibrează în acorduri lungi arpegii. Nu ai uitat, îți mai aduci aminte, De parcă-n loc de-atuncea au stat anii: O boare
ÎŢI AMINTEŞTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iti_amintesti.html [Corola-blog/BlogPost/361750_a_363079]
-
cu entități nefaste să le zicem câmpuri de forțe negative. Trebuie să încep cu lămurirea sintagmei „sfințește locul” Să nu vă închipuiți că un om, chiar bun de-ar fi, stă cu mănunchiul de busuioc în mână înmuiat în apă „descântată” și stropește în jur în lugubre note muzicale. Sau cu o lungă prăjină vopsește pereții din jur cu ulei „descântat și el”. A sfinți un loc nu este o proastă piesă de teatru cu odăjdii, cruci și alte sfințenii simandicoase
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398681077.html [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
vedea celebrele corăbii trase de înaripate), un alt cuvânt este repetat de aproximativ șaptezeci și patru de ori, indiferent dacă se găsește la singular sau plural, articulat sau nu: fluture. Se creează astfel atmosfera de vrajă, de poveste, de vise descântate, în care fluturii se cern în ”gânduri amorțite” sau cad ”sub pelerina nopții, în rugăciuni de ploi” (Mă mut pe-un curcubeu). Fără nicio îndoială, cel mai utilizat cuvânt este vis(e), așternut pe coala gândurilor de peste două sute de ori
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1440942135.html [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > ÎN CEAȘCA DE CAFEA... Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1607 din 26 mai 2015 Toate Articolele Autorului În ceașca de cafea e-o noapte descântată ascunsă-n șoapte scurse din destine, cu stropi fierbinți din dorul de timp și puțin fum secret furat din alt tărâm... zațul s-a-ngropat la fund, înfruntând calea disperării a adunat suspine, dor de tine, dor de mine, dor
ÎN CEAȘCA DE CAFEA... de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/pusa_lia_popan_1432661971.html [Corola-blog/BlogPost/343300_a_344629]
-
fiind inelele de curcubeu, cu parfumuri de culori din paturi de flori cu care se îmbracă parcă de la magazinul de modă. De preferință nuferi, pentru ca visele să curgă pentru acea îmbrățișare a Soarelui blând. Iubirea e necesar să fie neapărat descântată, pentru ca cel venit să nu poată pleca iarăși în lumea viselor sau să-și continue drumul său astral refuzând viața pământească. E o abordare filosofică a poetei prin care cititorul e captivat de astfel de călătorii. Iubirea este totuși o
VIOLETTA PETRE O POETĂ ROMANTICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Violetta_petre_o_poeta_romantica_mihai_leonte_1355335144.html [Corola-blog/BlogPost/365758_a_367087]
-
Ca s-o dea pe veselie! Moș Ilie, Străgălie Nu-i arde de bășcălie, Aere-un of... Cum să mai tacă?!... Când guvernu` e pe creacă Și cu păhărelul închină: - Vinu-i bun de la slăvină, Dar o țuică aromată... Prună veche, descântată, Dacă-o bem de dimineață, Ne face poftă de viață. Leanca mea așa îmi zise, Când abia mi se trezise: - „Ilie, s-a dus speranța, Pulbere e ALIANȚA!!!... Că nici dracu` nu-i adună Să mai facă treabă bună...” - Noroc
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_marin_voican_ghioroiu_1393919177.html [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
și dorul de această ființă dedicată artei și poporului cu trup și suflet, în ciuda istoriei potrivnice ei uneori: „te-am visat/ îmi erai dor de mare/ și sete... Mai este aici?/ sau ne-am potrivit timpul/ după stingerea luminii/ buzele descântate/ au împletit clipele/ pentru o clipă.../ în visul meu”. Deși peisajul este încântător și parte din el se regăsește în gânduri devenite povești în poezie, deși casele de piatră sunt pline de mister și aleile pline de verdeață, sufletul poetei
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > AMURG PE CAI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Amurg pe cai cu seri de fum, subțire Cu galben de câmpie descântată Prin care știi c-ai mai trecut odată Și o desprinzi acum din amintire Halucinează bălți de nuferi albi Din care ursitoare ies bizare Ni s-au închis ieșirile la mare Zăpezile cad roată peste Alpi; Se cerne seara pe
AMURG PE CAI de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amurg_pe_cai.html [Corola-blog/BlogPost/364638_a_365967]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > AMURG PE CAI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Amurg pe cai cu seri de fum, subțire Cu galben de câmpie descântată Prin care știi c-ai mai trecut odată Și o desprinzi acum din amintire Halucinează bălți de nuferi albi Din care ursitoare ies bizare Ni s-au închis ieșirile la mare Zăpezile cad roată peste Alpi; Se cerne seara pe
AMURG PE CAI de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amurg_pe_cai_0.html [Corola-blog/BlogPost/351520_a_352849]
-
tocurile ușilor și ferestrelor). ASFÂNTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții. nimalelor li se amestecă în hrană câte un fir de busuioc sau li se pune o picătură de aghiasma în apă. În trecut exista „descântecul sării": un drob de sare descântat era îngropat în fata grajdului. El era dezgropat la primăvară de Sfântul Gheorghe când sarea era amestecată în hrana animalelor ca să le ferească de farmece. SFÂNTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții. În tradiția populară se spune că dacă faci cruci
SFÂNTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții () [Corola-website/Journalistic/104748_a_106040]
-
a venit ideea asta? Ionică îi răspunde: - Azi ne-a deocheat Băzgoaica, care e strigoaică. A venit bunica Gherghina și ne-a descântat de deochi iar noi, ne-am făcut bine imediat, după ce ea ne-a dat să bem apă descântată și ne-a mânjit cu cărbuni și cu descântec pe frunte și la buric. Bunica îi spunea mamii, că strigoii se întorc înapoi de pe lumea cealaltă când mor, să ia alți oameni cu ei. Noi atunci ne-am gândit, că
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465236503.html [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
împrumut și de vacanță Pe care o trăiam curat, de circumstanță. Sub vii, chiar vipie de ar fi fost( și- a fost) Noi nu simțeam căldură verii, (chiar cu rost) Și învârteam de zor cinci pietre colorate Zimțate, jucând ca si cum, descântate, S- ar fi - nvârtit în aer, una, două, trei În salt ușor, sub, uimiți, ochii mei Și că o probă grea,vizând dexteritate, Cam trebuia să le apuci, apoi, pe toate. Mă necăjeam că nu- mi ieșeau din prima Și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Cuceritor, de împrumut și de vacanțăPe care o trăiam curat, de circumstanță.Sub vii, chiar vipie de ar fi fost( și- a fost)Noi nu simțeam căldură verii, (chiar cu rost) Și învârteam de zor cinci pietre colorateZimțate, jucând ca si cum, descântate,S- ar fi - nvârtit în aer, una, două, treiîn salt ușor, sub, uimiți, ochii meiși că o probă grea,vizând dexteritate,Cam trebuia să le apuci, apoi, pe toate.Mă necăjeam că nu- mi ieșeau din primași exersam pe prispa
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
pe care le aduceau acasă și le puneau în pod sau sub streașina, în credința că aceste plante miraculoase le vor aduce pețitori bogați. Obiceiul păstra ceva din solemnitatea ceremoniala a marilor rituri: fetele își luau traista și un colac descântat și, odată ajunse în pădure, se încingeau într-un joc cu semnificații magice, mâncau colacul, stropeau cu vin locul din care recoltaseră plantele și abia apoi se întorceau acasă purtând un steag, numit pe alocurea struț, confecționat din ramuri de
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
pe care le aduceau acasă și le puneau în pod sau sub streașină, în credința că aceste plante miraculoase le vor aduce pețitori bogați. Obiceiul păstra ceva din solemnitatea ceremonială a marilor rituri: fetele își luau traista și un colac descântat și, odată ajunse în pădure, se încingeau într-un joc cu semnificații magice, mâncau colacul, stropeau cu vin locul din care recoltaseră plantele și abia apoi se întorceau acasă, purtând un steag, confecționat din ramuri de copac împodobite cu panglici
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
sărut, pe negândite, Chiar în văzul tuturora... Și-uite-așa se-adună hora De mirese logodite. Ghiocei și tămâioasă Și albastre viorele Se adună-n buchețele Și se-aduc, cu drag, acasă Să se-așeze la icoane, Cu dragoste fermecate, De fecioare, descântate, Sau la gât, ca talismane. Zânele păstrează pături, Răzlețite, de zăpadă, Fetele, de-or fi să vadă Pâlcurile de omături, Să se-apropie de ele, Iar de se voiesc iubite, Cu zăpezile topite, Azi obrajii să și-i spele. Și
ÎNTR-O ZI DE DRAGOBETE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1487937471.html [Corola-blog/BlogPost/381149_a_382478]
-
Acasa > Strofe > Timp > IUBIRE ALBĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului Îngroapă-mă-n zăpada descântată Nu mă lăsa acelor nori corsari Cu florile de gheață în altar Și candela în mâinile de fată. Din lacrimi îmi voi împleti cunună Și perlă pun înmuguritul dor Să-ți spună desuetul: te ador! Și îți livrez poeme noi
IUBIRE ALBĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Iubire_alba.html [Corola-blog/BlogPost/371214_a_372543]
-
ia naștere Cum crește Cum se extinde Și cuprinde Încet sau cu brutalitate Măruntaiele toate. Mai târziu am descoperit Suferința sufletului Și mi-am șoptit: Iată! Cunoașterea este limitată Și această apăsare Suferința Nu o vezi izbăvită Decât prin poruncă Descântată Rostiră incantatoriu Ca la granița cu purgatoriul Alungată cu o mantră De golire, de curățire A locului îndurerat Vremelnic ocupat de ceva ce se mlădie prin oase prin structurile nervoase din cap spre călcâi mai întâi apoi spre brațe îți
CALEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Calea_elena_armenescu_1366176057.html [Corola-blog/BlogPost/345838_a_347167]
-
împrumut și de vacanță Pe care o trăiam curat, de circumstanță. Sub vii, chiar vipie de ar fi fost( și- a fost) Noi nu simțeam căldura verii, (chiar cu rost) Și învârteam de zor cinci pietre colorate Zimțate, jucând ca și cum, descântate, S- ar fi - nvârtit în aer, una, două, trei În salt ușor, sub, uimiți, ochii mei Și ca o probă grea,vizând dexteritate, Cam trebuia să le apuci, apoi, pe toate. Mă necăjeam că nu- mi ieșeau din prima Și
MI-E SUFLETUL CAPTIV de DANIA BADEA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1463430059.html [Corola-blog/BlogPost/380840_a_382169]
-
mi-e drumul iarăși lung. DE ATÂTA GÂND Iubita mea cu glezne lungi până la sâni cu părul fâlfâind că un stindard păgân Adună-te când roată zilei crapă la pieptu-mi nestatornic că o apă Săgeată-mă din nou cu vorbe descântate și râzi până la cer cu capul dat pe spate să-mi cazi peste auz refren cald de colind cu palma-ti străvezie de soare să mă prind Nu știi, de-atâta gând am cearcăne-n cuvinte și-n fiecare ochi
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (2) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_din_mitologia_ion_iancu_vale_1362294712.html [Corola-blog/BlogPost/359765_a_361094]
-
Ca s-o dea pe veselie! Moș Ilie Străgălie Nu-i arde de bășcălie, Are-un of... Cum să mai tacă... Când guvernu` e pe creacă Și cu păhărelul închină: - Vinu-i bun de la slăvină, Dar o țuică aromată... Prună veche, descântată, Dacă-o bem de dimineață, Ne face poftă de viață. Leanca mea așa îmi zise, Când abia mi se trezise: - Ilie, s-a dus speranța, Pulbere e „Alianța” Că nici dracu` nu-i adună Să mai facă treabă bună... - Noroc
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE POLITICIENII ŢĂRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_scriso_marin_voican_ghioroiu_1394096767.html [Corola-blog/BlogPost/360281_a_361610]
-
pentru a ne distrage cu mâinile danseaz-o pavană dorind să treacă urgent la a zilei cârmă. E legată însă de zei cu alb și cu ură și-i fixată strâns pe o placă masivă de vreme, cu băi de dragoni descântate a făcut cură, și s-a uns cu ale tinereții veșnice creme. Prin pădure a lăsat rară urmă de disperare neagră, fără de măsură, iar acum prinsă în fiare prin țărână scurmă aruncând blesteme, incantații și descântată ură. STAREA DE ALB
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1472805932.html [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
cu băi de dragoni descântate a făcut cură, și s-a uns cu ale tinereții veșnice creme. Prin pădure a lăsat rară urmă de disperare neagră, fără de măsură, iar acum prinsă în fiare prin țărână scurmă aruncând blesteme, incantații și descântată ură. STAREA DE ALB Starea de alb izvorâtă din haos intră prin ușa casei marcată cu semne mici curioase desprinse din anticul pronaos, crescute de amintiri încolțite în oase. Deasupra e o plasă de sârmă ce înghite trecerile, este așezată
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1472805932.html [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
-o telefonic pe maică-mea. Mi-a explicat cum să fac, cu lux de amănunte, după care am tăiat-o la supermarket, să-mi iau ingredientele. Acolo, copleșită de varietatea de bulioane, sucuri de roșii și roșii (dezpielițate, pielițate, pasate, descântate, tocate etc.), am fost nevoită să organizez, ad-hoc, un simpozion cu vânzătoarele. Pe care cum o prindeam, o întrebam ce suc de roșii să iau și dacă să-l pun înainte sau după borș. Îmi zisese maică-mea că înainte
Fericirea are chipul tău, băi, cratiţo! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19829_a_21154]
-
să închidă și să deschidă cerurile, iar la porunca lui vânturile îl ridicau chiar până la Dumnezeu. Solomonarul este văzut ca un bărbat înalt cu ochii bulbucați și părul roșcat, îmbrăcat într-o haină albă.Solomonarii poartă un topor din fier descântat cu care se crede acesta fabrică grindină dar care are și un rol de paratrăznet când este implantat în pământ sau în pragul casei, un frâu din coaja de mesteacăn cu care acesta strunește, îmblânzește și dirijează balaurul grindinii, Cartea
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]