56 matches
-
apoi, Oglinda femeii (1986), Lumină din lumină (1993) și Cuvinte nou născute (2002), sînt despre cheful de-a migra și de-a ,trece" al elementelor. Despre dansul de funigei suflați în vîntul de miazănoapte, despre pămîntul prefirat cu pîine și descîntat cu vin. Despre călătorii: ,Dar eu m-am dus la regele mort/ privind adînc în ochii lui de rugină/ ascultînd cum ninge peste pămînt, / arătînd orbilor un trup de regină." Între lumi își împarte notele din Charmante Katherine o cutie
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
câmp și pe uliți, și mai ales, printre dărâmăturile și tranșeile uitate de cel de al doilea măcel mondial? Babele și moașa co munală mă acuzau de epileftizie și o-ndemnau pe mama Floarea să mă ducă la călugări, la descântat, să mă vindece... Noroc că nu m-a dus, cred că mi-ar fi crescut și coarne!... Păi ce-ați fi vrut să spună ciobanii și meragii care mă vedeau rahitic cum eram vorbind, recitând sau certându-mă cu Marea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
la ai mei. Curte care, cu trei săptămâni înainte de nuntă era... o gaură! Așa că, în 3 săptămâni: - s-au adus câteva camioane cu pământ, ca să se umple “curtea” - s-a plantat în mare grabă gazon, care a fost udat și descântat zilnic, ca să iasă naibii ceva, cât de cât. - am fost cu mama să cumpărăm flori (de plantat) și copaci, care să fie deja măricei, să arate a grădină Nici în casă nu era treabă gata, așa că: - s-a montat parchetul
De ce sunt miresele isterice – episodul 2 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18581_a_19906]
-
scosă răul, deochiul din om, se adresa spiritului răului, îndemnându-l să iasă, să se ducă, să lase în pace pe cel atinsă de deochi, de sperietură, de farmece, să plece pe lume blestemat, să nu se mai întoarcă etc. Descântatul seamănă cu activitatea șamanului de la populațiile din Asia Centrală, care, însă, are o arie de atribuții mult mai largă decât „doftoroaia” din satele românești. La fel ca și în medicina modernă, autosugesștia juca un rol esențial în vindecarea bolnavului care avea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1960, spune că familia Galeș e venită din Dorna. Nu știu de la cine a învățat Botușanca să descânte, dar de la ea și de la alte femei în vârstă știu conținutul unor descântece, folosite pentru vindecat până la mijlocul secolului al XX-lea. Descântatul se folosea pentru unele suferințe cauzate, nu de microbi, nu se știa de existența acestora (în concepția populară tot ce este dat de la Dumnezeu este curat, tot ce părea curat, era curat: mărul dacă nu avea alte murdării pe coaja
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
feluri nu te face, nu te coace, / Păr umflăcios, păr mâncăcios, păr prin foame, păr prin sete, păr prin deochiul cel mare, Nu te face, nu te coace și înapoi te-ntoarce.” Descântecul „de deochi” folosește aceleași cuvinte ca la descântatul de beșică, numai că la descântatul de deochi se sting cărbuni în puțină apă și se împlântă apa cu un cuțit (se taie focul, arsura, temperatura) și se trece cuțitul prin apă. La descântatul „de speriat” este un scenariu care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
coace, / Păr umflăcios, păr mâncăcios, păr prin foame, păr prin sete, păr prin deochiul cel mare, Nu te face, nu te coace și înapoi te-ntoarce.” Descântecul „de deochi” folosește aceleași cuvinte ca la descântatul de beșică, numai că la descântatul de deochi se sting cărbuni în puțină apă și se împlântă apa cu un cuțit (se taie focul, arsura, temperatura) și se trece cuțitul prin apă. La descântatul „de speriat” este un scenariu care implică mai multe elemente: o mătură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deochi” folosește aceleași cuvinte ca la descântatul de beșică, numai că la descântatul de deochi se sting cărbuni în puțină apă și se împlântă apa cu un cuțit (se taie focul, arsura, temperatura) și se trece cuțitul prin apă. La descântatul „de speriat” este un scenariu care implică mai multe elemente: o mătură, un șervet, o cană cu apă. Cana cu apă o pui jos, iar mătura, șervetul le agiți ușor peste pacient și ce zice: „Cucoș negru, ponegru cu dinții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
doftori populari. Când și-a spusă ea descântecele însemnate de Olimpia Bădăluță la fel ca și pentru Botușanca, în 22 august 1960 avea 78 de ani. Aristița Știrbu ne spune că descântecele se spuneau de trei ori. De exemplu pentru descântatul de deochi se folosea un pai de la mătură care se agita în apa de fântână pusă într-o ulcică (apă neîncepută!) fără a mai adăuga nimică și se zice: „La răchita răsădită / Este o fată împodobit Cu un ochi de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obrazul ... (cutărui) să rămână curat, luminat.” Urmează fumigatul. Se aprinde o cârpă de pânăză, să nu fie de lână, se afum cu ea locul umflat. După terminarea descântecului se stinge cârpa și cu partea arsă se dă peste locul umflat. Descântatul pentru dureri de pânătece: „Popa toacă, rostu’ seacă Popa a gătit, rostu’ lui ...(numele) S-a gătit de secat ...Descântecul de la mine, Leacul de la Dumnezeu.” A se observa: îl lasă pe bolnav în plata Domnului! Un caz concret a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așa zisa magie albă. O practică ocultă, dăunătoare, pe care, din nefericire astăzi în România o practică foarte mulți. Și cei care o practică nu stiu că aceasta îi duce în iad. Bunica mea se ocupa cu ghicitul și cu descântatul. Nu aveam decât vreo 8 - 10 anișori când obișnuiam să stau de-a dreapta ei la masă și să urmăresc aranjamentele cărților și toată practica, care își pusese amprenta pe ființa mea crudă. Astfel încât mai târziu, dupa ani, începusem să practic
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364734_a_366063]
-
Că bine zici...Da’ vezi să nu ne usture-al dracului... - Ustură, nu ustură, știi cum e, ce-și face omu’ cu mâna lui - lucru manual...Da ’ ce fac deștepții ăștia de nu mai urcă...!? S-or fi apucat de descântat în garaj...!? - Or fi având ei ceva de discutat, că de florile mărului nu întârzie.... - Bei un suc, ceva, o limonadă...? Că văd că iar se făcu cald...! - Și ce-o să se mai facă!? Au anunțat ăștia 45 de grade
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
m-au numărat, Veni și Smurdul de trei ori, Și-n loc, măcar să-mi dea un hap, Mă consolau plini de fiori, Că numai popa-mi dă de cap, Și fui la el, sub patrafir, Ca dup'un ceas de descântat, Ținând și post, mai abitir Acele crize m-au luat, Descoperind tot eu, cu har, C-aveam ... nimic paranormal ... O simplă alergie doar, De la lichide,-n special, Ce m-apuca, și cu dureri, (De la poliție o știu) Când beam mai
ALERGIE ROMÂNEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352236_a_353565]
-
pe-a buzelor genune Și aș mai sta dar nu se poate Pe piept cobor săruturi moi Spre locul unde sângele se zbate Ars de dorință, însetat de noi. DE VORBĂ CU MINE Tu crezi în leacul de iubire Cel descântat în prima rouă? Crezi că te-adoarme în simțire Și-ți oblojește rana nouă? Crezi tu că poate să alunge Și vis, și teamă, și dorința? Și crezi că oare asta-ajunge? Poți tu să ai așa credință? Când totu-i
FUGA ÎN SPIRALĂ (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360274_a_361603]
-
o capete Albert de-a lungul timpului, văzând când și când oameni sus-puși cu fețe ca de copil speriat. Uneori, Albert primea câte o bomboană. Atunci dorea din tot sufletul sănătate, cât putea să cuprindă mintea lui de copil, celui descântat chiar dacă la început i se păruse a fi antipatic. * * * - Arina, de ce nu mă lași în pace?, întrebă fulgerător Albert. Felul în care i-a fost pusă întrebarea a descumpănit-o pe Arina. În loc să încerce să răspundă, simți că o podidesc
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
curată, în acord cu preceptele religioase, si sa se elibereze de orice sentimente negative. Printre cele mai renumite metode străvechi de vindecare se numără terapia cu ajutorul fluidelor în cadrul căreia se disting și cele realizate prin scuipat. Obiceiul scuipatului asupra celui descântat este consemnat și la români, plecând de la credință că puterea vitală a unei persoane, energia să, poate fi transferată celui bolnav, pentru însănătoșiră acestuia. Poate fi vorba aici despre o credință și o magie în care influență se transmitea de la
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
să ne blestemăm / Și-atuncea să vedem cum stăm! Iar banii să îi ia apoi / Numai acela dintre noi Cari priceput s-a arătat / Și meșter bun, la blestemat.” Îndată dracul se pornește / Și-ncepe și bolborosește, Punându-se pe descântat. / Dănilă-n fața lui a stat Și dintr-o dată a simțit, / Un ochi din cap, cum i-a pleznit. Săracul Prepeleac! Se pare / Că el este acela care Ajuns-a de a fi plătit / Păcatul ce l-a săvârșit Când a
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
anul nou nu va fi îmbelșugat. De asemenea, sângele scurs după sacrificiu nu trebuie risipit. Mai mult, dacă porcul era negru, tot sângele i se strângea într-un vas, amestecat cu mei, pentru a fi folosit în restul anului la descântat. Prin unele sate din jud. Dolj, porcii se taie de cu noapte, așa că până la ziuă, totul să fie gata. Când înjunghie porcul, cel care-l taie, ca și cei dimprejur, își fac cruce cu sânge, ca să fie sănătoși și roșii
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
DUS AMORUL... Autor: Alexandru Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului S-a dus amorul... Ca o frunză uscată, purtată de vânt! S-a dus amorul ca un ceas defectat, De Cronos - fir alungit;descântat. Stau plopii, rânduri, rânduri Fluturii zboară prin ram... Într-un parc solitar Vrăbile-mi cântă balade, de amor sedentar! Ca niște preoți, stau plopi-nveșmântați În curte la Apolo, Prinț de raze-ncununat! O vioară muzica-și alintă în Coroana, zburlită de
S-A DUS AMORUL... de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347467_a_348796]
-
să se încălzească, scânteile n-o mai deranjau, îi deveniseră prietene, se obișnuise cu ele, iar fumul n-o mai ustura la ochii. N-avea nicio grijă și trăia de pe o zi pe alta. Mâncau ce aduceau pe ghicit și descântat, cerșit sau schimbat pe vreun făraș, tavă, vătrai sau ibric. Preocupările pentru ziua de mâine dispăruseră. Când era elevă și mergea la liceu, trebuia să învețe zilnic, să-și facă temele, să deseneze hărți, să rezolve exerciții la matematică, la
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” POGROMUL DE LA IAȘI 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372291_a_373620]
-
anul nou nu va fi îmbelșugat. De asemenea, sângele scurs după sacrificiu nu trebuie risipit. Mai mult, dacă porcul era negru, tot sângele i se strângea într-un vas, amestecat cu mei, pentru a fi folosit în restul anului la descântat. Prin unele sate din jud. Dolj, porcii se taie de cu noapte, așa că până la ziuă, totul să fie gata. Când înjunghie porcul, cel care-l taie, ca și cei dimprejur, își fac cruce cu sânge, ca să fie sănătoși și roșii
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
de care nu se leapădă niciodată, nici în toiul verii), dublată de unele accesorii strict particulare : o traistă, o carte magică, un frâu din coajă de mesteacăn, un toiag cu care a fost omorât un șarpe, un topor de fier, descântat. Un accesoriu insolit al solomonarului este „o toacă mică de lemn”, dar aceasta nu este atestată decât în unele credințe și legende populare. Două ar putea fi motivele acestui din urmă fenomen. Fie este vorba de un accesoriu magic străvechi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
explicit condiția sa de «vrăjitor»” (40, p. 63). Studiind practicile magice în zona Banatului, I.I. Popa a observat, de asemenea, că „vrăjitoarea” chestionată de el nu se numea pe sine vrăjitoare și nu vorbea de vrăjit, ci de căutat, ghicit, descântat etc. și că nu a putut începe cu ea discuția despre practici magice decât după ce i-a câștigat încrederea, impresionând-o cu cunoașterea câtorva descântece (38, p. 157). O explicație în acest sens a încercat Enea Hódoș : „E ușor de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
problemă, descântecele și toate „secretele” văjitorilor se transmit exclusiv pe cale orală (148), „din gură în gură” (50, p. 61). Iată și câteva concluzii la care a ajuns Gh. Pavelescu, în cartea sa Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni. „Descântatul consti- tuie o tradiție ce se transmite din generație în generație.” „Eu am învățat [declară o informatoare] de la soacră-mea, soacră-mea o învățat de la soacră-sa.” „Eu am învățat din mama bătrână, din moșii și strămoșii noștri.” în privința procedeului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1988; Cartea plecării, București, 1995; America, America, București, 1996; Vămile grave, București, 1999; Intermemoria. Studii de pragmatică și antropologie, Cluj-Napoca, 2001; Chemarea mâinilor negative, București, 2002. Ediții, antologii: Ștefania Cristescu-Golopenția, Descântece din Cornova-Basarabia, pref. edit., Providence (SUA), 1984; ed. 2 (Descântatul în Cornova-Basarabia), București, 2003, Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș), pref. edit., București, 2002; Deșire Machines. A Romanian Love Charms Database, București, 1998; Anton Golopenția, Ultima carte, pref. edit., București, 2001, Opere complete, I, pref.
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]