123 matches
-
Eroul e întotdeauna cel aflat la limita legii, înconjurat de aura violenței și a abuzului. De la Toma Alimoș la Miron Cozma, imaginația populară a exaltat astfel de figuri. Dacă Părinții Întemeietori ai Americii sunt o seamă de oameni ai spiritului, ,descălecătorii" români trebuie căutați în zona haiducilor ce hălăduiesc prin codri în căutarea prăzii. Din acest motiv, să nu fim mirați că destui români îl privesc pe Bogdan Iancu nu cu compasiunea acordată victimei, ci cu regretul că n-a reușit
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
centru", spre o incintă ce trebuie resacralizată. ,,Și, ca orice drum spre centru, și acesta figurează un labirint. Fiind o quete, relevă o dimensiune eroică. În fruntea cetei ce se avîntă în labirint se află un Voievod, Negru Vodă, un descălecător mitic, un întemeietor de tradiție, suveran și sacerdot". Ion Pecie insistă pe faptul simbolic că Manole doarme cu capul pe o piatră din Casa Domnului, pe un bethel, care este atît expresia renunțării la confortul lumesc, cît și o cale
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
calitate, care-au văzut în afirmația tranșantă un atac inelegant la persoană. Evident că H.-R. P. nu se gândea la ei, dar specia creatorului e iritabilă prin excelență. Fără un dram de provocare, fără ambiția de a fi un "descălecător", de ce te-ai mai înhăma însă la exasperanta, frustranta și plina de rutină meserie de conducător de revistă? Oricine a girat, în acești ultimi cincisprezece ani, o publicație culturală știe la ce mă refer. Cel mai mult m-a surprins
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
unificator al triburilor traco-geto-dace, cu DECEBAL, regele martir pentru demnitate și dragoste față de pământ străbun, în lupta sa împotriva cotropitorului Romei trufașe și desfrânate,Traian, regele MARE PREOT, DECENEU, cu primii cneji și voievozi: GELU, GLAD și MENUMORUT, cu BOGDAN DESCĂLECĂTORUL, cu ALEXANDRU CEL BUN, cu ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT, cu MIHAI VITEZUL unificatorul de la Alba-Iulia, cu ALEXANDRU IOAN CUZA-unificatorul Principatelor Române, cu HORIA, CLOȘCA, CRIȘAN, și IANCU, CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, cu eroica ARMATĂ ROMÂNĂ de la Mărăști, Mărășești, Oituz, Iernut, Munții
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
Artur Silveștri a aprins lumină în creația multor scriitori aflați sub vremea Orizonturilor roșii, asupra sa s-a abătut taifunul autocroniștilor, al paradoxului: cărțile lui trudite cu migala, cu bună întocmire, rămân nepublicate mult timp. Gabriel Artur Silvestri-unul dintre descălecătorii protocronismului culturii vechi creștine și a celei clasice valoroase a bătătorit potecile istoriei scotocind după chipurile luminate ale Elitei Neamului Dacoromân acoperite de lutul nepăsării, de negura uitării ori de îngroparea de către pigmeii și epigonii Literaturii române, recuperând sau descoperind
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
românești - Tudor Arghezi a îndrăznit slobozirea acestor cuvinte ce ocărăsc solemn istoria României și pe care va trebui să le întipărim în minte și în timp, pînă la sfîrșitul sfîrșitului: "În scrierea noastră veche, statornicirea altor temelii se numea Descălecare. Descălecătorii sînt aici, în fruntea Marii Adunări Naționale: ei se numesc PARTIDUL"". Sau, despre Tudor Vianu: "Ca și Mihai Ralea estetul face acum "sociologie". El nu se mai preocupă de sinecdocă, ci de pelagră; nu-l mai interesează Kant, Dilthey sau
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
Evident, glasul meu a fost acoperit". Cît de convingătoare e, în acest context, ieremiada d-sale? Cultura română e din nou tratată în chipul cel mai puțin măgulitor, văzută ca un pustiu, ca și cum dl Marino ar fi fost un Dragoș, descălecătorul ideatic, punîndu-i piatra de temelie în pură sălbăticie și incurie: "Păcat, cum repet mereu, că în cultura noastră nu s-a creat încă deprinderea de a construi, de a edifica, de a da lucrări fundamentale". Obsedat, uneori pe o irecuzabilă
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
creștea împreună cu ai săi codri și cu bărbați ca arborii din codri. Țara era în echilibru (motivul căii de mijloc sau aurea mediocritas), așezare și bună rânduială. În proiectul dramatic „Gruie-Sânger” (ca și în altul, similar, numit „Bogdan-Dragoș”), cei doi descălecători ai Moldovei (din anii 1350-1360) se contopesc într-un „scornit” unic voievod, contemporan cu ceva mai timpuriul Basarab (cu „Tugomir Basarab”, cum zice poetul, voievod sud-carpatic de prin 1310-1352), având un pisar din vremea mult mai târzie a lui Alexandru
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
am mai scris în această pagină, conform căreia primii voievozi români ar fi de origine cumană. Deși ideea fusese sugerată de Iorga, după cum recunoaște Djuvara însuși, naționaliștii noștri au ținut-o de la început în oroare. Ideea e totuși de bun-simț: descălecătorul unui neam nu poate aparține neamului cu pricina, caz în care n-ar mai fi descălecător. Ridicolul teribil este în altă parte și anume în convingerea celor care l-au provocat că ADN-ul smuls din osemintele voievozilor ne poate
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4462_a_5787]
-
Deși ideea fusese sugerată de Iorga, după cum recunoaște Djuvara însuși, naționaliștii noștri au ținut-o de la început în oroare. Ideea e totuși de bun-simț: descălecătorul unui neam nu poate aparține neamului cu pricina, caz în care n-ar mai fi descălecător. Ridicolul teribil este în altă parte și anume în convingerea celor care l-au provocat că ADN-ul smuls din osemintele voievozilor ne poate spune dacă ei sunt cumani sau români. Asta să fie România de astăzi, o Planetă a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4462_a_5787]
-
Breaza poate proveni și din bulgarul br*az (Breazu, respectiv Breazaă ca nume de persoană. Din spusele oamenilor vârstnici, care nu îsi mai amintesc de trecutul localitătii, din povestirile părinților și ale bunicilor, rezultă că satul l-a întemeiat ciobanul descălecător din Țara Bârsei sau din Tara Făgărașului și descendenții săi: Nistor, Surdu, Irimescu, Gaibăr, Pescaru, Sandru si Vrabie, pe măsură ce se producea o saturatie demografică relativă. Ei șiau înălțat casele pe dealurile și văile din jurul terasei, dând naștere unor așezări mai
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Transilvaniei, aflat sub stăpânire ungurească. La o asemenea incursiune ar fi participat și Laslău, crai unguresc, care ar fi pronunțat „EĂcce Seretum”, sintagmă de la care derivă toponimul Heci. La una din incursiunile de prin anii 1343-1345 a participat și Dragoș Descălecătorul, un voievod român din Maramureș, care i-a alungat pe tătarii dintre Carpați și Siret, organizând un stătuleț de margine pe Valea Moldovei, ca o pavăză pentru apărarea Transilvaniei. În 1359, voievodul român maramureșean Bogdan sa răzvrătit împotriva regelui Ungariei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cuteze a pescui până la hotarul care este Hetce” („Dicționar topografic”, Frunzescu). Bătrânii spun că primii locuitori ai acestui sat sunt dacii, iar printre aceste familii ar fi: Pahomi și Curuț. Serafim Ionescu pe de altă parte afirma, la 1894, că descălecătorii satului ar fi niște țigani robi ai Mănăstirii Probota. Într-adevăr, în anul 1444, Petru Vodă întărește Mănăstirea Probota cu 4 sălașe de țigani, ale căror nume nu se mai păstrează. Nu credem că printre cele 4 sălașe să fi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Nu credem că printre cele 4 sălașe să fi fost și Heciul, deoarece satul exista la 1444 sub denumirea de astăzi, de la 1409, și ar fi fost pomenit sub acest nume. Țigani au existat în satul Heci, dar nu ca descălecători. Ei au fost aduși după 1409, pentru a lucra moșiile Mănăstirii Probota. La 1444, 1453, 1514, Heciul era moșie a Mănăstirii Probota. La 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. Domnitorul Miron
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
limitat sau pentru totdeauna", "a statornici și a întemeia o țară nouă, o așezare etc.; p. ext. a coloniza". Citatul cu descălecarea turcilor nu prea își găsește locul nici aici... Evident, toată familia de cuvinte împărtășește aceeași soartă, astfel încît descălecătorul e "întemeietor (de țară)". În schimb, în Dicționarul Enciclopedic ilustrat "Cartea Românească", din 1931, I. -A.Candrea formula mai multe sensuri, în care era cuprins și cuvîntul care va speria ulterior (a coloniza): "a se așeza într-o țară, a
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
spiritualist-simbolică a naturii, poza byroniană a semeției demonice, poza lamartiniană în peisaj, grandilocvența filosofantă a la Victor Hugo, picturalitatea exotică în felul lui Gauthier etc.), spre a nu mai vorbi de caracteristicile sale simboliste sau de rolul său, capital, de descălecător al modernismului autohton. Din nefericire (sau dimpotrivă!), conceptele literare n-au o precizie irefutabilă, iar speculația pe marginea lor e nu o dată un prilej de controversă și implicit de avansare a unor perspective personale, în fertilă mobilitate. Cît de sărăcăcioasă
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
vechimea lăcașului e apreciată la cel puțin șase veacuri. Biserica n-a fost dintotdeauna pe locul în care o vedem azi. Ea a fost ridicată la Volovăț, sat din coasta Rădăuților, unde, se presupune, fusese înmormântat ctitorul ei, Dragoș Vodă, "descălecătorul" din Maramureș, și transportată la Putna într-o singură noapte, la anul 1468. Nu se știe în ce anotimp. A fost decizia chibzuită a lui Ștefan cel Mare. Desfăcută bucată cu bucată, așezată în care cu boi, biserica de lemn
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
situe, judicieusement, dans la seconde catégorie parce qu'elle est la premiere réalisation dans son genre". Cu această caracterizare Isidore Isou pune degetul pe adevărul conform căruia o astfel de muzică se constituie într-un caz limită, greu reiterabil, statutul descălecătorului fiind singurul capabil să-i acorde credibilitate și, de ce nu, autoritate. Căci "musiques lettristes" este nu numai "des combinations de voix, qu'il pouvait seulement sous-entendre et imaginer" ori "un grund ton primaire", ci și o replică laică a vorbitului
Când literele încep să cânte by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/7896_a_9221]
-
între Belgia și Germania de azi, la demnitatea de primul rege creștin al Franței. Clovis a fost un ocupant, dar și un imigrant. În plină dezbatere pe tema imigrației actuale, Gallo pune sare pe rană accentuând pe originea străină a descălecătorului, tot așa cum a făcut Neagu Djuvara cu Basarab I. „Ceea ce e important în cazul lui Clovis, spune Gallo, nu e imigrarea, ci integrarea: el a unificat Franța”. Ideea lui genială a fost de a se lăsa botezat catolic de episcopul
Clovis și Basarab, străinii de neam () [Corola-journal/Journalistic/3024_a_4349]
-
Din păcate, azi insuficiența socială, stăpânirea celor vicioși, neîndestularea politică și spirituală, devalorizarea instituțiilor, decăderea și depresiunea ideilor mărețe, lipsa de încredere, poluarea bogățiilor spirituale și alterarea limbii naționale, depravarea idealurilor și răsturnarea valorilor morale care au fost predicate de descălecătorii țării, de generația șaizeci și de generațiile care au precedat și succedat generația șaizeci, descompunerea socială și umană, pustiirea și ruinarea mediului, propagarea orecărei stegăciuni spirituale de către cei puternici, au început să producă confuzii în viața socială, culturală și politică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și altora înaintea mea. Sunt și alte observații originale în prologul Scurtei istorii, nu degeaba subintitulată Panorama alternativă a literaturii române, alternativa fiind aceea la istoriile anterioare. Cea mai importantă remarcă este următoarea: Mihai Zamfir îi are în vedere ca descălecători doar pe Dosoftei, Cantemir și Budai-Deleanu. Ei ar fi ultimii scriitori medievali și totodată primii scriitori adevărați. Ar fi scris în exil sau „din amărăciunea exilului”, toți, intelectuali de talie europeană, „cu privirile îndreptate spre romanitatea vestică”, ceea ce nu e
Când începe literatura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4046_a_5371]
-
literară) și mărturisind că, pentru nici un scriitor selectat „n-a existat salvare în afara performanței stilistice”, iată, mai încolo, el renunță complet la criteriu și îi exclude pe Ureche, pe Costin și pe Neculce, mare stilist și prozator excepțional, din rândul descălecătorilor. Cronica ultimului e mai plină de subiectivitate decât tot ce a scris Cantemir, Istoria ieroglifică inclusiv. Stilistic, Neculce nu are rival înainte de Sadoveanu. Cât despre subiectivitate, lui, nu lui Dosoftei, i-au făcut istoricii literari, de la Iorga la Cioculescu, un
Când începe literatura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4046_a_5371]
-
împotriva tătarilor s-ar fi dat nu în primii ani de domnie a regelui Ungariei Ludovic I (1342-1382), ci mult mai înainte, în 1285 în timpul regelui ungar Vladislav al IV-lea supranumit Cumanul. Astfel, potrivit Cronicii Anonime a Moldovei legendarul „descălecător” Dragoș ar fi intrat în aceste ținuturi mai târziu, ca voievod real și, găsindu-le pustii, i-au plăcut și le-ar fi populat cu oamenii săi. Nu lipsește comentariul și propria opinie a autorului, totdeauna bazată pe confirmarea simultană
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > UN BASARAB PENTRU ȚARĂ Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului UN BASARAB PENTRU ȚARĂ Moto: „Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini”. EMINESCU: „Scrisoarea a III-a” Scârbit de pletora politică „din veacul său”, pe care a fixat-o în insectarul operei sale nemuritoare, Marele Eminescu a urcat până la „izvoarele bătrâne”. Avea nevoie de niște
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
lui Eminescu. Dar m-au „liniștit” specialiștii istorici cu voci sonore: domnul Lucian Boia mi-a spus că sufăr de „complexul de inferioritate” al românilor care și-au „mitizat” istoria, iar domnul Neagu Djuvara mi-a „demonstrat” că Basarab I, descălecătorul, a fost un CUMAN, fiul lui Thocomerius, care a venit la Câmpulung de peste munți, din Țara Făgărașului, împreună cu ceata lui de boieri cumani. Că acel cuman cu ceata lui a reușit să unească toate cnezatele și voievodatele din zona Olteniei
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]