38 matches
-
ideea de identitate") intra în conflict cu "ceilalți", cu "păgânii" ("niște barbari în raport cu creștinii: textele noastre vechi chiar îi numesc pe turci varvari"). Partea a doua a Falsului tratat de imagologie e dedicată observării străinilor în limitele spațiului românesc. Primele descălecate au avut drept consecință un serios aflux de populație: sași, unguri, ucraineni în Moldova, "rumâni, papistași, sași, de tot feliul de oameni" în Țară Românească, veniți pe urmele lui Negru Vodă. La rându-le, campaniile militare translează aici turci, polonezi
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
la Lomonosov". Sau: "pantofarul, după ce terenul fusese dej(a) defrișat, și-a-ngăduit hîrjoane galante cu istoria. Cum nu avea răbdare să citească două rînduri (să le mai și scrie!), i-a plăcut să-nsceneze istorie", punînd la cale "fel de fel de descălecate și încălecate". Sau: " Dar de unde să știe fîrtații noștri întru neam că România cea mare și frumoasă, în care ei acum se simt în liniște, a fost opera unor burjui cu barbișoane și chiar cu pince-nez-uri?". Explicabil, Vestul nu e
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
fortificată. Aceasta avea cinci laturi, formate din bârne groase împrejmuite pe dinafară de un șanț adânc, așezate în unghiuri ca la bastioanele de cetate. Fortificația urma să o apărăm cu artilerie și cu pedestrași formați din infanteria și cavaleria noastră descălecată. în interior era o a doua linie de apărare cu trei laturi, iar în centrul acesteia au fost grupate restul căruțelor, caii, muniția și cortul țarului. Văzând fortificația noastră, Turcii s'au oprit la distanța de bătaie a tunurilor și
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
lumea lui Radu Aldulescu crește, dincolo de condițiile amintite mai devreme, din respirațiile febrile ale unor instanțe apocaliptice, ce nu se sfiesc să cadă pradă ispitelor conspiraționiste, prin volute cinice și resemnări virale. Romanul de față trebuie citit laolaltă cu Îngerul descălecat, apărut într-o primă formă în 1997, și publicat mult îmbunătățit anul trecut. Totul pornește de la credința că „femeia l-a încălecat pe dracu’ și dracu’ a-ncălecat lumea și pământu’”. Ideea faulkneriană a femeii ca agent al răului este dublată
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
însăși soldații legiunilor romane staționate în provincie, ne-au somat să ne oprim, ne-au întrebat gurural și ferm încotro mergem și cine ne sunt însoțitorii, eram aliniați în fața cailor și a călăreților 7 sau 8, cu doi dintre ei descălecați ca să ne cerceteze îndeaproape cu felinarul și să ne controleze permisul de trecere și actele, Elena îmi spusese să iau totul în serios că “ocupanții” joacă tare, așa a pățit ea cu vreo doi ani in urmă, a bufnit oarecum
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
perioadă este cea mai fructuoasă și în poezie. Publică în „Revista română” „Riga Cripto și Lapona Enigel”. În 1926 îi apare în volum „Oul dogmatic” și publică alte poezii. „Fizionomie personală de om al soarelui de calcaluri, înaintare de kurd descălecat. Un nu știu ce nomad în pupilele boabe de strugur veșted. Liniile feței anguloase, ochii vegetali, sporiți într-o tensiune dincolo de conturul lucrurilor, ochi exangui, cufundați în vis, ai omului ce doarme cu pleoapele întrdeschise” ( G. Călinescu- Istoria literaturii române...), Ion Barbu
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
cimitire, cetăți ruinate... Ateneu. Cunoscute sunt cele făcute în Casele de Cultură, Bibliotecile sau la școli. Eu am venit cu altceva și aici am avut surpriza ca, pe lângă cei oficial invitați să-l cunosc pe Corneliu Vasile, confrate din Cararal descălecat! - Să vorbească de carte, să mă înțepe cu epigrame. S-a râs, s-a aplaudat și, cum rar se întâmplă în ciudățica asta de lume care „scrie”, cu mult peste zece ani și-a păstrat un loc special în inima
FRATELE MEU DE MÂNĂ de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354565_a_355894]
-
din 22 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Lume comună Ion Barbu-Oul dogmatic Întrebi la piață doar cât costă oul, Nu dacă are sau nu are plodul, Să nu te socotească drept nerodul Ce-ntreabă de câți metri e metroul Aici descălecat-a Voievodul - Se naște bard ce demonstraează „noul”: Coaja de var a oului - cavoul, Înalță imn și cântă chiar prohodul. Dacă ai chef pentru filosofare, Ferește-te de lumea cea comună, Nu spune toate chiar în gura mare, Căci ai
LUME COMUNĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358874_a_360203]
-
Ștefan Gorovei, care aduce un omagiu memoriei lui Brătianu. Reluînd ipoteza în opinia sa, falsă după care descălecare ar presupune o absență anterioară de populare, Ștefan Gorovei conchide: "în vechile texte, întemeierea Principatelor românești este denumită printr-un cuvînt străin descălecat -, care pare să-și fi pierdut sensul inițial (a descăleca: a coborî de pe cal; descălecat: coborîre de pe cal) pentru a lua înțelesul de fondare, de creație. Asociat unei pretinse absențe a populației autohtone în teritoriile viitoarelor principate, descălecatul a putut
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
scrie!), i-a plăcut să-nsceneze istorie. A umplut stadioanele cu yesmeni (care puteau aplauda și-n somn), a făcut rost (nu era mare lucru) de regizori sclipitori (în epoleți), care, năzdrăvanii de ei, puneau la cale fel de fel de descălecate și încălecate, scoteau din teatre artiști ai poporului, dar și caracudă de culise, îi dota cu buzdugane și cu iatagane, le-aurea gura cu De din vale de Rovine și gata. Boborul înțelegea tot. Cam asta-i cu istoria celor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Asăneștilor, București, 1989. Stăniloae Dumitru, Contribuția ¨călugărilor sciți¨ la precizarea hristologiei la începutul secolului VI, în M.O., 1985, nr. 3-4, p. 199-244. Stoicescu N., Continuitatea românilor, București, 1980. Idem (coord.), Constituirea statelor feudale românești, București, Editura Academiei, 1980. Idem, "Descălecat" sau "întemeiere ? O veche preocupare a istoriografiei românești. Legendă și adevăr istoric, în Constituirea..., București, 1980. Idem, O falsă problemă istorică: discontinuitatea poporului român pe teritoriul strămoșesc, București, 1995. Șchiopul I., Contribuții la istoria Transilvaniei în secolele XII-XIII, Cluj, 1932
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ludovic cel Mare, sub pretextul unei vânători la munte si, ce e mai mult, temuta manie de-a converti a acestui rege, foarte simțitoare și supărătoare pentru cei de lege grecească, fusese unul din motivele de căpetenie a emigrării. Mulțimea descălecată alese voievod al noului stat pe conducătorul ei de până acuma, pe Bogdan-Dragoș, iar statul ce se ridică pe ruinele Cumaniei sub numele de Moldova, înghesuit între trei puternice țări vecine, Ungaria, Polonia, și Turcia, crescu în calea unei ursite
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mergi? Genba se întoarse, privindu-l lung: — A, tu erai, Menju? Am venit la unchiul meu. E în comandamentul lui sau la cartierul general al statului major? Menju se încruntă, veni până în fața lui Genba și spuse furios: Mai întâi, descălecați, vă rog. — Ce? — Poarta asta e foarte aproape de cartierul general al Seniorului Katsuie. Nu are nici o importanță cine sunteți sau cât de tare vă grăbiți, nu e permisă intrarea călare. — Îndrăznești să-mi spui mie asta, Menju? replică enervat Genba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Ecourile apei care se lovea de bolovani sau șipotea prin vaduri răsunau în văzduh, dar luna, muntele și râul, învăluite în vapori denși, păreau încruntate cu mică. De pe mal nu se vedeau decât lucirile slabe ale lămpilor de pe țărmul opus. — Descălecați! Ikeda Shonyu coborî primul de pe cal și-și instală scăunelul de campanie, pe malul râului. — Seniorul Yukisuke a sosit la timp. Trupele lui sunt acolo, arătă unul dntre vasalii lui Shonyu. Shonyu se ridică în picioare, cătând spre amonte. — Cercetaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
dus pe carul de triumf al lui Traian în Colosseum conform tradiției romane. A lăsat în acest fel un exemplu de demnitate și erois urmașilor săi. Del Chiaro, Fiorentino Anton Maria - secretarul lui Constantin Brâncoveanu, a scris cartea Revoluțiile Valahiei. descălecat - termen tradițional, de legendă, ce explică formarea statului feudal prin venirea lui Dragoș în Moldova, ce a descălecat din Maramureș, și a lui Negru Vodă, din Făgăraș în Țara Românească. descoperirea Americii - a fost atribuită florentinului Amerigo Vespucci (vezi Amerigo
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Românești. Dragoș (sec. XIV) - voievod român din Maramureș - a condus (1345-1354) o expediție maghiară împotriva tătarilor la Răsărit de Carpați și a întemeiat o „marcă”. A unit apoi formațiunile prestatale din nord-vestul Moldovei și a fondat statul feudal Moldova (vezi descălecat, Moldova). drapelul României - culorile roșu, galben și albastru se regăsesc pe documentele lui Mihai Viteazul, realizatorul primei Uniri a Țărilor Române, idee care a animat conștiința românilor în veacurile următoare, și se regăsesc pe drapelul lui Tudor Vladimirescu din 1821
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
să mă orientez mai târziu... ― Desigur, nici vorbă, răspunse repede locotenentul. De altminteri și schița e învechită și va trebui s-o completezi... Iacă, de pildă, colea, tocmai la margine, la sud, sectorul acesta... uite, e ocupat acuma de huzarii descălecați, deoarece umblă zvonul că românii se pregătesc să ne atace... În sfârșit, ai să te orientezi și o să te familiarizezi cu situația... Firește, schița e numai pentru orientare, căci pe tine aici nu te interesează decât artileria noastră... Ca să scape
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
recunoască frontul și să-și pregătească plecarea cea mare. Cum să pornească noaptea prin munți pe care nici măcar nu i-a văzut? În dosul postului de comandă însă zări o furnicare neobișnuită: un grup de prizonieri români, înconjurați de huzari descălecați, ofițeri de pe la bateriile vecine și de la divizion, artileriști... Apostol își simți genunchii moi și totuși nu se putu opri. De altfel, în acele clipe, prin minte îi trecea numai gândul că nu va găsi calul doctorului și nu va putea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
adăpostul căpitanului Klapka. A, dar de aici mai e cale bună până la infanterie!... Și ce aproape i s-a părut "pe teren"! Firește, pentru că uite ce mai cotituri până la primele linii... Dacă ții drumul principal, uite, dai tocmai la huzarii descălecați... Dar escadronul lui Varga?... Al treilea... Uite-l!... Ce curios e aici frontul... Ei pe o muche, ceilalți pe altă muche de munte, și la mijloc, gol... gol... peste o mie de metri... Oare de ce s-a fixat așa linia
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
des. Bologa încercă să găsească adăpostul lui Klapka, dar renunță, fără măcar să se oprească. În creieri începu să i se desfășure harta cu pozițiile, să-și cerceteze calea... Își amintea că drumul principal merge tocmai până în spatele regimentului de cavalerie descălecată, care formează aripa stângă a diviziei. La vreo cinci sute de metri însă se desprinde alt drum, spre sectoarele infanteriei, pe care trebuie să-l urmeze dânsul. Pe când își făcea astfel socotelile, îi veni în minte, fără să vrea, locotenentul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
den toate limbile, carile nu le putem să le însemnăm toate“ (p. 73 urm.). Ureche încheie imaginea neuniform latină a limbii române trăgând din amestecul de cuvinte al acesteia concluzia că „și pentru aceasta să cunoaște că cum nu-i descălecată țara de oameni așăzați, așa nici legile, nici tocmeala țării pre obicee bune nu-s legate, ci toată direptatea au lăsat-o pre cel mai mare...“ Astfel conturată de cronicarul Ureche, imaginea unei limbi române compozite, lipsite de naștere și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus, și românii din țările ungurești, că tot un neam sînt și o dată descălecați, de unde sintu strămoșii lor pre aceste locuri, supt ce nume au fost Întîi la descălecatul lor și de cînd s-au osăbit și au numele acest de acmu, moldovan și muntean, În ce parte de lume iaste Moldova, hotarele ei
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
populația, răspândirea lăcașurilor de cult au constituit tot atâtea probleme pentru puterea religioasă; ele încep să se rezolve, în mare măsură, abia odată cu domnia lui Ștefan cel Mare în Moldova și a Basarabilor în Muntenia, așadar la câtva timp după "descălecate". Mimetismul religios a ajutat semnificativ, prin ortodoxia angajată în slujba cauzelor creștine ale imperiului, în asimilarea modelului bizantin, mai întâi la nivelul instituțiilor statelor românești, apoi și în consolidarea imaginarului colectiv. Fenomenul prozelitismului a susținut domnia, prin argumentele spirituale pe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
259), prezenți în textele sfinte, dar și în letopisețele rusești și în scrierile care au circulat în spațiul românesc, până la Hresmologhionul lui Paisie Ligaridis (Mazilu 134). În lumina timpului, în istoriografia internă se așează un mileniu tăcut între cele două descălecate: primul, civilizator, al doilea, de reîntemeiere pe structuri ritualice, în spațiul astfel sacralizat al Moldovei și al Munteniei. Letopisețul lui Ureche păstrează și el amintirea unei societăți pastorale, surprinse în trecerea sa cinegetică (nu întâmplător) înspre noile teritorii. Ne aflăm
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus, și românii din țările ungurești, că tot un neam sînt și o dată descălecați, de unde sintu strămoșii lor pre aceste locuri, supt ce nume au fost întîi la descălecatul lor și de cînd s-au osăbit și au numele acest de acmu, moldovan și muntean, în ce parte de lume iaste Moldova, hotarele ei
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]