83 matches
-
Finalul din Între vânturi e marcat de cehovianism. Sfârșitul Medelenilor amintește de extincția livezii de vișini. Bercale/ Lopahin maculează un teritoriu al inocenței, și ceea ce dispare e mai mult decât o simplă moșie. Memoria intervine pentru a echilibra o existență descentrată, paradisul pierdut fiind recuperabil doar prin amintire. Trilogia se încheie pe această notă nostalgică. Accidentul biografic are aparențele unui cataclism. După aproape un secol, ciclul romanesc al lui Dinu Zarifopol închide un cerc. Medelenismul rămâne indisociabil de moldovenism, în măsura în care generalizarea
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
faza sarcasmului pe care dl. Neal Ascherson - specializat pare-se în problemele legate de Abhazia, Crimeea, Rusia, Polonia, cazaci, cursul Donului și kurgane, interesat printre altele și de viața lui Adam Mickiewicz - îl merită din plin pentru titlul orgolios și descentrat pe care și l-a ales pentru lucrarea sa (Black Sea), vom observa că respectiva lucrare nu este câtuși de puțin neinteresantă. Ba, dimpotrivă. Aș sublinia mai întâi de toate oportunitatea ei, fie și numai în plan sintetic documentarist, pentru
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
publicarea Fotogramelor sub efigia Cărții Românești) sau, adaug, ca și Ștefania Mihalache (al cărei debut cu Est-falia creează îndreptățite aș-teptări), Florina Ilis scrie, realmente, foarte bine. Frazele ei au, toate, o structură imposibil de confundat, acaparând o mulțime de voci descentrate și înglo-bându-le violent într-un discurs indirect liber autodevorator. Nu există, pentru povestitorul din Chemarea lui Matei, plăcere mai mare decât aceea de a se cita pe sine în momentul când - mare atenție! - îi citează pe alții. De bună seamă
Succesiune și succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8025_a_9350]
-
deja Marele Cârnat Românesc, excelăm la ciulama, leapșă, mititei și chiar la construirea de drapele naționale uriașe. Întrebându-te de ce oamenii intră în astfel de jocuri aparent amuzante, nu poți ocoli răspunsuri ce trimit la incurabilul infantilism al unor societăți descentrate, dar și la maladive complexe de inferioritate. Una e să încerci, în domeniul tău, să faci lucruri bune - dacă se poate, cele mai bune - și alta să te angrenezi în mecanisme exibiționiste cu o unică finalitate: să-și găsească un
Marele Roman Românesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2850_a_4175]
-
că mama n-avea școală, s-a măritat de mică, din dragoste, era moartă după tata și uite că și acu`, când e moartă de-a binelea, tot moartă după el e, asta e dragoste adevărată, Baroane, nu fufele tale descentrate, și gata cu toate, însă miroase rău a gogoși în bucătăria aia și-mi dau seama că e vis. Da` tot plâng, că e vorba de mama mea... Mă cheamă la ea, Baroane. Să mă duc? Halal vis, Tică, numai
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
viziuni sumbre, post-expresioniste, la poeții generației 2000, respectiv, într-un lirism autosuficient, apatic ori nevrotic, la Constantin Acosmei. Dacă mortul este chiar personajul în care poetul se travestește și se recunoaște, atunci jucăria mortului e poezia pe care o scrie, descentrată, abulică, înclinată nicidecum spre temele majore, ci spre gesturile primare, cele mai la îndemână, ale eului regresiv: "(am stat pe recamier și/ mi-am pus mintea la contribuție/ acum intră în zbor/ pe fereastra deschisă/ gunoaiele aruncate de la etaj/ mă
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
cărții-arbore": o scriere realizată prin modelul tulpinilor subterane care se multiplică și se conectează la infinit. Scriitura rizomatică se ramifică imagistic și lingvistic conform unei logici intermediare și hibride, plurale și extensive. Cartea-rizom, având modelul creșterii ierbii în mod dezordonat, descentrat, deschis și non-ierarhic, se opune cărții de tip arbore sau rădăcină, carte fixă, centrată, închisă și ordonată, funcționând în chip genealogic, urmând principiul logicii binare și constituind binecunoscuta emblemă axis mundi. Mai degrabă decât să ofere o imagine a cărții
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
de lumină ce se strecurau prin podea, dinspre prăvălia de dedesubt. Cu multă vreme În urmă, cineva - nu un șobolan - tăiase o gaură mare și rotundă În tavanul prăvăliei pentru a fixa o lampă, care fusese apoi instalată un pic descentrat, lăsînd de-a lungul marginii acesteia o fantă Îngustă, ca o semilună. M-am apropiat cu mare grijă de crăpătură și m-am uitat În jos, la Încăperea de dedesubt. Chiar sub mine se afla un birou uriaș Înțesat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Daniel Cristea-Enache Se observă în romanul abundent, dar descentrat al lui Dumitru Radu Popescu o ezitare a romancierului. Dacă nu mai multe: între codul realist și cel parabolic, apoi între cel parabolic și cel fantastic; în fine, între o proză ce fotografiază (dintr-un anumit unghi ideologizant) realitatea zilelor
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
muribunde, o așezare la fel de "nereală" precum Londra din poemul lui T. S. Eliot. Aici, oamenii sunt îngropați încă din primăvara vieții - pentru Margaret Powers, cei întorși de pe front sunt doar "niște suflete pierdute așteptând să meargă în iad" - iar universul descentrat le alterează chiar și funcțiile elementare. Nici unul din ei nu-și duce la îndeplinire misiunea: reverendul Mahon și-a abandonat funcția de îndrumător spiritual, refugiindu-se în "cultivarea grădinii", adică în contemplarea artificială a naturii; Cecily refuză cu încăpățânare să
Primul Faulkner (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6818_a_8143]
-
absorbante în spirală către vidul care dezintegrează totul și care recompune granula de viață imprimându-i impulsul vital. Cei doi orfani trăiesc într-o somnolență vegetativă, undeva există fragmente dintr-un menaj sordid, însă totul este nevertebrat într-o existență descentrată, vidată de orice perspectivă, larvară, urmând pulsiunile orașului, mișcările lui peristaltice. Oscar pare să străbată subcutanat orașul, devine o piele a lui, o membrană care rezonează cu frecvențele înnebunitoare ale metropolei noaptea pentru că nu există zi în filmul lui Gaspar
Plonjând în abis by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6127_a_7452]
-
din jur, spune Mizuki. Oamenii sociabili, care preferă activitățile în compania altor persoane aleg, de obicei, locuri în primul rând, cu ecranul direct în fața lor. De asemenea, persoanele care preferă să stea pe rândurile din mijlocul sălii, cu ecranul ușor descentrat, sunt cele care au nevoie de spațiu personal și se înconjoară doar de oameni alături de care se pot simți ele însele.
Ce spune despre tine locul în care stai la cinema by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63214_a_64539]
-
nu doar simțământul, ci și cultul valorilor. El are necesități duhovnicești conștientizate. Altfel spus, ca om și ca scriitor, Iulian Chivu este o Persoană, nu un individ, o Persoană și o Personalitate puternică, în veacul nostru obtuz și hipermaterialist, mediocru, descentrat, debusolat, steril și idolatru. Timișoara, 28 noiembrie 2015 Referință Bibliografică: Proza lui Iulian Chivu sau viața ca supraviețuire / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1793, Anul V, 28 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Eugen Dorcescu : Toate
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
cu fleacuri. Puneți-vă în față ținte mari. Chiar dacă nu le atingeți, măcar ați ostenit pentru ele. Și asta valorează cât o reușită”. Iată consubstanțialitatea modului meu de a face lucrurile. MDP: Trăim rupți unii de alții, învîrtiți de roțile descentrate ale morilor de vînt politice și sociale. Ce e de făcut? ILIE MARINESCU: În atare situație, cel mai bun lucru, din punct de vedere psihologic vă vorbesc acum, este acela de a încerca să ne păstrăm echilibrul psihic, să nu
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
cu fleacuri. Puneți-vă în față ținte mari. Chiar dacă nu le atingeți, măcar ați ostenit pentru ele. Și asta valorează cât o reușită”. Iată consubstanțialitatea modului meu de a face lucrurile.MDP: Trăim rupți unii de alții, învîrtiți de roțile descentrate ale morilor de vînt politice și sociale. Ce e de făcut?ILIE MARINESCU: În atare situație, cel mai bun lucru, din punct de vedere psihologic vă vorbesc acum, este acela de a încerca să ne păstrăm echilibrul psihic, să nu
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
și polizată în atâtea circumstanțe potrivnice. Privim în continuare ideologia noastră extrem secularistă ca pe ultimul argument al existenței noastre pe pământ, fără să ne dăm seamna ca aceasta e doar o excrescență vinovată, o dezvoltare bolnavă a unui mecanism descentrat, o formă de extremism la fel de nebunească ca orice tip de extremism. De această maladie irațională e cuprinsă, pare-se, toată civilizația occidentală. Ceea ce suntem în stare să opunem astăzi radicalismului islamist, care este, atenție, o ideologie religioasă, nu o religie
Decapitarea bătrânei Europe în fața enoriașilor corectitudinii politice () [Corola-blog/BlogPost/337897_a_339226]
-
ca și gr. pneuma, are, concomitent, semnificațiile de « vânt » și de « duh »). Prin aceste ferestre și uși, accedem la căile ce duc (ce ne pot duce) la (mai degrabă, înspre) sens. Aceste căi sunt axele, coordonatele lumii evocate de text: Descentrat; fericit; dezaxat/ Resemnat și retras cu smerenie/ Mult prea departe de/ Axă: ADIEREA / locul liber!...// Adierea. « De m-ai odihni, primesc și te/ Primesc » - spune awa Ghelasie. Trei repere se impun în citirea, în cunoașterea (și recunoașterea) acestui univers, ale
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
se păcălesc, crezând că au descoperit misterul vieții. Dar Ciprian Voicilă ne oferă exemple adevărate de oameni ai lui Dumnezeu, ascunși uneori în cei mai „ciudați și necăjiți oameni” și remarcă, extraordinar de pertinent, că acolo unde societatea noastră secularizată, descentrată și desacralizată hulește, batjocorește și scuipă, tocmai acolo se află comoara lui Dumnezeu! Ferice de acest tânăr scriitor, care a folosit din plin harul și bucuria darului Duhului Sfânt, dobândit în repetate rânduri, în tainicele întâlniri cu sfinți în viață
CIPRIAN VOICILĂ, SFINŢII DE LÂNGĂ NOI, (ÎNTÂMPLĂRI. PORTRETE. REFLECŢII), EDITURA AREOPAG, BUCUREŞTI, 2014, 272 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347939_a_349268]
-
un pronunțat imperialism. Întreaga modernitate a funcționat (cultural și politic) legitimându-se prin intermediul acestei mitologii specifice și, până la urmă, pronunțat opresive. În lumea contemporană se petrece continua complexificare a procesului de instituire a reperelor valorice. Mediatizarea generalizată presupune o ostilitate descentrată care are ca expresie intransigența lui noi față de eu sau tu. Există temeri și voci care susțin că această tendință corporatistă ar putea în final conduce la „asasinarea culturii”. În mod cert, o parte a producției artei este trecută în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
evenimente care se desfășoară simultan la New York, la Tokyo, În Europa și În alte părți”. Este vorba așadar de inevitabila policronie și politropie a omului contemporan. Banca respectivă se arăta interesată de rave-parties pentru că ele creează și exersează un subiect descentrat, desfăcut, un subiect de-a dreptul schizomorf, cu personalități multiple. Acum, revenind la distincția Între subiectul modern și subiectul postmodern, mult timp și eu am crezut că adevărata identitate se poate obține, după cum susțin Jung, Blaga și alți teoreticieni, prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a universului imaginar. Ei bine, cred că, pe lângă acest tip de literatură și de artă, care concordă cu subiectul unic și centrat, poate fi demonstrată existența unui alt fel de literatură și de artă, ce rezonează cu subiectul multiplu și descentrat. O artă În care modelul arhetipal este pur și simplu suspendat, este aruncat În neant. Aș spune că arta aceasta se comportă anarhic. Pentru a o descrie, aș vrea să introduc conceptul de anarhetip. După cum o sugerează combinația etimologică Între
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mare scenariu explicativ rezonează, În epoca noastră postmodernă, cu sentimentul că „totul a fost spus”, pe de o parte, și cu cel de inutilitate sau futilitate a marilor povestiri explicative, pe de altă parte. Anarhetipul corespunde, În planul operei, subiectului descentrat și multiplu din lumea contemporană. O operă anarhetipală este o operă În care scenariul a fost pulverizat Într-o nebuloasă de sens. Efectul pe care Îl produce această artă nu mai este unul de revelație, În sensul iluminării provocate de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la adresa arhetipologiei? Cât de de sine stătătoare, cât de credibilă ar putea fi o metodă definită prin inversul altei metode, prin NU și prin ANTI? De sunat sună bine - spui anarhetipologie și te gândești la anarhia arhetipului, la arhetipul explodat, descentrat. Dar În afară de aceasta poate fi anarhetipologia o metodă vie? Sau poate că ea există deja, ca fenomen, iar ceea ce dezbatem noi este doar o denumire. Ovidiu Mircean: Dacă, prin paralelism cu arhetipul, anarhetipul este un termen care ține de reflex
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
centrat, În vreme ce În postmodernism avem de-a face cu un subiect multiplu, lipsit de centru. Or, eu cred că În modernism deja, În toată cultura de după 1850, la Rimbaud, la Dostoievski, la Nietzsche, În avangardă, avem deja forme ale subiectului descentrat, ale subiectului multiplu. Trecând printr-o ideologie pe care mediile artistice o preiau prin Freud, cu tot ce Înseamnă psihicul uman atât de descentrat, În discursurile literare moderne apare ideea unui subiect care nu se mai poate controla pe sine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
70 de ani; eu nu discut organicitatea și viabilitatea existențială a sistemului (respectiv calitatea de a avea sau nu o esență ontologică), ci modelul teoretic după care el este construit (care poate fi arhetipal, adică centrat, esențialist, sau anarhetipal, adică descentrat și relațional, pluralist). Nu Îmi propun, prin conceptele de arhetip și anarhetip, să discut natura realității sociale, ci doar teoriile și scenariile prin care ideologiile respective Își propun să explice aceste realități. Nu discut istoria, ci modelul prin care comunismul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]