192 matches
-
mai mult decât de învățătură. Într-o seară (n-aveam bilet), stam la pândă lângă ușa principală, când atenția îmi fu atrasă de un domn palid la față și cu mustață neagră. Mergea repede, cu mâinile în buzunarele paltonului ponosit, descheiat - n-avea nasturi. Intrase grăbit. În mijlocul holului însă s-a oprit nehotărât, pe gânduri. Parcă era la o răscruce, și, deodată, din câțiva pași s-a apropiat de ușa sălii și a dat să intre. Îl opri ușierul. „De data
Fără șase 100 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13573_a_14898]
-
asină, te apropii încet și crești înspre moarte, ca s-o calci mai apoi cu lumină. 12 mai 2008 Iadul la modă Paladin în cămașă de blugi și bocanci, scufundați într-o smoală din iadul la modă, talpa groasă, șireturi descheiate și limba încălțărilor ca o lavalieră la gleznă, Cântă-i, cântă-i iubitei, cu vocea ta arsă de sodă. Sunetul urcă din cerul gurii, din laringe, din snopul risipit al corzilor tale vocale, ca un scâncet în șinele de metrou
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
de teatru mai mult decît de învățătură. Într-o seară (nu aveam bilet), stam lîngă ușa principală, cînd atenția îmi fu atrasă de un domn palid la față și cu mustață neagră. Mergea repede, cu mîinile în buzunarele paltonului ponosit, descheiat - n-avea nasturi. Intrase grăbit. În mijlocul holului însă s-a oprit nehotărît, pe gînduri. Parcă era la o răspîntie, și deodată, din cîțiva pași s-a apropiat de ușa sălii și a dat să intre. Îl opri ușierul. Domnul palid
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
aud, undeva mai în spate, și râsul cam sardonic al domnului Adrian Năstase, râs care mi-a și declanșat S.P.V(1-ul după care, din ce în ce mai clar, am avut și revelația: domnul prim-ministru, purtând o țundră cu fireturi aurii, descheiată mai la toți nasturii inscripționați de o mână criminal-antipesedistă cu denumirea fiecărui capitol rămas în discuție cu UE, își lovea palmele mulțumit de mișcarea strategică cunoscută sub numele de cod "Geoană". Acest lucru m-a hotărât s-o chem pe
Nepotrivitele potriveli pesediste by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12745_a_14070]
-
Guță în disputa cu frații liberali, apoi altele și altele până la desert. Dulciuri nu mănâncă; pleacă în admirarea tuturor. Rămân lângă Pișculescu. Suport cu greu tonul de propovăduitor rural al popii. Chimirul lat, din piele porcină, duhnește greu prin roba descheiată. E umil - zice: pe mine, slavă ca a lui Goga nu mă așteaptă, căci la noi nu se discută opera, ci omul; dar stau tihnit, cine a vrut să mă citească a făcut-o. Ce să citească? gândesc, Bisericuța din
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
de deasupra casei Sunt de fapt lilieci, Și se izbesc unul de altul, Și este de fapt noapte, Iar eu ies Și mă tem pentru scalpul meu. Primăvară Stătea picior peste picior, Cu brațele întinse pe spătarul băncii Și cămașa descheiată, Ca să primească direct pe piept Adierile Cu care lumea ar fi vrut să-l atingă. Ochii prea roșii, Vocea răgușită Și totuși Nu mi-am putut stăpâni o tresărire Când mi-a aruncat acel Ieșim la o cafea, frumoaso? Undeva
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
în cap. Mici, ne țineam laie după el, mândrindu-mă că era musafirul nostru. Se deosebea de toți negustorii mai mari și mai mici, români îmbrăcați în stofe bune, dar mereu cu cravatele desfăcute la gât, cu nasturii de la haină descheiați, ce păreau să spună în taină: "treceți și voi cu vederea; până mai ieri am fost țărani". Albala, evreu sefard, se deosebea prin vorbă și gestică nu doar de confrații de meserie, ci și de galițienii lui, lălăiți și mototoliți
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Gheorghe Între săbiile grâului, Gloria cerului senin, Făpturile Iadului uitate, Sângerări ocolite de priviri În timp ce chipul lui frumos Devine tot mai străveziu. Scuturi de liliac înflorit Cetățile în sărbătoare (ale mălinului) Norii poleiți Cu răsuflarea Lui Dumnezeu Și armura lui descheiată În dreptul inimii, O odihnă verde Pândită de secetă, Ochii larg deschiși Ai Fiarei. Alb, auriu, Întinderi netede, Ape, Zăpada, Un măr înflorit Peste noapte, O piatră stăruitoare Precum un nor veșnic În temelia unei case, Lucruri strălucitoare Asemeni sufletului tău
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
grase ale picturii flamande, spre opulenta unui stil deja rodat, care facilitează compromiterea concretului: "Amurg de iarnă. burghez. amurg al obezilor./ lumină că briciul frizerului/ și/ din claponul fript țîșnesc șapte jeturi/ de sînge. stropesc plastroanele albe./ jubilează/ sub jiletci descheiate pîntece pline/ clipocind înfundat ca-n butoaie un must/ fermentînd// mușterii se întrec/ în rîgîieli voluptuoase care de care mai vrednic/ lîngă toiuri golite și urină se scurge/ pe pulpe saxone, robuste/ debordînd din chingile-naltelor cizme.// sînt veseli guarzii
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
roți de tramvai / la terase ieftine / mușterii cu dantură stricată / se pronunță critic”. La alte pagini, câte o notație sumară e suficientă pentru amplificarea sugestiei, oarecum pe urme de haiku, precum în Exuvii: „cămașa părăsită / la marginea drumului / cu nasturii descheiați // așteaptă”; ori, într-o suită de „impresii” alimentate livresc, definite chiar ca Haiku basarabean, unde înregistrarea faptului cotidian e orientată insidios spre reflecția amar-ironică: „la masa tăcerii / scaunele-și dau / picioare-n fund / lehuz / troleibuzul frânează / la penultima stație /.../ vânez
Debutul unui poet: Virgil Botnaru by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2383_a_3708]
-
în mijlocul versului și las' de nu prinde". Țintuită la rimă, frumusețea întrulpă nu s-a prins, acolo a rămas, stîrnind nedumerirea generațiilor de școlari. * Tot Coșbuc, vizitat acasă la 16 februarie 1918, e găsit: "...în halatul de lucru, o flanelă descheiată (peste cămașă) și ruptă în coate, cu șoșoni drept ghete, își vede de treabă: șterge cu guma notițele făcute cu creionul într-o ediție din Dante." Ordinea domestică instituită de soția poetului e cam sufocantă și acesta îi mărturisește: "Mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
Să fim serioși! Portretul politicianului de la putere și al obiceiurilor sale, admirabil descrise de către dl. Dimitriu, ne poate consola, dar ne și înspăimântă, pentru că dincolo de zîmbetul iliescian, asta vor, de fapt, pedesereii pentru România: "vizite de lucru, cefe groase, cămăși descheiate și asudate, dublu menton atârnând dizgrațios, obezități indecente, figuri patibulare răcnind patriotard sau revoltându-se țâfnos-intelectual". Și, evident, noi "Cântări ale României", sub forma clasicizată a unui pluri-Păunescu (tatăl, fiul și fiica - pentru a satisface toate gusturile), "dezbateri ideologice" moderate
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
Un vârstnic, cărunt, cu groază în priviri, cu cămașă descheiata, cu straie în dezordine, aleargă pe străzile Romei, urmărit de câțiva înși misterioși. Începutul unui banal film polițist, veți spune. De unde! Sunt doar câteva ore de când Conclavul a izbutit să aleagă succesorul fostului pontif. Mulțimea strânsă în Piață Sf Petru
BA-L AVEM, BA NU-L AVEM! - corespondenţă specială de Tudor Caranfil, care analizează filmul HABEMUS PAPAM () [Corola-journal/Journalistic/26452_a_27777]
-
rugat de președintele sindicatului să-l primească. Să intre, probabil se grăbește... are dreptate omul, este ajunul, au și ei casă, păcat că nu mi au aprobat să le dau liber azi... Liderul muncitorilor era îmbrăcat într-un halat cafeniu, descheiat, cu un buzunar mare la piept, plin cu pixuri și creioane. Purta o cămașă trandafirie, o cravată grena, prinsă cu o agrafă aurie. Un om voinic, înalt, bun de muncă, cum l-ar fi descris mama fraților Tălparu. Se plecă
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
văzut bine, cu toate că avea inspecții aproape în fiecare lună. Ofițeri superiori, procurori veneau la Florin ca la ei acasă. De regulă, inspecțiile durau câte o zi și o noapte și toți plecau mulțumiți... Era beat bine, fără epoleți la vestonul descheiat... Văzându-și fratele, Gheorghe râse cumva ușurat, apoi se crispă la față. Cine-i tovarășu’? Ce caută la noi? Stai liniștit, e băiat bun, m-a adus cu mașina, e mormânt... Pune televizorul pe măsuța din colț, să vadă și
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
MINISTRUL: Nu, purceluși. JENI: Mielușei. MINISTRUL: Pur-ce-luși! Ce rost are să ne contrazicem? JENI: Așa e! Porcii dracului. Ar fí în stare să rîdă de dumneavoastră doar pentru că aveți o secretară pe care o cheamă Jeni. Sau că umblați cu pantalonii descheiați. Sau că la petreceri vă puneți chiloții în cap ca pe o bonețică. MINISTRUL: Eu? Am umblat eu vreodată cu pantalonii descheiați? JENI: Vă rog! MINISTRUL: Mi-am pus eu vreodată... mi-am pus eu vreodată pe cap... JENI: Chiloții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
rîdă de dumneavoastră doar pentru că aveți o secretară pe care o cheamă Jeni. Sau că umblați cu pantalonii descheiați. Sau că la petreceri vă puneți chiloții în cap ca pe o bonețică. MINISTRUL: Eu? Am umblat eu vreodată cu pantalonii descheiați? JENI: Vă rog! MINISTRUL: Mi-am pus eu vreodată... mi-am pus eu vreodată pe cap... JENI: Chiloții. MINISTRUL: Exact. Ca pe o bone... țică? JENI: Niciodată. Niciodată, domnule ministru. Sau cel puțin nu v-am văzut eu. Dacă v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Constituția, Băsescu nu face mai nimic și se poate trezi trimis acasă de Parlament, el cîștigă din rolul de părinte supărat al patriei. Dacă Ion Iliescu își recîștiga periodic simpatiile apăsînd pedala convingerilor sale de stînga, echipat corespunzător - bască, guler descheiat la cămașă și declarații anticapitaliste făcute cu singura grijă de a nu contraria cancelariile Vestului, Băsescu e părintele poporului care își joacă rolul cînd pe dreapta, cînd pe stînga, în funcție de interesele sale de moment în conflictul cu Tăriceanu și cu
Noua distribuire a rolurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9151_a_10476]
-
de mirajul unor picioare pe care În visele sale le bănuise a fi nemaipomenite dar, a constatat cu bucurie că „Viața bate filmul”! Purta un halat grena care trecea deasupra genunchilor și care avea ca „din Întâmplare” ultimii doi nasturi descheiați lăsând la vedere dar și În Închipuire o fustă roșu-carmin mini, chiar foarte mini, care Îi lăsa pulpele descoperite până cu mult mai sus de genunchii foarte frumoși. Cine a spus că În anii ’70 nu se purta minijup?! În timp ce
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Întunecos se Îndrepta un om crâncen, cu o față desfigurată și cu un ochi „șters”. Era Îmbrăcat În costum complet de blues-jeans și Ștefan Girovescu, pentru că el era, purta aceeași pălărie și aceleași cizme de cow-boy. De sub haina Îmblănită, lăsată descheiată, securistul observă cureaua lată și mai mult intui existența unui toc de pistol pe care, spiritul său rece intrat În trepidația inerentă a unui Început de alertă ce se apropia și se amplifica până la nivelul de „panică” Îl aproximă a
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
care fac atâta caz artiștii ăștia plastici. Mă enervează la culme să aud patetisme de genul câtă libertate e în opera cutare, fiecare înțelege ce vrea din ea. Păi, de aicea rezultă că respectiva producțiune ar fi o chestie cam descheiată, făcută cam de mântuială. Și de unde până unde atâta dorință de libertate! Asta nu poate veni decât de la niște vietăți care n-au deloc experiența libertății, care au fost ținute din scurt, închise în casă, bătute la fund să învețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
întregi, zile, luni, l-am studiat, de la lucarna mea, pe individul ăsta. E înțepenit într-o invariabilă atitudine. Un fular jegos în jurul gâtului; poartă o aba de lână de cămilă și părul alb de pe piept i se întrevede prin gulerul descheiat. Pleoapele-I sunt arse, roase de o maladie tenace și insolentă. De braț are legată o amuletă. În fiecare joi seara, spune versete din Coran printre dinții săi galbeni și rari , s-ar crede că așa își câștigă existența, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
de metri mai Încolo pe una dintre străzile lăturalnice, În spatele unei sinagogi, nefiind deloc genul de local unde omul se duce pe două roți. Ca de obicei, Konrad stătea pe butucul de tocat de la intrare. E ușor de descris: vestă descheiată, mâneci suflecate, brațe tatuate balansându-se pe genunchii de fost boxer. Între degetul arătător și cel mijlociu lucea un trabuc scurt, dar gros. Văzându-mă, s-a ridicat, și-a băgat chiștocul bine mestecat În gură și mi-a Întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fi cerut scuze. Dar, oricum, munca dumneavoastră n-are nici o importanță pentru noi. Important e unde ați fost aseară. Era brunet și cu părul un pic prea lins și pieptănat, avea niște trăsături regulate și buze pline. Wickert purta cămașa descheiată; gulerul alb scos peste sacoul maro. Lăsând la o parte dinții perfecți, semăna cu un comediant al cărui nume nu mi-l aminteam. Unde mai văzusem privirea această blândă și ursuză În același timp, acești umeri Înclinați, această răbdare melancolică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
băiat. Nici urmă de machiaj - sau poate o idee, În jurul ochilor. Era greu de spus pentru că fața i se vedea granulată. Nu puteam distinge nici dintele ciobit din față, de după buze. Dintre haine nu se putea distinge decât o boa descheiată de vulpe și gulerul unei bluze Înflorate. Fotografia părea făcută iarna. Sigur, era foarte frumoasă. Cel puțin În ochii mei. Și am recunoscut și boa. Ar fi bine să vă alegeți cu grijă cuvintele, mă sfătui Wickert după ce i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]