4,184 matches
-
Ridel L., 1998/1997, 23) atribuie crizei rolul de analizator care dezvăluie ceea ce rămâne ascuns. Autorul valorifică etimologia cuvântului criză și accentuează importanța momentului luării unei hotărâri. Criza este, așadar, multidimensională și devine creatoare prin capacitatea subiecților de a o descifra. Se poate observa că deși noțiunea de criză pare a duce cu gândul la prezența unor efecte catastrofice, ultimele analize și interpretări nu mai evocă ideea de catastrofă iminentă. E.H. Erikson (1972), În lucrarea „Adolescence et crise, la quete de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
izvorăște ideea că relativitatea cunoașterii lumii este dată de faptul că ea se află Într-o continuă devenire. Omul este creația centrală a Universului. El trăiește În universul misterului și al relevării, caută temeiurile existenței, dar nu le va putea descifra niciodată total, pentru că Marele Anonim așază Între el și omenire o cenzură transcendentală. După Lucian Blaga, poezia este o cale de relevare a misterului prin intuiție. Ea exprimă ceva din zonele abisale a spiritului uman. Structura spiritului uman ar fi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În poem Demiurgul rostește Întâia oară numele lui Hyperion; Demiurgul este cel care afirmă și cunoaște cu adevărat identitatea Luceafărului, idee ce accentuează legătura acestuia din urmă cu Demiurgul. Hyperion Îi cere Demiurgului să-l dezlege de nemurire pentru a descifra taina iubirii absolute, În numele căreia este gata de sacrificiu: „Reia-mi al nemuririi nimb/ Și focul din privire,/ Și pentru toate dă-mi În schimb/ O oră de iubire...". Demiurgul refuză cererea lui Hyperion. Constantin Noica observă că Hyperion cere să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
esența omenească nu poate fi schimbată prin prefacerea formelor sociale.” Ca și În „Memento mori”, „Împărat și proletar” este o continuare și o derivație a „Panoramei...” (G. Călinescu) și sugerează un crâmpei „din drama zguduitoare a omenirii” În care „se descifrează din mersul istoriei destinele generale ale lumii. Lumea „este sortită să se zbată Între aceleași limite... fără perspective de a-și depăși vreodată dimensiunile.” (D. Popovici) Evenimentele care declanșează furtunile lirice eminesciene se ridică la „modul abstract” și devin „exemplificarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
SSI Nr. 12.914 din 24.12.1941. Pe această notă mareșalul Antonescu a pus rezoluția "În Consiliul de Colaborare viitor". ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinet Militar, dosar nr. 87/1941, f. 302-303, 328-329. 667 Nu a putut fi descifrat. 668 Indicativul codificat al Marelui Stat Major. 669 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 670 Nicolae Dăscălescu (1884-1969), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1906-1908) și al Școlii Superioare de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
americane sau „reproducționismul social” mai nuanțat al lui Basil Bernstein. La rîndul său, antropologia culturii și/sau educației se ocupă îndeosebi de procesul de transmitere culturală ca atare, de la mecanismele acestuia la criteriile de selecție ale conținuturilor selectate, încercînd să descifreze cum în diferite comunități socioculturale are loc același lucru, construcția „omului ca ființă culturală” (Antonesei, 1996). Dar educația mai este studiată și de disciplinele economice - de la economia generală la studiile recente despre human capital și despre rolul investițiilor în educație
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
educaționale sau a modului de lucru al profesorului. În acest caz, a interpreta presupune a găsi factorul care explică progresul. Pe scurt, a interpreta în domeniul științelor antropologice, deci și al celor educaționale, înseamnă a verifica, a organiza și a descifra sensurile faptelor acumulate prin cercetare pentru a verifica ipoteza propusă. Așa cum sublinia Ion Holban (1978), metoda interpretării este o metodă calitativă, care conduce la cunoașterea personalității, a structurii fenomenelor educaționale sau sociale prin analiza ansamblului și a relațiilor dintre fapte
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a delimita discuția despre valori și ceea ce spuneam, cu diverse prilejuri, despre preocuparea pentru formarea gustului pentru valori, mai ales la tineri, la tinerii noștri studenți, care pășesc în viață într-un context de interferențe și de influențe greu de descifrat într-o înțelegere realistă, rațională, unde există riscul de a confunda fenomenele de modernizare sau de europenizare cu modele, cu, știu eu, cu ceea ce este superficialitate în comportamentul omului contemporan. Cred că cea mai importantă realizare se leagă de faptul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
că erau „în fiecare sat certe ruine arheologice... la fiecare pas, peste tot, în vatră, în câmp astfel că harta așezărilor este, în felul ei, un scris prin care ni se transmit gândurile și scopurile întemeietorilor, scris care poate fi descifrat ca niște hieroglife”. Evident că nu se au în vedere, în acest context, vestigiile arheologice propriu-zise, ci posibilitatea și necesitatea de a face o „reconstituire în principiu și un control al trecutului unei vieți sociale sătești pe calea analizei rămășițelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]