57 matches
-
pămînt.// Dar păsările îl iubeau / Ele sunt crucile de sus/ Numai pămîntul nu se clintea/ Din somnu-i greu sedus.// Venise șarpele descolăcindu-se/ Din Biblie din Palimpsest/ Și i se-ncolăcea pe trunchi/ Ca să devină mai modest.// Dar el se descojea anume/ De sine și de șarpe deci/ De plictiseală și de lume/ Ce încă-i atîrnau prin creci.// Și stăpînit de gînduri albe/ S-a spînzurat fără-ndoială/ De prima pasăre-ntîlnită/ În zborul ei de gală.// Eu îl știam încă
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
pe atunci) mineri din toată țara, specializați în galerii și abataje, punând umărul la greu alături de pururi sacrificații soldați cu măști de tifon la nas și la gură din cauza infecțiilor, a duhorii; vedeai dulgheri, pădurari și țapinari corhănind imense trunchiuri descojite de copaci; vedeai camionagii, ceferiști, brutari sosiți cu transporturi de pâine din Moldova, Oltenia, Transilvania, Banat, din toate provinciile și regiunile; veniseră de la mari depărtări Salvări cu doctori și infirmiere de primă urgență, cu butelii de oxigen, cu perfuzii, cu
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
argumentației sale critice - pune în abis, în fond, întreaga sa demonstrație -, inserînd următoarea revelatoare frază în paranteză : “(Datorită criticului, iar, în particular, comparatistului - care, asemeni chimistului din goetheenele Afinități elective, e un fel de ’artist al îmbinării’, un Einungskünstler - operele, descojite de belferești considerente istorice, se caută și se întîlnesc într-o viață paralelă, care le dă o formă comună nouă, neașteptată și paradoxală.)”. Această perspectivă voit anacronică, interesată de valoarea intrinsecă, aproape exclusiv estetică, a textului literar amintește de superba
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
doctrina constructivistă ilustrată în artele plastice abstracționiste, aproxima un derivat echivalent, a ceea ce era propus drept articulare disciplinată, controlată intelectual, ca și inginerește, de linii, volume, culori aflate la dispoziția unui arhitect de forme libere de orice sumisiune “naturalistă”. “Vorbele descojite de simbol, capătă adevărata vitalitate. În afară de asta, cuvintele sunt intraductibile. Există, pentru noi, o savoare aproape senzuală a îmbrățișării, în ciuda sensului, a cuvintelor” - mai nota el, tot acolo. Și continua: “Cuvântul în literatură, ca și culoarea în pictură, are un
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
pieptănîndu-și pe zece dimensiuni rezonanța în spațiu într-o muzică resorbită ca o naștere ce se răzgîndește și se decide să-și trimită bastarzii în vînt solar spre implozia invizibilului întors în sine ca o mănușă - corzi de pe care se descojește culoarea timpului plecat în continuă expansiune spre nicăieri acolo unde pe fruntea depărtării înmuguresc spinii - frînghii zbîrnîind în paloarea unei muzici corpusculare din care iau trup inaudibile sunete - roi migrînd spre absentele timpane ale trecutului - vibrații de super-corzi ce înveșmîntă
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/14271_a_15596]
-
puțin trist. Se va decolora, se ve desprinde de pe un alt perete, știe că va cădea primul. SIESTA Am trecut printre ruine și prin muzee, îmi spuse prietenul meu, m-am hrănit cu resturi de coloane ionice și corintice, am descojit fresce, am gustat picturi - și acum mai simt pe limbă fire din pânzele neîntrecuților maeștri renascentiști -, mi-am potolit setea din cascade și peșteri baroce, m-am lăsat pătruns de praful entuziast și pestriț al velocilor futuriști, am gustat, o
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
pe când Al. Ivasiuc este "tot atât de sigur pe sine și în epic și în antiepic", căzând în "exces de inginerie mentală". La Eugen Barbu ocaziile ceremoniale imaginate sunt "veritabile liturghii păgâne", în timp ce la Sorin Titel vedem "acea capacitate rară de a descoji lucrurile, gesturile de invizibila peliculă care le protejează și de a ni le oferi acute, delicate, vulnerabile" (p. 145). La Augustin Buzura monologul interior ia o "turnură literaturizantă", în timp ce la Mircea Horia Simionescu se poate vorbi despre o "potemkinadă biblioteconomică
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
Eu avansez întîi și întîi conceptul de transmodernitate, ca pe o nouă cale de abordare a produsului cultural în general, și a celui poetic / plastic în articular. ș...ț Noua paradigmă explorează tăcerea sub-/inconștientului, masa colectivă de arhetipuri / anarhetipuri, descojește, dezvăluie maya de pe simboluri, taie în două concepte îmbătrînite, reînsămînțează în frageda țarină a semioticii / retoricii mituri antropologice / ontologice, reasamblează fragmente de cosmos, într-un haosmos (sic! - n.n ) anticipator de alte și alte esențe / aparențe ale cunoașerii / interpretării/ valorizării
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7444_a_8769]
-
presus de toate, l-a iubit pe Nietzsche, cel pe care îl deplânge pentru viața lui chinuită și munca de cenobit, în vreme ce alții au devenit excelențe în timpul vieții: „Pentru asta a muncit el, cu 20 de dioptrii pe doi ochelari, descojind cârnați și și-a mai plătit și singur ce-a publicat, în timp ce Ranke și Willamowitz- Möllendorf au devenit excelențe. Aceștia sunt viața! O alta nu există.” Splendidul poem Torino stă mărturie pentru felul în care apărea și trăia în versurile
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
splendidele grădini ale aurului.// Piară fiecare în averea lui -/ mesele sobre două trei fructe exotice pe platoul argintat/ și tot atîtea bucurii și tot atîtea cuvinte/ mișcările ridicole ale tacîmurilor în aerul închis/ și cuvintele încăpățînate care nu se mai descojesc/ iar sub fereastra mohorîtă lunecînd vedenia veacului:/ o terasă de marmoră întinsă cît o cîmpie la capătul căreia/ abia se mai vede un mercenar din ce în ce mai gîrbov îndepărtîndu- se/ abia se mai aud pașii lui din ce în ce mai străini”. Versul e lung: prelungit
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
dl. Ion Vartic, în calitate de cercetător al lui I. L. Caragiale, socotește, la rîndul d-sale, că un critic e îndrituit a proceda asemenea chimistului din Afinitățile elective ale lui Goethe, comportîndu-se ca un soi de "artist al îmbinării", urmărind cum "operele, descojite de belferești considerente istorice, se caută și se întîlnesc într-o viață paralelă, care le dă o formă comună nouă, neașteptată și paradoxală". Dacă G. Călinescu n-a ezitat a-l pune pe autorul lui Harap Alb în stupefiante, măcar
Caragiale între oglinzi paralele (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10884_a_12209]
-
prin fața fotografiilor care acoperă pereții. Se apropie, se distanțează, Își scoate ochelarii și-i șterge cu batista, se-ncruntă, zîmbește, din cînd În cînd face cîte o remarcă. Fotograful, așezat pe un taburet care dispare cu totul sub trupul masiv, descojește un măr cu mișcări atente ca și cînd ar desfășura un bandaj de pe deget; coaja gălbuie cade pe farfurie Într-o spirală perfectă. Pare plictisit. Mușcă din măr, Înghite În silă. O urmărește cu privirea fără ca ea să-l vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și, din când în când, uruitul unui pod rulant. - Pe aici cresc numai fagi, a spus atunci Culiță. Iar mai sus, brazi. La noi cresc mai ales salcâmi și sălcii în locurile joase. Salcâmii au coaja aspră, dar pot fi descojiți ușor. Mie îmi plac salcâmii, mai ales pentru că primăvara fac niște flori mărunte, albe. Florile alea albe, adunate ciorchine, pot fi mâncate. Mănânci până nu mai poți și tot ai mai mânca, pentru că nu prea țin de foame. Florile de
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > I-AȘ SĂRUTA CUVÂNTUL Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului I-aș săruta cuvântul ce poartă-n el iubirea descojită în fâșii ce îmi îmbrăca sufletul. Aripi îți dau și ție vers purtat de adieri, prea obosit și trist adeseori când sufletul cutreieră prin ruinele deșarte. Cădere liberă îți dau în valea cea de groază, ce iute tu dispari! E
I-AŞ SĂRUTA CUVÂNTUL de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365835_a_367164]
-
mângâiam dragonul / ca pe un ou, de / privighetoare... // Un timp numai / am mai crezut tâmp / de curcubeu, că este un suflet / al ploii / iar nu un compromis / jalnic și iluzoriu. O cumplită ploaie cu „pietre de piramidă“, ori obișnuite, descărnând, descojind, „chelind“ munții, apoi erodându-le calotele de gresie până iau forma circumvoluțiunilor, a creierelor, întru deșertizare / saharizare, despre care grăiește poemul Spălarea cu pietre (AmNS, 93), vrea să accentueze marea însingurare a ens-ului uman în fața cerului: Creier vopsit cu os, / timp
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
VIEȚII Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 298 din 25 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Bolnav sunt azi, ca niciodată... Mă dor amintirile vieții. Așa mi-i sete, dintr-o dată, Să beau din roua tinereții! Izvoarele-s acum secate; Descojiți copacii sunt și goi. Tăcute sălcii și-aplecate Plâng apocaliptic peste noi. Câmpia vieții parcă-i stearpă; Îmi pare totul că-i pustiu. Trist în neant cântă o harpă Iar cine-s eu... nici nu mai știu. Pe-albume praful
MĂ DOR AMINTIRILE VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356852_a_358181]
-
Înainte de 1990 grupuri de tăietori de papură mergeau în Delta Dunării, tăiau papură și o transportau cu trenul acasă, după 1990 din cauza prețului mare al transportului, papura este tăiată din bălțile din jurul Mureșului și al Târnavelor. După ce este uscată, este descojită, din partea exterioară se împletesc, de obicei, coșuri, iar din partea interioară care este mai fină și mai elastică se fac pălării și huse de sticlă. Dintre produsele culinare, tradiționale, prezente, de obicei, la târgurile și sărbătorile noastre, întâlnim turta dulce, pregătită
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
capabilă să esențializeze brâncușian lumea, ajutându-se de materialul cuvintelor. De fapt să o recreeze, filtrând-o prin sita personală a eului. ... ... ... ... ... ... ... ... ... „Ninge cu sori peste sufletul meu./ O fi departe,/ aproape,/ acel Dumnezeu?/ O, cât aș vrea/ să-i descojesc,/ alb și subțire,/ trupul de stea,/ până la miez,/ până la/ inima/ incendiind/ poemul-lumină,/ iubirea/cea limpezită de tină !/ Aud lebăda/ în roșul amurg -/ cântecul trecerii/ de pe urmă./ Cocorii străpung văzduhul de nea,/ fiarele urlă/ și scurmă./ Nu deslușesc fereastra,/ e troienită
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
unească, pe vremea aceea nu făceam distincția dintre sex și iubire, între dorință și acel sentiment durabil, etern, care se numește dragoste. Dragoste fără scop, fără resentimente, fără rațiune, fără explicație, mai ales. Sînt femei care cred că trebuie să descojim de pe fructul dragostei coaja numită sex. Ele iubesc, dar nu amestecă iubirea cu sexul. Una e să iubești și alta să faci sex. Ele consideră că a face sex, chiar cu persoana pe care o iubești, nu conține în sine
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
fiind ultima sâmbătă a morților, ea a pregătit deja totul pentru pomana ce se va face la șetre. În această dimineață trebuie doar să pună cratițele la foc, să fiarbă: bobul deja la pus l-a înmuiat și l-a descojit de joi, ajutată și de Gheorghe, în ciuda protestelor sale și de cei doi nepoței, iar ieri l-a fiert și la turnat în străchini de lut smălțuite, așa cum făcea mama sa. Mai are de făcut doar sosul care trebuie turnat
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
Satfinder, alte obiecte, indispensabile meseriei cu care, în ultima perioadă, îmi câștigam existența. După câteva minute am întins degetul spre sonerie. Era un bloc în care media clasei sociale, ai celor ce-l locuiau, își arunca miasmele, căci pe holul descojit de var stăruia mirosul cartofilor prăjiți. Sinistrul ecou al unui lătrat de câine, pe care mai apucasem să-l aud înainte ca ea să vină să-mi deschidă, se ridică până la etajul patru. Sosi la ușă mai repede decât m-
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > FASCINAȚIE Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1210 din 24 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-aduc aminte că vazusem, sus, pe cer Când stam în ploaia boabelor muzicale) Cum norii descojau văzduhul de mister, Pe-ecuator, bătând cifruri sentimentale. Sunau căderile de apă ca niște clopoței, Se lăsau înfrânte fire de lumină, Cu bunăvoință, pe pocnetul orei, La harpă se pornea o melodie lină. Răspândind mareea golului de aer Ploaia îndulcea
FASCINAŢIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347931_a_349260]
-
zeițe și zei nenăscuți // Inima parcă începe să tremure.” (“Michelangelo”) POEME CU CEASURI ȘI FLORI UNELTE ȘI INOROGI , SENTIMENTALE , MIRESME AMARE “ Oare cum e să fii / căutător de comori / printre ruine ?” Aici este cheia, în aceste trei versuri, pentru a descoji aceste fructe și a le gusta miezul savuros. O minimă observație, dar esențială: cifra trei are o semnificație magică pentru Diana Trandafir. Nu la sfînta treime mă refer, ci la acel principiu care nu concepe, pentru a nu cădea, mai
POEME CU CEASURI SI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348877_a_350206]
-
pulpe/ în vis de zeițe și zei nenăscuți// Inima parcă începe să tremure.” (“Michelangelo”) 2. „Unelte și inorogi, sentimente. miresme amare” „Oare cum e să fii/ căutător de comori/ printre ruine?” Aici este cheia, în aceste trei versuri, pentru a descoji aceste fructe și a le gusta miezul savuros. O minimă observație, dar esențială: cifra trei are o semnificație magică pentru Diana Trandafir. Nu la sfînta treime mă refer, ci la acel principiu care nu concepe, pentru a nu cădea, mai
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
the blue light slowly descends, shedding silver tears. Long and painful was the road. The Light is now close-by. ȘAH LA REGE Ninge cu sori peste sufletul meu. O fi departe, aproape, acel Dumnezeu ? O, cât aș vrea să-i descojesc, alb și subțire, trupul de stea, până la miez, până la inimă incendiind poemul-lumină, iubirea cea limpezita de țină! Aud lebădă în roșul amurg - cântecul trecerii de pe urma. Cocorii străpung văzduhul de nea, fiarele urlă și scurma. Nu deslușesc fereastră, e troienita de
AMOR PROHIBIT / FORBIDDEN LOVE (POEME) 1 de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374239_a_375568]