664 matches
-
Mill. Un principiu "la fel de universal valabil și aplicabil ca oricare propoziție generală ce poate fi emisă cu referire la problemele umane", scrie el, "... este cel care spune că drepturile și interesele fiecărei sau oricărei persoane sînt ferite de a fi desconsiderate atunci cînd persoana este capabilă, și de obicei dispusă, să și le susțină... . Ființele umane sînt ferite de răul aflat în mîinile altora doar în măsura în care au puterea de a fi, și sînt, capabile să se protejeze." El continuă prin a
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ori cât se joacă pe sine în acel rol. Succesul se miroase și, firesc, te cantonezi în el, cu orice risc. Populismul lui CTP vine și din credința oarbă, instinctivă, a omului care se joacă pe sine, exact, și care desconsideră datele profesionale acumulate în școală, prin muncă asiduă și afiliere la un sistem educațional. Aici, are destule circumstanțe atenuante. Ce model de jurnalist avea prestigiu, la noi, în '90, când tocmai înlocuirea vechilor modele era problema? El ar fi fost
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
descurca cu bani. Această cercetarea a mai reliefat că bărbații sunt mai obsedați de bani (Furnham 1998 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006). Sistemul propriu de valori determină percepția asupra modului în care ceilalți relaționează cu banii. Unii îi pot desconsidera pe cei care sunt mai grijulii cu banii, categorizându-i ca fiind zgârciți, în timp ce alții i-ar putea aprecia pentru că sunt chibzuiți și înțelepți (Doyle 1992 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006), Cercetătorii care au examinat valoarea baniilor și credințele aferente
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
tragedii italiene, nu cunosc decât Sophonisba lui Carretto care să fie rimată, toate celelalte fiind în proză sau în vers liber care aproape că nu se face simțit; în afara creatorului de rime Lope de Vega, toți spaniolii, care de altfel desconsideră toate regulile din teatru, au avut grijă să nu păcătuiască împotriva verosimilului în această privință, lucrând, ca și italienii în comediile lor, în proză sau în versuri fără rimă. Numai noi, ultimii barbari, mai păstrăm acest abuz, și ce-i
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mine pentru a răspunde în privința mea, riscul este neîmplinirea, eșecul vieții mele, iar pedeapsa pe care o suport este căderea într-o maladie de destin: lenea, impostura, ratarea, bovarismul etc. Dezonoarea, desconsiderarea nu vin din partea altora, ci din partea mea: mă desconsider, nu mă pot stima pentru felul în care „mi-am jucat“ viața. Lotul meu devine regretul (pentru ce n-am făcut și pentru ce aș fi putut face altfel) și disperarea (legată de gândul că este prea târziu pentru a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
acuzat că transformase țara Într-un „paradis pentru investițiile străine”: vină pe care thatcheriții o mărturiseau cu plăcere. Ca economie, așadar, Marea Britanie thatcherizată era mai eficientă. Dar ca societate, ea a suferit un dezastru cu consecințe catastrofice pe termen lung. Desconsiderând și desființând toate resursele deținute În colectiv, susținând vehement o etică individualistă preocupată exclusiv de bunuri cuantificabile, Margaret Thatcher a dat o lovitură grea vieții publice britanice. Cetățenii s-au transformat În acționari, iar relațiile dintre ei sau dintre fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
larg deschise înseamnă a fi/ da/ a fi lângă portretul lui velásquez// [...] încep noile migrări ale popoarelor/ e de așteptat vreme de iarnă/ pe un colț al mesei.” Sedus de abstracțiuni, de livresc și de raționalitate, el abolește descriptivismul și desconsideră pitorescul. Dominantă este obsesia limbajului, firească, poate, la un bilingv și în alt sens, adică la un mânuitor atât al limbajului cotidian, cât și al celui poetic. C. nu ocolește paradoxalul; dimpotrivă, el cultivă îmbinările violent contrastante, doar aparent opoziții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
acest prim capitol, În chip simbolic, este redată călătoria unor personaje principale cu trenul de la București la Craiova. Discuția dintre personajele prezente În tren, pe teme economoco-sociale și administrative, relevă caracterul josnic al unor personaje, ca Ilie Rogojinaru, care Îi desconsideră total pe țărani.Tot În acest cadru, autorul Îi introduce pe Simion Modreanu, un director din ministerul de interne, un căpitan de jandarmi, dar și pe unul din personajele principale, Grigore Iuga. Pentru a-și găsi un rost, prin Grigore
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Când Nicolae Îi cere să fie trimis la școală, nu Înțelege că și altcineva poate avea și trebuie să aibă o istețime asemănătoare cu a lui, că și alții din jurul lui au nevoi spirituale. Uneori, plutind parcă În nori, Îi desconsideră pe cei din jurul lui. Întrebat odată „de ce vorbește singur?” a răspuns că asta e din pricină că nu are cu cine discuta, În sensul că nimeni nu merită să-i asculte gândurile. În mare, afirmația aceasta nu trebuie să fie socotită a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a circulației persoanelor, au contribuit la menținerea și formarea unor niveluri ridicate de neîncredere în instituțiile statului. Pentru a se legitima, dar și pentru a abate atenția cetățenilor de la problemele societății, regimurile comuniste au ales adesea discursuri cu tentă naționalistă, desconsiderând problemele minorităților sau defavorizând sistematic anumite grupuri etnice. Aceasta a contribuit la dezvoltarea unei culturi a neîncrederii în alte grupuri etnice și a intoleranței etnico-religioase. În același timp, în vestul continentului tindea să se dezvolte societatea postindustrială marcată de nivele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de la Linz pînă la Marea Neagră 470. Pe 15 noiembrie 1948, la patru zile după ce comisia se întrunise pentru prima dată în Galați, România, Statele Unite au sfătuit Uniunea Sovietică să nu recunoască validitatea internațională a Convenției dunărene. Prin acest document se desconsiderau interesele statelor neriverane, se ignora Acordul internațional din 1921, referitor la Dunăre, refuzîndu-se astfel Angliei, Franței, Italiei, Belgiei și Greciei drepturile garantate prin acest acord, iar Comisia pentru Dunăre se separa de orice relație cu Națiunile Unite. Toate acestea arătau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
numească un membru în comisia ce avea să soluționeze disputa 608. Bucureștiul contesta jurisdicția Curții Internaționale, susținînd că nu există nici o dispută, întrucît nu există nici încălcări ale drepturilor omului. Pe 18 iulie, Curtea a hotărît că deși România își "desconsideră cu bună-știință" obligațiile prevăzute în tratat, Articolul 38 nu menționează posibilitatea ca una din cele două părți să refuze să-și numească un reprezentant în comisie. Prin urmare, s-a hotărît că secretarul general al Națiunilor Unite nu poate interveni
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Lie611. În ianuarie 1951, Departamentul de Stat a luat hotărîrea de a protesta în continuare împotriva încălcărilor drepturilor omului din România. Aceste proteste aveau, cel puțin, să readucă în conștiința întregii lumi părerea Curții Internaționale de Justiție, aceea că România "desconsideră cu bună știință" obligațiile prevăzute în tratat 612. La sfîrșitul anului, Administrația a început să trateze cu și mai multă seriozitate problema drepturilor omului. Casa Albă încuraja populația orașelor din întreaga Americă să sponsorizeze festivaluri în cinstea Zilei Drepturilor Omului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu starea concretă a pieselor adunate din așezările străvechi umbrăreștene. A trecut peste un sfert de veac de când au început a fi puse în fața specialiștilor în arheologie și istorie atât locurile, cât și vestigiile din zonă, dar fie că sunt desconsiderate, pe criteriul că nu țin de domeniul senzaționalului, a fabulosului, fie din comoditate ori lipsă de interes generat de cine știe ce cauze, toate au rămas în stadiul inexistentului, atât din punct de vedere al valorificării științifice, dar și din acela muzeistic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]