24,528 matches
-
Ada Brumaru Un simpozion 1) este o tribună la care profesioniști ai unei discipline, de obicei științifice, se întâlnesc pentru a comunica idei, descoperiri sau posibile perspective de emancipare a subiectului ales. E o manifestare cumva departe de interesul public, despre care se scrie ,la gazetă" scurt și cuprinzător; mai mult informație decât cuprindere semnificativă. Simpozioanele pe teme de artă au mai multe șanse
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
foarte multe și adeseori revelatoare comentarii asupra operei lui? Unele i-ar fi descoperit considerațiuni de ordin estetic și stilistic care nu l-au preocupat; altele, consecvențe de scriitură spontan folosite în laboratorul său intim (polifonia, da; heterofonia... e o descoperire a cercetării mai târziu formulate); dar variațiunile encomiastice deseori just aplicate? Poate că s-ar fi simțit jenat în modesta lui privire către sine, jenat de atâta răscolire a operei sale compusă ,încet și tainic". Sigur, în jurul anilor ^50 ai
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
Crohmălniceanu, Henri Wald) - alții nu. Dar nimic nu-i procură o mai mare bucurie -, uneori de-a dreptul exaltantă - decît întîlnirea cu vechii prieteni la Paris, în Israel sau în America, cu reluarea unui dialog de fapt niciodată întrerupt și descoperirea ușurinței cu care pot fi regăsite după decenii vechi moduri de comunicare și coduri lingvistice secrete pentru alții. Fără a fi, desigur, un jurnal intim (ideea de a scrie un jurnal intim mi-a displăcut din totdeauna, afirmă undeva Vera
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
punct de vedere plastic și inepuizabilă ca registru moral, care este prezența umană; chipul, forma sa, acțiunile și comportamentul său, măreția și dispearea sa, într-un cuvînt, Omul în toate dimensiunile lui. Într-un secol marcat de cele mai radicale descoperiri științifice și tehnice, zdruncinat de cele mai contradictorii ideologii, filosofii și doctrine estetice, în care arta și-a negat cu aceeași vehemență moștenirea, prezentul și viitorul, în care forma industrială a declarat un război fățiș celei simbolice, Baba s-a
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
într-un anume fel publicului din țară, o revelație pe care cititorii din Germania au avut-o mai din timp și pe care mulți au resimțit-o încă la lectura scrierilor în proză: cea a poetei Herta Müller. La această ,descoperire" s-a mai adăugat surpriza de a o auzi pe autoare recitîndu-și la Centrul Cultural German din Timișoara, în română, cîteva din cele peste 80 de poeme colaj incluse în volumul Este sau nu este Ion. Timbrul inconfundabil al vocii
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
capitol dintr-un dicționar al ideilor literare, însă fără ca mult mai tânărul cercetător să năzuiască spre un caracter erudit și sistematic, care să epuizeze sursele. Adoptă un sens explorator, de inaugurare a unei teme. Criticul este el însuși implicat în descoperirea unei problematici ce-și va dovedi treptat noutatea radicală. Literatura citită într-un cenaclu în 1979-1980 și problema generației optzeciste se dizolvă în marea temă a postmodernismului. Ion Bogdan Lefter a trăit această translație, a contribuit el însuși decisiv la
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
zicea de dimineață tânți Felicia, darmite casele...”. Mi s-a părut o comparație ciudată, întotdeauna am crezut că oamenii sunt mai puțin rezistenți decât casele. Dar au și casele viețile lor. Între ultimele lucruri care a cedat se numără boilerul. Descoperirea am facut-o la sosire. N-am prea avut ce-i face, e o minune că a rezistat atâta timp, mi-l aduc aminte de când eram copil. Niciodată nu încălzea destulă apă cât să-ți ajungă pentru un duș, dar
Viaţa la ţară by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82752_a_84077]
-
plac, cele pe care nu le cunoști, cele perfecte și cele perfecte pentru tine. Cel mai des, în chip ciudat sau nu, toate acestea se regăsesc sub trupul aceleiași unice ființe. Mie mi se pare că pasiunea adevărată constă în descoperirea tuturor acestor fațete, iar dragostea în energia de a o face. Dans l’attente de vos réponses, je vous prie de recevoir l’éxpression de mes salutations leș plus distinguées. Cordialement, Stanciu P.S.: @Mircea&Dragoș: Ca să vedeți și voi cam
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
fac tot felul de gafe. Dar memoria nu mi-a jucat nici o festă. Mi-am dat repede seama de unde atâta performanță: era, totuși, vorba de numele pe care le-am auzit strigate la catalog patru ani de zile. O altă descoperire a fost că traiul colectiv și colectivizant a lăsat urme adânci: canalele de comunicare s-au refăcut rapid, ca niște albii secate demult și îndiguite sumar, pe care primul șuvoi de apă spulberă orice opreliști. Ne-am întâlnit și am
Hier encore by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83033_a_84358]
-
consultant legal în afaceri. Și am aflat ultimele episoade, cam crâncene, din viața unui băiat care mi-a fost foarte drag și pe care nu mă așteptam să-l întâlnesc, dar despre care o să povestesc altă dată. Cea mai importantă descoperire, mi-am dat seama abia acum dimineață, scriind această însemnare, a fost că mi-am (mai precis, adus aminte că voiam să mă fac scriitor încă din preadolescenta. Scriam poezii, scoteam o foaie (literară!?, nu se mai poate ști), există
Hier encore by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83033_a_84358]
-
unul din primii pași ai unei etnologii altfel, despre care, iarăși, nu știu cînd voi mai avea ocazia să scriu. Am renunțat, convins că e mai bine doar să-l tentez pe cititor cu două cărți reușite. Restul merită efortul descoperirii depline. Sînt două titluri din soiul rar de carte care merită nu doar citită, ci și văzută, pentru că prezentarea grafică, punerea în pagină, conlucrează cu textul; forma știe să speculeze și să construiască fondul.
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
deoparte orice neîmplinire". Inevitabil, unii protagoniști ai demonstrațiilor, comentariilor și constatărilor lui George Banu sînt situații din piese, replici cehoviene sau shakespeariene, actori, regizori, scene și penseuri din repetiții, imagini din spectacole. Accentul nu cade neapărat pe teatru, ci pe descoperirile pe care autorul le-a făcut și prin teatru. Despre el, despre ceilalți, despre trecut și prezent, despre acumulare și renunțare, despre coexistența memoriei și a uitării în gesturile de zi cu zi, dar și în acelea majore, decisive, de
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
febril căutător de frumuseți și descoperitor de observații frenetic amare, urmăritor al vieții intelectuale, cu orizontul sau complex, întemeietor de reviste și preluator al altora, de la prețuiți maeștri, așa apare Ion Vinea din volumul de publicistica, al seriei de Opere. Descoperirea publicisticii, ca valoare a staturii creative a unui scriitor, este o revelație dar și o datorie pusă în fața editorului. Este o operă de sinceritate în stare să absoarbă timpul, chiar dacă pare a se fixă numai asupra unui anume moment al
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
Poezia se ține singură, cu totul autonomă față de viață spectaculoasă pe care n-a folosit-o niciodată pe post de cîrja a inspirației. Poezia lui Mihai Ursachi este o poezie de relief constant, analiza cronologică a volumelor nu duce la descoperiri spectaculoase. Nu există schimbări majore de la un volum la altul, după cum nu există nici fluctuații de valoare. Setul poeziilor memorabile e în mod egal împărțit între toate, alcătuind un fel de podiș de mare altitudine în care cunoscătorii se vor
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
în mine cel mai neașteptat ecou. După Pârvan și Pierre Jean Jouve, Joë Bousquet era a treia coloană de foc pe care o căutam", îi întreține curiozitatea cercetării. În domeniul cercetării, am curajul să recunosc că m-a fascinat pasiunea descoperirii și a adâncirii în descoperire a personajului feminin, Lucia Pallady Cantacuzino, Pașcanu din Roman, marchiză Bedmar prin căsătorie, iubita poetului spaniol Juan Valera. Soțul ei publicase într-un ziar din 1849, scrisori despre călătoria lui în Moldova. Se informează, cu
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
ecou. După Pârvan și Pierre Jean Jouve, Joë Bousquet era a treia coloană de foc pe care o căutam", îi întreține curiozitatea cercetării. În domeniul cercetării, am curajul să recunosc că m-a fascinat pasiunea descoperirii și a adâncirii în descoperire a personajului feminin, Lucia Pallady Cantacuzino, Pașcanu din Roman, marchiză Bedmar prin căsătorie, iubita poetului spaniol Juan Valera. Soțul ei publicase într-un ziar din 1849, scrisori despre călătoria lui în Moldova. Se informează, cu acest prilej, și despre călătoria
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
1849, scrisori despre călătoria lui în Moldova. Se informează, cu acest prilej, și despre călătoria lui Mihail Kogălniceanu la Madrid, pusă tot pe seama frumoasei românce, pe albumul căreia, descoperind semnătura lui Kogălniceanu, Alexandru Busuioceanu se entuziasmează: "E cea mai frumoasă descoperire pe care o fac în Spania". Datele se strâng încurajator pentru un viitor articol, eseu, ori carte, iar personajul feminin ajunge să-l atragă într-atâta, încât să simtă cum se îndrăgostește pe măsură ce i se oferă tot mai multă informație
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
Valera, reticenți în a pune în circulație documente de familie, ca "semn al prudenței" soției nepotului poetului spaniol, sau de casa locuită de Lucia la Paris, localizată entuziasmat. Ca și plăcerea lecturii, Alexandru Busuioceanu le gustă și pe acelea ale descoperirilor științifice, documentația și verificarea acestei documentații făcând parte din jurnalul pe care îl ține fiecărei lucrări pe care intenționează să o scrie. Poate părea exces din partea mea să insist asupra acestui subiect, dar nici nu am dreptul să trec ușor
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
lui Matei, în curând completate de Cruciada copiilor), ambele axate pe structuri mitice, critica lui Victor Cubleșan, Horea Poenar și Claudiu Groza ("tănâra gardă"), activitatea lui Ion Mureșan, conducător al cenaclului Uniunii Scriitorilor, istoria literară concepută de Mircea Popa sau descoperirile lingvistice ale Irinei, Petraș ce țin de domeniul gender studies ("limba română ș...ț este cea mai sexuată dintre limbile europene" - pag. 127), sunt diverse repere incitante pe care autoarea le prezintă cititorului interesat de o radiografie culturală a Clujului
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
vii și reproductibile tehnic i-au condus pe unii la convingerea că inteligența, conștiința chiar, ar putea fi reconstruibile de către om. Această sinestezie a dus la proiectarea și construirea de mașini și programe euristice care să imagineze teorii, teoreme, chiar descoperiri. Numai că problema fundamentală a "sintezei inteligenței" nu constă în crearea de idei noi ci în a ști să alegi o idee valoroasă dintr-o colecție. Această alegere nu este întotdeauna un proces strict analitic. Și, în general, nu poți
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
mai ales autorilor din generațiile vechi, pe care-i urmărea însă meticulos biografic și bibliografic. Oprindu-te pe stradă, în curtea BAR sau în aceea alăturată a Uniunii Scriitorilor, avea totdeauna ceva interesant de comunicat, un amănunt picant ori o descoperire senzațională, pe care le debita repede, într-un monolog fermecător, care nu-ți lăsa timp de replică, devenită de altfel inoperantă și din pricina unei surzenii care însă nu-l făcuse, precum pe atîția, nici morocănos, nici absent. Bibliofil, erudit al
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
ca o posibilă consecință, după cum apreciază unii cercetători, începînd cu d-na de Staël, a spiritului nordic, anglo-saxon și germanic, sau, sub o acoladă mai amplă, a geniului celtic, însă și ca un pandant ori chiar ca o prefață a descoperirii, pe plan psihologic-medical, a subconștientului. Adepții clarității consacrate par a fi pierdut partida. "Obiectivismul" uzual se evaporă, extrovertirea e devalorizată: "În locul peisajului exterior și al descripției obiective, poezia modernă propune impresii spiritualizate; în locul anecdotei, momente sufletești ale duratei subiective; în locul
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
politic, pentru Cornel Ungureanu el se definește în primul rînd ca un spațiu cultural, în centru căruia se află Viena și limba germană. Nu mai trebuie să ne ferim să scriem că există un izvor de cultură germană care grăbește descoperirea acelui �noi înșine" maghiar, sloven, slovac, rutean, român "(p. 376). Toți cei care, într-un fel sau altul, au utilizat în operele lor motive culturale sau chiar elemente ținînd de realitatea social-politică a perioadei imperiale și a celei post-imperiale aparțin
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
care avea să aibă un viitor. Analiza perioadei berlineze se încheie cu alte interesante observații despre o modă importantă la acea vreme care explică multe dintre opțiunile tematice ale poetului și prozatorului Eminescu: studiul Egiptului. La ceva timp după senzaționalele descoperiri ale lui Champollion, egiptologia cunoscuse o dezvoltare incredibilă. Moda cuprinsese pe toată lumea, de la universitate pînă la salon. Situație descrisă cu umor de autoare: "Vogă pe gustul burgheziei consumiste - fără doar și poate; ezoterism la îndemîna celor care, în căutare de
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
o siguranță axiomatică, mecanismul subtil al agregării faptelor culturale din sec. XIV- XVI, mișcarea de idei și reconstrucția morală și spirituală din această perioadă, prin apelul la memoria speciei și nu la cazuistica socio-economică și politică a contextului imediat. Oricîte descoperiri geografice s-ar fi făcut în acea vreme, oricît de mult s-ar fi extins zona cunoașterii și a comunicării și oricîte prefaceri ar fi suferit, în structura lui profundă, organismul social, fundamentală rămîne presiunea tacită a memoriei antichității și
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]