79,897 matches
-
Rodica Zafiu A apărut recent o carte, necesară și așteptată, a Mihaelei Mancaș: Tablou și acțiune. Descrierea în proza narativă românească (Editura Universității din București, 2005); subiectul e unul esențial pentru teoria literară, teoria textului și stilistică, iar autoarea era cea mai în măsură să-l trateze, într-o perspectivă istorică, îmbinînd teoria cu ample analize ale
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
grăitoare citate. Stăpînește un clasicism al metodei: fără excese tehnice, dar cu rigoare absolută. Cartea Mihaelei Mancaș urmărește tehnicile și funcțiile pasajelor descriptive din proza românească, începînd cu cronicarii, oprindu-se mai ales asupra secolelor al XIX-lea (considerat "secolul descrierii") și al XX-lea și ajungînd pînă la contemporani - Agopian, Cărtărescu, Groșan ș.a. Sînt prezentate principalele tipuri descriptive - portretul, peisajul, topografia și cronografia, descrierea operei de artă și cea a obiectelor (ultima, cu o frecvență destul de redusă în proza românescă
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
proza românească, începînd cu cronicarii, oprindu-se mai ales asupra secolelor al XIX-lea (considerat "secolul descrierii") și al XX-lea și ajungînd pînă la contemporani - Agopian, Cărtărescu, Groșan ș.a. Sînt prezentate principalele tipuri descriptive - portretul, peisajul, topografia și cronografia, descrierea operei de artă și cea a obiectelor (ultima, cu o frecvență destul de redusă în proza românescă). Sînt inventariate procedeele stilistice, morfosintactice - enumerarea (numelui sau a determinărilor), cu tipicul "efect de listă", elipsa, repetiția, uzul timpurilor verbale - și compoziționale: paralela, descrierea
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
descrierea operei de artă și cea a obiectelor (ultima, cu o frecvență destul de redusă în proza românescă). Sînt inventariate procedeele stilistice, morfosintactice - enumerarea (numelui sau a determinărilor), cu tipicul "efect de listă", elipsa, repetiția, uzul timpurilor verbale - și compoziționale: paralela, descrierea prin negație, descrierea narativizată prin acumulare de verbe etc. Sub aspect lexico-semantic și textual, e analizată prezența și plasarea pantonimului - termenul rezumativ, nucleul tematic al întregii secvențe descriptive. Alte subcapitole urmăresc utilizarea descriptivă a figurilor de stil: metafora, comparația, oximoronul
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
artă și cea a obiectelor (ultima, cu o frecvență destul de redusă în proza românescă). Sînt inventariate procedeele stilistice, morfosintactice - enumerarea (numelui sau a determinărilor), cu tipicul "efect de listă", elipsa, repetiția, uzul timpurilor verbale - și compoziționale: paralela, descrierea prin negație, descrierea narativizată prin acumulare de verbe etc. Sub aspect lexico-semantic și textual, e analizată prezența și plasarea pantonimului - termenul rezumativ, nucleul tematic al întregii secvențe descriptive. Alte subcapitole urmăresc utilizarea descriptivă a figurilor de stil: metafora, comparația, oximoronul, metonimia, sinestezia (surprinzător
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
aspect lexico-semantic și textual, e analizată prezența și plasarea pantonimului - termenul rezumativ, nucleul tematic al întregii secvențe descriptive. Alte subcapitole urmăresc utilizarea descriptivă a figurilor de stil: metafora, comparația, oximoronul, metonimia, sinestezia (surprinzător de frecventă în secolul XX), cumulul figurativ, descrierea simbolică, suprasemnificarea. Extrem de interesantă este analiza strategiilor, a convențiilor și a inovațiilor prin care descrierea, în esență o pauză narativă, tinde să devină mai puțin artificială, să își justifice prezența în text sau pur și simplu să treacă neobservată; între
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
întregii secvențe descriptive. Alte subcapitole urmăresc utilizarea descriptivă a figurilor de stil: metafora, comparația, oximoronul, metonimia, sinestezia (surprinzător de frecventă în secolul XX), cumulul figurativ, descrierea simbolică, suprasemnificarea. Extrem de interesantă este analiza strategiilor, a convențiilor și a inovațiilor prin care descrierea, în esență o pauză narativă, tinde să devină mai puțin artificială, să își justifice prezența în text sau pur și simplu să treacă neobservată; între aceste "trucaje de introducere", sînt amintite "pătrunderea în scenă a unui personaj (eventual chiar naratorul
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
sau pur și simplu să treacă neobservată; între aceste "trucaje de introducere", sînt amintite "pătrunderea în scenă a unui personaj (eventual chiar naratorul, în textele memorialistice), care intră pe ușă, deschide o fereastră ori (se) privește în oglindă" (p. 108), descrierea balzaciană prin restrîngere de perspectivă, descrierea ambulatorie, "în care personajul trece prin peisaj, deschide uși ori privește pe ferestre, percepând treptat decorul, din exterior spre interior" (p. 109); descrierea plasată în replica unui personaj, în monologul interior sau în stil
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
neobservată; între aceste "trucaje de introducere", sînt amintite "pătrunderea în scenă a unui personaj (eventual chiar naratorul, în textele memorialistice), care intră pe ușă, deschide o fereastră ori (se) privește în oglindă" (p. 108), descrierea balzaciană prin restrîngere de perspectivă, descrierea ambulatorie, "în care personajul trece prin peisaj, deschide uși ori privește pe ferestre, percepând treptat decorul, din exterior spre interior" (p. 109); descrierea plasată în replica unui personaj, în monologul interior sau în stil indirect liber. Alte tehnici privesc inserțiile
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
ușă, deschide o fereastră ori (se) privește în oglindă" (p. 108), descrierea balzaciană prin restrîngere de perspectivă, descrierea ambulatorie, "în care personajul trece prin peisaj, deschide uși ori privește pe ferestre, percepând treptat decorul, din exterior spre interior" (p. 109); descrierea plasată în replica unui personaj, în monologul interior sau în stil indirect liber. Alte tehnici privesc inserțiile descriptive ca formă de focalizare asupra personajului, subordonarea descrierii față de percepție (a vedea), discurs (a spune) sau acțiune (a face). Citatele, extrem de bine
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
uși ori privește pe ferestre, percepând treptat decorul, din exterior spre interior" (p. 109); descrierea plasată în replica unui personaj, în monologul interior sau în stil indirect liber. Alte tehnici privesc inserțiile descriptive ca formă de focalizare asupra personajului, subordonarea descrierii față de percepție (a vedea), discurs (a spune) sau acțiune (a face). Citatele, extrem de bine alese, confirmă mai întîi complexitatea prozei lui Eminescu, dar - mi se pare - și inteligența discursivă a altor prozatori mai vechi, în primul rînd a lui Alecsandri
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
întîi complexitatea prozei lui Eminescu, dar - mi se pare - și inteligența discursivă a altor prozatori mai vechi, în primul rînd a lui Alecsandri. În capitolul consacrat interbelicilor și diversificării stilistice pe care aceștia o aduc în epocă, se remarcă ambiguizarea descrierii la Sadoveanu, procedeele mai tradiționale ale lui Rebreanu, modernitatea lui Blecher, excesul ornamental al lui Mateiu Caragiale; numeroase ilustrații convingătoare provin din texte de Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sebastian, Ionel Teodoreanu, G. Călinescu, Anton Holban. Cum observă autoarea, teoriile
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
convingătoare provin din texte de Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mihail Sebastian, Ionel Teodoreanu, G. Călinescu, Anton Holban. Cum observă autoarea, teoriile autorilor vremii sînt adesea mai îndrăznețe decît practica scrisului lor, care rămîne destul de tradiționalistă, cu o tendință spre amplificarea descrierii figurative și a prozei poetice. De altfel, Mihaela Mancaș atrage atenția asupra unei anumite predominanțe a caracterului subiectiv și memorialistic, trăsături apărute de la începuturi și persistînd în dezvoltarea prozei românești. Capitolul final e poate cel mai bogat în sugestii și
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
bogat în sugestii și deschideri: urmărind structura și funcția descriptivului în proza contemporană, în primul rînd la optzeciști (pentru care, totuși, eticheta de postmoderni, introdusă cu toate explicațiile de rigoare, rămîne discutabilă), autoarea pune în evidență tehnici de supralicitare a descrierii, de deconstrucție a narațiunii, de accentuare a subiectivității, de manifestare a intertextualității, ironiei și parodiei (e semnalat, de pildă, antologicul pasaj al lui Groșan, din O sută de ani de zile la porțile Orientului", care începe cu exclamația "O, dulce
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
semnalat, de pildă, antologicul pasaj al lui Groșan, din O sută de ani de zile la porțile Orientului", care începe cu exclamația "O, dulce plai al Moldovei!..."). Ar mai trebui pomenite comentariile despre marcarea funcției fatice în discurs, despre suprasemnificarea descrierii la Cărtărescu - și multe altele. E de presupus (și de sperat) că această carte inteligentă, elegantă și bogată în idei va stimula viitoare cercetări de stilistică în zona literară a actualității.
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
sa, și pentru dânsa se scriu paginile cele mai bune și mai trainice." Romanul prezintă drumul lui Manoil de la onestitate, demnitate și idei umanitare, la decădere morală și materială, la abolirea ideilor și sentimentelor ce-l însuflețiseră mai înainte, de descrierea drumului lui fiind corelate diferite aspecte ale societății românești din acel timp. Manoil, tânăr boier cu înclinații literare, rămas orfan, își petrece viața la țară, în familia boierului N. Colescu. Spre deosebire de alți mulți tineri de categoria sa, are un comportament
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
se orienta după tabieturile marelui om. Prezența lui difuza teama și stima rece. Calitatea ironiei în proza lui T.M. e scoasă în relief de majoritatea exegeților. Ce nu i se concede însă este evaluarea obiectivă a propriei prezențe, scutită în descrieri de grave beteșuguri. Unul dintre analiștii plini de simpatie ca Walter Jens, care a editat împreună cu nevasta lui scrierile cu adresă biografică, trage concluzia că în operă ironia crudă și usturătoare se oprește la porțile egoului. Ca un deficit, profesorul
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
căutarea lui Gabriel Liiceanu în Om și simbol. Pentru a contura ,tehnica" eseistică a autorului, mă opresc, preț de două paragrafe, asupra capitolului despre joc, cel mai ușor de urmărit aici, în rezumat ,esențial", deși, evident, simplificator. Autorul pornește de la descrierea unui cunoscut tablou al lui Breugel: șaptezeci și opt de secvențe de joc, de la unele comune și universal răspîndite, pînă la altele, mai puțin comune, redate toate în falsă vecinătate, în spațiul aceleiași piețe. Privirea le descoperă firesc în tablou, ca pe
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
statistice și ideologice: considerîndu-se probabil că interesații din afară sînt în număr nesemnificativ, iar cei din interior (minoritățile) trebuie să se descurce singuri, prin simplă adaptare la mediu. O abordare contrastivă orientată spre utilizarea limbii române ar servi totuși și descrierii generale a acesteia. Într-o astfel de abordare, devin evidente multe lucruri imposibil de dedus din dicționare sau din gramaticile curente; de pildă, faptul că verbele afective esențiale, extreme - a iubi și a urî - nu au în româna actuală construcții
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
eului de a percepe, prin intelect sau prin simțuri, realitatea înconjurătoare ocultată vederii comune", pe de altă parte, viziunea în accepția de ,capacitate a eului de a proiecta, prin imaginație, lumi fictive sau chiar posibile și de a reține în descrierea lor aceleași aspecte ocultate vederii comune virtuale" (p. 19). Structura studiului evidențiază organizarea judicioasă a obiectivelor, a observațiilor și a ideilor în trei secțiuni: o morfologie generală, o tipologie paradigmatică, exemplificată de William Blake, și, în al treilea rând, ca
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
faptului că literatura generației noastre ,e bântuită de sex, de sex bicisnic sub raport artistic" este falsă și fără adresă. Scrieți: , Aceasta ar fi tragedia postmoderniștilor basarabeni: nebunia de a se retrage total în abstracțiuni pretins filozofice sau în amănunțite descrieri fiziologice, în ascunderea lor în vaginul din care nu mai ies la aer. Să stea cât vor în el, nu vom avea nimic împotrivă, dar să nu ne amenințe mereu cu ,groapa de gunoi a istoriei", stând ei înșiși în
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
dacă în folclorul bucureștean se va impune țeapa cu cartof sau cartoful în țeapă, sau poate numai unul din termeni, celălalt rămînînd implicit: ,}eapa din Piața Revoluției, sfințită de un sobor bisericesc" (RL 6.09.2005), ,Cartoful Revoluției " (paginiromanesti.com). Descrierea metaforică a obiectului e motivată suplimentar de interpretarea simbolică: țeapa e asociată mai puțin mitului Dracula, în variantă românească ("Capodopera seamană cu un turban al unui turc tras în țeapă pe vremea lui Vlad }epeș. Turcul însă a plecat puțin
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
Presa-despre-Turneul-Familiei-Regale-pentru-cinstirea-soldatilor-romani-3-9-mai/ (17 aprilie 2010). 21 Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, ed. cît., pp. 317-347. 22 Idem, Nimic fără Dumnezeu: Noi Convorbiri cu Mihai I al României, ed. cît., p. 151. 23 Pentru detalii și pentru o amplă descriere a acestui fenomen vezi Alexandru Muraru, Cum supraviețuiește monarhia într-o republică? Regele Mihai, românii și regalitatea după 1989, Prefață de Emil Hurezeanu, Curtea Veche Publishing, București, 2015, pp. 78-96. 24 "Din partea Biroului de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
drept "o formă elementară de legitimare a guvernării oamenilor asupra oamenilor" prin "radierea puterii de-a lungul unei ierarhii de conducători și oficii care se întinde de la Dumnezeu, la vârf, catre supuși, la baza" (p. 103). Paradigmă istorică a acestei descrieri Voegelin o găsește în "cultul soarelui al lui Akhenaton", căruia îi dedică o discuție aparte, situată nu întâmplător între problematizarea noțiunii de religii politice (pp. 77-90) și expunerea ierarhiei (pp. 103-121). Leviathan-ul lui Hobbes (pp. 122-130) face, în înțelegerea lui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
îl confundă cu Teatrul de Vară. Ei bine, nu e același lucru:) Cinematograful nostru este în partea estică a Herăstrăului, cum te uiți dinspre intrarea Charles de Gaule (aia principala, dinspre televiziune). Aici (http://publik.ro/blog/?p=2742) ai descrieri în detaliu ale traseelor (pe bd. Aviatorilor / prin parc) + o hartă cu traseele mai la stanga menționate. -> Program pe zile - aici tot (http://publik.ro/blog/?p=2735) -> Filmele (http://publik.ro/blog/?p=2739) Cum oră de închidere impusă de
Bike In by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82706_a_84031]