162 matches
-
nu au legătură între ele evenimentele consumate în aceeași zi, dar trebuie observat că, oricum ar fi interpretate, aduc pe umerii cetățeanului alte greutăți care-i îndoaie coloana vertebrală și, în același timp, adaugă sufletului un plus de amar, de descumpănire și teamă, care-l face să nu se mai gândească lucid la ziua de mâine ci, mai degrabă, la moarte... Fără a le discuta, le pun cititorului în față pentru a trage el singur concluzii. 1. - Iată, în aceste momente
O ZI PLINĂ DE CONTRADICŢII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/O_zi_plina_de_contradictii_marian_malciu_1364825802.html [Corola-blog/BlogPost/350433_a_351762]
-
neamului românesc. Într-o atmosferă în care palpită dezbinarea, ura și ațâțarea la ură, asistăm la încercarea infestării spațiului public cu jigniri, acuze, insulte, la adresa elitelor. Ce poate dovedi o notă a dezechilibrului uman, mai mult decât această încercare de descumpănire a națiunii, de instituire și instituționalizare a stării conflictuale, ca aceaste acțiuni destabilizatoare?! Batjocura și culcarea la pământ a valorilor patrimoniale ale României nu începe și nu încetează cu aceasta. Rând pe rând ne-am confruntat cu asaltul de răutăți
CONVOCARE EŞUATĂ, LA ÎNCENUŞAREA NADIEI . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Convocare_esuata_la_incenu_aurel_v_zgheran_1373463348.html [Corola-blog/BlogPost/363910_a_365239]
-
Est, dacă Alexandru cel Mare a tăiat cu adevărat cu o singură săgeată a paloșului nodul gordian. Nu a trăit într-o lume favorabilă preocupărilor sale, seriozității sale intelectuale, exigenței sale; o lume a drumurilor care nu duc nicăieri, a descumpănirilor, a oamenilor cu capul prea strâmt ( expresia îi aparține lui Mihai Eminescu), o lume a iepurilor speriați, dar care nu a putut să-i oprească idealul. Poate că era precum pescarii din Evanghelie care la început nu au întâlnit rodul
Comemorarea lui Nicolae Dan Cetină la PUNTI DE LUMINA by http://uzp.org.ro/comemorarea-lui-nicolae-dan-cetina-la-punti-de-lumina/ [Corola-blog/BlogPost/93194_a_94486]
-
într-o zi, plodul cel cu sete de cunoaștere cotrobăi pe unde nu era de așteptat și găsi corpul delict. Necunoscând însă anatomia necuvântătoarelor, Mihuț al părintelui a asociat obiectul ciudat cu ghidonul unei motociclete ... Și mare i-a fost descumpănirea tatălui când își văzut feciorul angajat într-o zgomotoasă probă de motocros prin ogradă. Deși aflat ca pe jar, toată grija părintelui de până acum se risipi însă într-o clipă. Fiul său cel pornit să investigheze legendele nu se
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
Armenescu Publicat în: Ediția nr. 738 din 07 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Gânduri viscolit-au cu atingeri Fața valurilor Cuibul vulturilor Stâncile Dincolo de care Se ascunde în taină mare Larma sufletului. Tot ce-am atins cu mirarea Cu râvna, descumpănirea Cu gestul sculptat Cu sângele cuvintelor nerostite Nu valorează nimic, nimic. Gânduri viscolit-am cu aprinderi Fața valurilor Cuibul vulturilor Stâncile Dincolo de hotarul urcării În fântâna începutului gândului Când deodată... Fulgerător Cremene și iască reușesc să ivească Fără rostire Scânteiere
LARMA SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Larma_sufletului_elena_armenescu_1357548683.html [Corola-blog/BlogPost/348930_a_350259]
-
R, Î.P.S. Pimen, dar și Gheorghe Duca-președintele Academiei Republicii Moldova, prof.habil. Gheorghe Bobână, plutonul fiind încheiat inspirat de veșnicul pomenit întru laudă, Ion Gh.Marinescu, magistrat și pedagog universitar. Cartea-jalon, de o importanță covârșitoare mai ales pentru starea de descumpănire prezentă a națiunii noastre, are 28 de subcapitole, fiind o clepsidră a timpului sfidând tocmai această incertitudine stilistică. Ea ar fi făcut cinste și Bibliotecii din Alexandria, cum bine remarca un confrate. Cert este că lumea a devenit mult mai
CLUBUL DE ELITĂ AL REPREZENTANŢILOR DE SEAMĂ AI LITERELOR ŞI ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Clubul_de_elita_al_reprezenta_pompiliu_comsa_1375634122.html [Corola-blog/BlogPost/364185_a_365514]
-
ar atinge, ars de dor, tărâmul acela sărac și îmbelsugat, aspru și mângâietor. Că ar îmbrățișa strâns copilul care nu mai există. Căruia i-a uitat chipul, ochii, glasul,aritmiile, bucuriile, fricile. Dar, ori de cate ori îi regăsește scrisul, slova rotunjită în descumpănire, i se pare că-i zărește sufletul, cu vociferările și tăcerile lui. Și i se pare că sufletul necopt îl privește pe cel adult, uimit să vadă că poartă încă - necuviincios - aceeași măsură. Referință Bibliografică: COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ / Carmen Lăiu : Confluențe
COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1478509553.html [Corola-blog/BlogPost/359467_a_360796]
-
a tabloului infracțional protejat prin mijloace manipulative, coruptive, sau prin încorporarea polițiștilor în centrul unor conflicte de interese?; sistemul judiciar românesc funcționează optim și pe criteriile domniei legii, în Statul nostru de drept?; poporul român se stinge sistematic, printr-o descumpănire demografică lentă, ireversibilă?; de ce nu părăsesc „elitele” politice România?; elitele reale ale României sunt repere suficient de vizualizate și percepute în consecință de generația de azi, considerată „generația pierdută”?; beizadelele, fiii oligarhilor, securiștilor, criptocomuniștilor, politicienilor, nababilor, care preschimbă traficul de pe
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dinu_c_giurescu_discurs_demn_aurel_v_zgheran_1387179888.html [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
trebuiau să plece în cel mai scurt timp spre Ierusalim iar acesta care se interesase deja de rute îi spuse că găsise o caravană ce urma să plece curând într-acolo. Între timp, magistrul nu-și putea aduna gândurile și descumpănirea pusese stăpânire pe dânsul. Apoi se gândi să lase toate calculele pe care le știa spunându-și că trebuia să se gândească la altceva iar acel altceva erau tocmai veștile despre moartea și învierea lui Iisus din Nazaret, Fiul Celui
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1451772774.html [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
lor forță cinică, și dublă răutate, în comparație cu fiara, la oamenii de valoare, atacându-le imaginea, prestigiul, onoarea... S-a perfecționat abilitatea, chibzuința de a face praf un om de valoare, discreditându-l, îngreunându-i starea spirituală, inducându-i nervi, dezolare, descumpănire. Curată nebunie! Tacticieni în a declina echilibrul celor mai stabili și tari caractere, unii oameni de presă au tăvălit în glodul degradării personalități pe care alte țări le-ar fixa la efigia națională. S-au răsturnat asupra lor torente de
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1465561735.html [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
RĂTĂCIT Autor: Adrian Lițu Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Întâlnirea din holul mare al academiei a are darul de a-l tulbura. Gabi are o stare ce poate fi apreciată ca fiind între descumpănire și răvășire. A intrat în colimatorul securității după ce și-a înaintat dosarul pentru a pleca, definitiv, din țară. Îl „scoate” o finlandeză cu care urmează să se căsătorească, dacă nu chiar s-au și căsătorit. Albert nu știe cum s-
XXX ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1486118177.html [Corola-blog/BlogPost/365519_a_366848]
-
IV. XXX ECOU RĂTĂCIT, de Adrian Lițu, publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. Întâlnirea din holul mare al academiei a are darul de a-l tulbura. Gabi are o stare ce poate fi apreciată ca fiind între descumpănire și răvășire. A intrat în colimatorul securității după ce și-a înaintat dosarul pentru a pleca, definitiv, din țară. Îl „scoate” o finlandeză cu care urmează să se căsătorească, dacă nu chiar s-au și căsătorit. Albert nu știe cum s-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
turiști străini, să „agăți” una dintre turiste și mai apoi ,,să o cucerești,,... Citește mai mult Întâlnirea din holul mare al academiei a are darul de a-l tulbura. Gabi are o stare ce poate fi apreciată ca fiind între descumpănire și răvășire. A intrat în colimatorul securității după ce și-a înaintat dosarul pentru a pleca, definitiv, din țară. Îl „scoate” o finlandeză cu care urmează să se căsătorească, dacă nu chiar s-au și căsătorit. Albert nu știe cum s-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
celeilalte ? Oare nu l-a cuprins niciodată neliniștea pentru femeia pe care trebuia să o iubească sub același acoperiș? Secretul îl cunoaște fiecare, atârnă ca o crustă uscată, o plagă adâncă a unei răni. Aiala trece printr-un moment de descumpănire. Deseori e stăpânită de gânduri optimiste, acum trăiește momentul de spaimă. Apoi un gând liniștitor alungă spaima, lăsându-i surâsul pe buze. Amândouă femeile realizează că scaunele goale le așteaptă să se așeze. La masa rotundă, vezi străduința fiecăreia de
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1458733636.html [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
cel al iubirii de neam și țară. Zbaterile, rănile tot mai profunde, deziluziile, neputința poporului ce strigă prin condeiul poetului, dau naștere capitolului trei, denumit de către acesta Pro patria. Poetul este încercat de sentimente din cele mai diverse: dezamăgire, sensibilitate, descumpănire, întrebându-se retoric: „Ce-i aceea dragoste de țară, / Ce-i cu noțiunea de „popor”, / Dacă patima imaginară / Nu mai leagă inima de dor?”( Dilemă)... pentru ca mai apoi să rămână drept în credință și cu speranța în Dumnezeu - „Așa că-n
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1488613344.html [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
douăsprezecelea Congres", prefigurînd acel ,două mai' din pronunția telecrainicelor noastre, ,care merg, vara, la 2 Mai (unde-și fac șčderea, i.e. sejurul, în pitorești și ifetine locații, cu sau fără včdere la mare!)". Nu mai puțin jenantă ni se înfățișează ,descumpănirea semantică" sub chipul, în speță, al inflaționismului pleonastic. Sensul unor cuvinte, inclusiv din rîndul celor mai uzuale, devine incert, se opacizează, ceea ce duce la falsa necesitate a unor proptele aplicate acestora prin propriul lor sinonim heteroglot. E adevărat, așa stăteau
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
amenințător că Poseidon („apoi mai trăgeam pe roata câteva morți/ și iar mi se făcea dor de pământ”). Căruță din inima mea am stat la rand și-am așteptat dragoste nicio palmă de pământ n-am primit și la fiecare descumpănire decupam pentru mine o bucată de cer cu păsări cu tot o băteam în cuie pe coastele inimii făcându-i coviltir curat apoi mai trăgeam pe roata câteva morți și iar mi se făcea dor de pământ și așteptăm să
CĂRUȚA DIN INIMA MEA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1485369934.html [Corola-blog/BlogPost/372901_a_374230]
-
semne trasate de o mâna obișnuită cu respectivul desen. Și ciobanul îl îndemnă pe tânăr să respecte întocmai planul, oferit anume pentru a-i sfârși chinul dovedit în zilele la care păstorul îi fusese asistent pasiv. După o pauză a descumpănirii, locotenentul își revine și insistă să afle noima acestei întâmplări. Ciobanul micii turme de pe Dealul Balaurului îl asigură pe comandantul de pluton că știe ce face, că nu e chiar un amator. O vreme, turma și ciobanul ei absentară din
CUM UN TOIAG DE CIOBAN UZURPĂ LOCUL BASTONULUI DE MAREŞAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1495732162.html [Corola-blog/BlogPost/343134_a_344463]
-
neamului românesc. Într-o atmosferă în care palpită dezbinarea, ura și ațâțarea la ură, asistăm la încercarea infestării spațiului public cu jigniri, acuze, insulte, la adresa elitelor. Ce poate dovedi o notă a dezechilibrului uman, mai mult decât această încercare de descumpănire a națiunii, de instituire și instituționalizare a stării conflictuale, ca aceste acțiuni destabilizatoare?! Batjocura și culcarea la pământ a valorilor patrimoniale ale României nu începe și nu încetează cu aceasta. Rând pe rând ne-am confruntat cu asaltul de răutăți
IUBIREA PENTRU NADIA NU POATE FI ÎNCENUŞATĂ ŞI ÎNNOROIATĂ DE NIMENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402999753.html [Corola-blog/BlogPost/349787_a_351116]
-
Volumul „Pasărea de gheață” adună 62 de poeme și opt ilustrații florale, o poezie născută din vis și închipuiri... visate sau din realități închipuite, pe laitmotivul metaforei esențiale, care a dat și titlul cărții, pe o constantă sentimentală izvorâtă din descumpăniri de tot felul, în care poeta își răvășește gândurile, și sentimentele, și iubirile: „Pasărea de gheață învelită-n culori,/ rătăcită din roiul visului/ m-a ales să-i alin plecarea din clipă/ cu basmul focului sacru” („Moartea păsării de gheață
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1460982912.html [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
ce nu pot fi ucise. Viorel Gongu Mai lasă-mă... Îți scriu de-ntâmpinare și risipă, Când zarea dintre noi adoarme stinsă Dar zimți de sloiuri mușcă din aripă. Iar zgomotul e-o liniște învinsă. Mai lasă-mă să-ndur descumpănirea, Sutana nopții ne ascunde-n poală Uitarea mai profundă ca orbirea Apoteoză-n cer pictat cu smoală. Îți scriu de mângâiere și de luptă, Metafora se zbate în cătușă, Rătăcitor imbold cu vâsla ruptă Mi-e inima prin norii de
SA NU-L UITAM...CELE MAI FRUMOASE POEZII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 by http://confluente.ro/ioana_voicila_dobre_1407690204.html [Corola-blog/BlogPost/366485_a_367814]
-
problemele. Ne aflăm într-o criză severă. Ne aflăm într-o criză a încrederii în proiectul european. Cu toții avem criza pe care o merităm. Problemele noastre au fost cunoscute cu mult timp în urmă. Întrebarea este dacă ne propunem să le abordăm cu îndrăzneală sau descumpănire și dacă avem curajul să realizăm acest lucru sau lașitatea ne va face să ne recunoaștem învinși. Voi spune un singur lucru, care, probabil, este unul dintre mesajele cele mai nepopulare care ar putea fi adresat Europei în prezent. Îl voi
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
nu pare să se potrivească. Între timp, garguiul se trezește, Jack se luptă cu el și îl face fărâme, însă pentru a activa cheia, are nevoie de niște cuvinte magice pe care doar garguiul le știa. După câteva momente de descumpănire, Jack își pune dorința către zână: să fie amândoi liberi.
Trei povești cu Jack () [Corola-website/Science/319290_a_320619]
-
crimă, trădarea, tortură, frumusețea. Tablourile lui sunt priviri aruncate acestor noduri ale vieții. Deși religioase în temă, ele nu aparțin exercițiului religios. Puțini sunt pictorii care trăiesc astăzi, cu sinceritate, destinul adevărat al culturii: speranțele și tulburarea ei, patetica ei descumpănire. Vladimir Zmfirescu e din această categorie ; artă să este o liturghie închinata amurgului tuturor zeilor și mai cu seamă sfâșietor de frumosului amurg al zeilor picturii. Una dintre temele picturii sale e - nu întâmplător - tocmai virtuozitatea, virtuozitatea aceea rămasă singură
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
Constantin Noica, este condamnat în "lotul Pillat-Noica" la 12 ani de muncă silnică, 7 ani degradare civică și confiscarea totală a averii personale, sub acuzația de "infracțiune de uneltire contra ordinii sociale". Acest eveniment înlătură "orice dubiu, șovăială, teamă, lene, descumpănire" ("Primejdia mărturisirii", p. 178) și grăbește luarea deciziei de a se boteza. La 15 martie 1960, în închisoarea Jilava, ieromonahul basarabean Mina Dobzeu îl botează întru Iisus Hristos, naș de botez fiindu-i Emanuel Vidrașcu (coleg de lot, fost șef
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]