3,042 matches
-
și de rapidă a ofensivei islamiștilor asupra civilizației non-islamiste. Rusia a lovit puternic ȘI nu doar pentru a-l apară pe Bashar Al-Assad, ci mai ales pentru a-i scoate din lupta și pe islamiștii ceceni veniți aici și a descuraja, astfel, fenomenul islamist de pe teritoriul Rusiei. Rusia are 22 de republici cu populație islamistă, în cele mai mute dintre ele chiar majoritară, numărul musulmanilor din Rusia (autohtoni sau imigranți) fiind, după unele estimări, mai mult de zece milioane, cu un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
glisează în zona literaturii, așa încât el poate fi citit de un public mult mai larg decât cel arondat filosofiei și teoriei politice. Stilistic, este o carte scrisă cu sensibilitate, rafinament și elegantă. Este o carte în care abundență informației nu descurajează, ci relevă cititorului opțiuni multiple de înțelegere a lumii - fie sub specia realismului critic, fie sub aceea a unui soi de neoromantism. Atunci când o carte este un summum de puncte țări, este dificil să selectezi doar câteva dintre ele sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
indicatoarele sau pe la intersecții cu prioritatea discutabilă. Dar pentru ca polițistul de pe stradă să-și schimbe filosofia ar mai trebui ca și ordinele superiorilor săi să conțină o asemenea invitație. Polițistul pîndar aduce bani la buget, în vreme ce polițistul care patrulează îi descurajează pe cei care sînt înclinați să nu respecte legea. Pîndarul de la circulație e foarte adesea și mitarnic, luîndu-și dreptul în loc să aplice legea, sau închide ochii în funcție de prețul estimativ al mașinii care trece pe roșu sau nu cedează întîietatea legală pe la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
fiindcă au văzut Filiera franceză? Se iau la bătaie din cauza lui Schwartzeneger? Nu spun că televizorul n-are un rol în educația tinerilor. Dar nu cu interdicții de felul celor semnalate devine televizorul un mai bun dascăl. Cenzura n-a descurajat niciodată nimic. A încurajat adesea cele mai stranii reacții. nu-l va opri pe nici un adolescent să se uite la sînii goi ai Pamelei Anderson ori la scenele de o mare violență cu Bruce Willis în rol de protagonist. Din
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
două domenii de o subtilitate extremă. La vremea sa, titanicul Martin Eden își începea educația cu lectura unei cărți de teosofie a lui H. P. Blavatsky. E de presupus că personajul lui Jack London s-ar fi simțit mai puțin descurajat în eforturile sale dacă ar fi avut la îndemână și o carte explicativă precum cea a lui Gerhard Wehr. Gerhard Wehr, Doi giganți: Jung și Steiner. Confruntare și sinopsis, trad. Daniela Ștefănescu, Ed. Trei, București, 2002, 246 p., f.p.
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
câteva rânduri, lucru de care nici măcar un Beethoven nu a fost scutit. Acest aspect ar trebui să încurajeze studentul la a evolua permanent și îi oferă de asemenea o consolare a insucceselor sale prin exemple celebre, lucru care nu-l descurajează, ci îl ambiționează. Pe de altă parte, studiul unor opusuri mai puțin reușite ale marilor compozitori oferă posibilitatea de a percepe greșelile făcute și, prin comparație cu capodoperele acestora, de a analiza cauza greșelilor și a observa miracolul cristalizării stilistice
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
occidentale, deci noi stăm bine! Dacă situația este aceea descrisă, pe scurt, mai sus, și dacă tot există un Minister al Culturii, atunci este firesc să ne întrebăm ce face această instituție pentru a încuraja arta autentică și pentru a descuraja înlocuitorii acesteia. Răspunsul este: zero barat. O!, desigur, există programe, comisii, funcționari, buget, fonduri, bune intenții. Dar rezultatul general rămîne cum am stabilit: zero barat. Scuza noastră cea de toate zilele - insuficiența banilor - este un voal prea subțire pentru a
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
jaful armat și neglijența în serviciu nu stau pe același plan, nici de gravitate, nici de pericol. Cătușele nu trebuie considerate universale. Ca să nu spun că, în direct, pe toate canalele t.v., la ore de vîrf, asemenea spectacole nu descurajează violența, ci o stimulează. Să nu uităm că mulți tineri nu se visează doar în rol de bandiți cu cagule care sparg bănci și trag cu pistolul mitralieră, dar și în rol de polițiști ori de mascați antitero. Și ce
În cătușe, în direct by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14450_a_15775]
-
în exterior a țării nu mai constituiau un secret pentru nimeni. Nici atotputernicia Securității care făcuse din regimul ceaușist un regim penitenciar. Cu toate acestea imaginea de bun român a lui Ceaușescu a continuat să stimuleze credința unora și să descurajeze disidența altora. Mesajul naționalist s-a substituit celui comunist în însuși nucleul ideologic al sistemului (ce a fost protocronismul, dacă nu rodul acestei substituiri perverse?) și a ascuns, pînă la un punct, efectele nefaste ale metodelor foarte ortodox-comuniste de gestionare
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
care, alături de texte care exprimă modul autentic de a fi și de a gândi al noilor generații, pot fi găsite preluări ca cele la care ne-am referit mai sus și care constituie adevărate furturi intelectuale, furturi care, în loc să fie descurajate și tratate ca atare, sunt trecute sub tăcere, tolerate și, prin aceasta, stimulate. Am fost de mai multe ori victima unor furturi de acest fel. Nu am reacționat. Din lipsă de timp, din lipsă de energie, din lipsă de curaj
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
timpului pierdut e citit cu delicii. Or, din mica mea experiență în privința receptării romanelor "mari", pot spune că publicul la care vă referiți (adolescentul "nemiop" sau intelectualul care a depășit de mult faza snoabă a existenței lui) e îndeobște la fel de descurajat de Proust ca și de Joyce. Cum se explică așadar discriminarea Dvs. ? Poate că la prima vedere Proust să pară la fel de greu de citit ca și Joyce. Diferența este însă că inșii care fac efortul să-l citească pe Proust
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
în camerele legiuitoare și pe ecranele televizoarelor. Sigur, nu trebuie să absolutizăm: au rămas și în țară specialiști de mare clasă; dar ei sunt mult prea puțini față de ceea ce a fost odată România, față de necesitățile actuale ale țării; sistemul comunist descuraja dezvoltarea valorilor. De aceea există atâtea domenii în care ne lipsesc specialiști în adevăratul sens al cuvântului. Mă voi limita cu titlul de exemplu la un singur domeniu pe care-l cunosc bine, cel al Antichităților greco-romane. Cum ar fi
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
fiu complicele cuiva la mârșăviile pe care le face, măcar pentru "picul" de onoare pe care îl mai am. E puțin pentru supraviețuire, dar e mult pentru calitatea de OM. Pentru răul făcut, vinovații trebuie să răspundă, spre a-i descuraja, măcar pe ceilalți, să mai îndrăznească vreodată a mai face și pe alții să sufere. Legea, pe care ei au făcut-o, nu au dreptul să o ignore, să nu o respecte sau să-și bată joc de ea, dacă
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
de curaj, cazuri izolate: ele nu puteau pune în pericol sistemul. Până în decembrie 1989 discuțiile se purtau pe ascuns, numai cu prieteni siguri (din nefericire, cum s-a dovedit, de multe ori erau doar aparent siguri). Forța coercitivă a sistemului descuraja orice manifestare independentă. era explicabilă și, până la un punct, justificată. Dar, după decembrie 1989 situația s-a schimbat radical în această privință. Oricâte nemulțumiri am avea, oricâte continuități constatăm cu vechiul regim, din punctul de vedere al libertății de exprimare
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
a lucrat zece ani ca mecanic și a început să scrie literatură după ce împlinise 30 de ani. Primul lui roman, Monștri invizibili, a fost refuzat de mai mulți editori, care l-au considerat prea șocant. Dar asta nu l-a descurajat și s-a lansat în scrierea încă a unui roman, și mai violent, Fight Club, care, spre marea lui surpriză, a fost publicat în 1996 și a avut cronici excelente, iar vînzările au crescut enorm după ecranizarea făcută de David
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
procese. Toate astea au un trecut care supraviețuiește, un trecut de care ne izbim azi, confundîndu-l cel mai adesea cu ticăloșiile de ocazie ale tranziției. Dacă n-ar fi fost tenacitatea fiului lui Gheorghe Ursu, pe care nu l-a descurajat nici una dintre piedicile puse în calea voinței sale ca Justiția să-i pedepsească pe vinovați, coloneii de miliție Stănică și Creangă ar fi fost și azi niște respectabili oameni de afaceri. Cu atît mai mult cu cît, pentru a-i
Și totuși unde au fost coloneii Creangă și Stănică? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13446_a_14771]
-
atentă elucidare a sensului la care vă referiți. E.S. Este o chestiune pe care n-aș vrea s-o discut. }ine de alt domeniu. Pe cei care vin cu limbajul Coanei Chirița (sincronizat sau convertit în ’romgleză’) la mine, îi descurajez. Adopt, la acest punct, metoda lui G. Călinescu: el obliga pe studenți sau doctoranzi să facă lucrări nu despre marii scriitori, ci despre scriitorii medii sau minori. Să facă o lucrare (teză) de documentare. Cercetează d-ta opera lui Octav
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
că muncește, ori că stă e plătit la fel de prost. Pe ceilalți, cei care trag și sînt adeseori plătiți mizerabil, nu-i vede nimeni. Nimeni nu-i vede nici pe profesorii care își văd minuțios de treabă, fără a se lăsa descurajați de salariile lor de supraviețuire. Despre medici ce să mai vorbim, dacă anunță public că n-au cu ce să opereze în spitale, li se trimit controale pe cap, să-și țină gura. Și cîți medici tineri din România nu
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
făcea pe frizerița în pensiune. Ar fi strîns ceva bani ca să plece la Viena, dar nu se simțea în stare să calculeze cît i-ar fi trebuit și cît ar fi durat... Răducu Auraș n-ar fi vrut s-o descurajeze; fără o slujbă însă, n-ar fi avut cum s-o scoată la capăt. El stătea în pensiune de doi ani și lucra la un service-auto pe șosea, la douăzeci de kilometri. Cîștiga binișor, supraviețuia, reușea să strîngă și bani
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
în presupusa “bandă de magnetofon”. Problema “realității” Biografiilor comune se poate dezbate aici pe două direcții esențiale, în principiu autonome, dar, în fapt, inseparabile: în materie de “voce” publică și “ecou” textual. Din nefericire, alăturarea lor tinde, încă o dată, să descurajeze orice inițiativă taxonomică și orice diagnostic critic tranșant. Combinația permanentă de primitivism (al exprimării individuale -specifice “vocii” publice) și rafinament (al efectului de rezonanță -specific, pentru a cita sintagma întrebuințată de Mircea Nedelciu, “ecoului controlat” al textului) relativizează deopotrivă teoria
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
la franceză, avînd drept temă chestiunea spinoasă a recuperării trecutului, pe care toți l-ar vrea ținut la o distanță cît mai aseptică - și criticul care-i cere bătrînului să-și scrie cartea în franceză, în speranța că-l va descuraja, și nepotul care-l crede senil definitiv, și bătrîneii din parc, prea puțin dispuși s-asculte „perorații” revizioniste în limba lui Robespierre. Cu totul alta e atmosfera Istoriei de la Al Waqbah, text ce se împărtășește din plin din aura României
Vremea poveștii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13298_a_14623]
-
de sugari...". Decantatelor cinisme li se adaugă autocinismele ce, prin complementaritatea lor sacrificială, compun alibiul moral al vînătorii celor dintîi: Culegînd ici și colo cîte un fragment, prin practica alegerii cireșelor din castron, ies cumva la socoteală, între a nu descuraja curiozitatea cititorului și a nu mă da definitiv uitării". Ori: "Handicapați celebri au scris aforisme extraordinare. Din fericire ale mele sînt modeste". Sau următoarea scenă caustică a marginalizării date odată pentru totdeauna, în chiar momentul iluzoriu izbăvitor al evenimentelor din
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
de necesară. Iar în contextul personalității lui Alexandru, e cu atât mai greu să motivezi psihologic o fixație pentru eroul Iliadei. Îl vezi pe Filip (Val Kilmer) arătându-i picturi rupestre cu eroii antici, dar în același timp îl vezi descurajându-l de la adoptarea acestui tip de viață și atenționându-l că implică multă suferință. O vezi pe Olympia (Angelina Jolie) insuflându-i idei despre originea sa divină. Presupunând că Alexandru (Colin Farrell) ar lua în serios aceste idei, personajul ar
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
și însoțite de un corpus de referințe critice semnate de Valeriu Cristea, Gheorghe Grigurcu, Lucian Raicu (o amplă analiză a volumului în limba franceză "Chasteté régnante"). Așadar, o carte de poezie pentru toate anotimpurile, care poate, la o primă privire, descuraja nu numai pe cititor, ci și pe comentator. Căci ce e prea mult, spune proverbul, strică: dar atunci când acest mult este și bun, lucrurile se schimbă. Adevărul e că poezia lui Miron Kiropol este unsă cu toate ingredientele poeziei române
Estetica mântuirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12185_a_13510]
-
spune Cehov, l-am moștenit cu toții de la tata, sufletul, de la mama." În ciuda rugăciunilor și a lumînărilor arse înaintea icoanelor, negoțul lui Pavel Egorovici se ducea încetul cu încetul de rîpă. Repezit din fire, cu vederi înguste și foarte avar, își descuraja practic clientela. Apoi, la el marfa era din cale afară de proastă. Într-o bună zi, un șobolan s-a înecat într-un butoi cu ulei, iar pe proprietar nu l-a lăsat inima să arunce produsul infestat. Cum să împace
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]