10 matches
-
prelucrarea fibrelor vegetale de in și cânepă, prelucrarea lânii, procesul de colorare prin mijloace vegetale), sumănăritul și cojocăritul. Sunt expuse o serie de instalații tehnice populare: oloinițe, piua pentru sumane de la Rădăuți, râșniță și moară de mână, vânturătoare, piuă pentru desfăcat porumb, pive pentru frâu etc.
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
Râmnicul Sărat. „Domnițenii” îi porecleau pe cei din Boarca „Ciupercari” și „Cotari” dar nu erau în dușmănie unii cu alții. POPA CRISTEA Se povestea, pe când eram copil, la claca pe care o făceau sătenii în lungile nopți de decembrie, la „desfăcatul” porumbului, pentru hazul tuturor, o anecdotă despre „popa Cristea” din Domnița: Părintele Cristea Popescu a fost un preot vrednic, credincios, cu preocupări intelectuale, cu copii școliți. N-a asuprit pe nimeni, s-a mulțumit cu puțin, n-a făcut avere
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
locuințe care a suferit avarii mari ca urmare a unor catastrofe naturale sau incendii, salvarea unor culturi amenințate să fie sufocate de buruieni, aparținând unei persoane aflate în suferință; strângerea în scurt timp a unor recolte pe cale să fie compromise; desfăcatul știuleților de pe coceni la persoane neputincioase; plantarea puieților pe povârnișuri supuse erodării; curățirea și întreținerea imașurilor ș.a. La unele clăci, încheiate cu un modest ospăț, cu bucate sărace, stropite cu un pahar de rachiu puturos și cu unul-două pahare de
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ale copilăriei mele! Nu i-am uitat nici pe prietenii mei de joacă, atunci copii, acum adulți, oameni gospodari la casa lor, cu nepoți trecuți de vârsta tinereții. Dintre toate activitățile lunilor de toamnă, mie îmi plăcea în mod deosebit "desfăcatul păpușoilor" (despănușatul). Pe aria șurii aveam câteva căruțe de porumb cu știuleți, care trebuia despănușat. Prin septembrie-octombrie, în fiecare seară, aveam "musafiri", ajutoare la porumb. Mama ne dădea câte o pătură, ne înveleam bine picioarele, ne așezam pe pănuși și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
N-am găsit nici un păpușoi roșu, nu știu unde stă ascuns, răspundeam eu necăjită. Așa se proceda: cine găsea un porumb cu boabe roșii, putea să se retragă la culcare. M-am frecat repede la ochi și am început mai cu sârg desfăcatul, doar, doar oi da și de "cel roșu". Sora mea, care era mai tăcută ca mine, muncea și-și vedea de treabă. Plăcerea și norocul au fost de partea ei și-a vecinei noastre Verona. Ele au găsit câte-un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
i-a dat existența. Dar nu numai culesul strugurilor Îmi răscolește trecutul. Și culesul porumbului era plin de farmec, chiar dacă pentru copii era mai obositor. În fiecare seară, carul cu știuleți era descărcat În tinda casei și seara era destinată desfăcatului (depănușatului) În atmosfera de nedescris a poveștilor și a cântecelor de dor și dragoste. Adormeam În foile de porumb și numai În zorii zilei următoare eram duși În pătuțurile noastre pentru desăvârșirea visurilor Începute. Culesul prunelor și coacerea lor pe
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
fire de bumbac și alte categorii aduse de prin alte părți, pentru diverse țesături pe timpul viitoarei ierni. Totul se pregătea din timp, pentru perioadele mai greu de aprovizionat. Unele din muncile caracteristice perioadei de toamnă erau : tăiatul, legatul, căratul și desfăcatul porumbului ; tăierea și aducerea lemnelor din pădure ; scoaterea sfeclei, cartofilor și depozitarea lor ; aratul și însămânțatul grâului și orzului de toamnă ; căratul și depozitarea furajelor ; culesul viei și prepararea vinului etc. În perioada de iarnă, treaba mamei se împărțea în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Râmnicul Sărat. „Domnițenii” îi porecleau pe cei din Boarca „Ciupercari” și „Cotari” dar nu erau în dușmănie unii cu alții. POPA CRISTEA Se povestea, pe când eram copil, la claca pe care o făceau sătenii în lungile nopți de decembrie, la „desfăcatul” porumbului, pentru hazul tuturor, o anecdotă despre „popa Cristea” din Domnița: „Era bătrân, cu barbă mare, lungă, albă, slab. Îl dureau picioarele și abia se mai mișca. La Ajunul Crăciunului și la Ajunul Bobotezei trebuia să viziteze creștinii la casele
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
domnului Mihai Sturdza, o fabrică pentru mașini agronomice, în care fabrică se pot pregăti - spune proprietarul ei - felurite mașini precum: mașini mici și mari pentru treierat pâine albă la 40 și cea a doua până la 80 de merțe, mașini de desfăcat păpușoi, care dau pe zi iarăși cel puțin 200 merțe, apoi mașini de curățit și altele. Totodată, recomandează că poate repara sau și a preface mașinile aduse din năuntru după trebuința și interesul țării, fiindcă acele mașini, nefiind făcute potrivit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trebuința și interesul țării, fiindcă acele mașini, nefiind făcute potrivit obiceiului de aice, cele mai multe nu numai că nu aduc nici un folos, dar și unele stau cu totul în nelucrare”. La aceste ateliere, după mărturia aceluiași, s-au lucrat „mașini de desfăcat popușoi” pentru proprietarii moșiilor Hudești, Ștefănești și Derțca. Deoarece aceste instalații meșteșugărești nu s-au putut transforma în întreprinderi constructoare de mașini agricole, ele n-au putut să-și continue existența ca ateliere de reparații în orașe, departe de proprietățile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]