1,183 matches
-
cândva mare, Își pierduse prietena. Desenau ceva Împreună. Și când o muscă greoaie pătrunse-n Încăpere el o prinse În pumn. Apoi ducându-se cu ea pumn la prietena sa, desfăcu pumnul brusc cu gândul s-o sperie. În palma desfăcută, sub ochii uimiți, Adrian văzu cum musca ceva mai vioaie Își lua zborul lăsând În urmă o grămăjoară gălbuie-albicioasă de larve. Și cum acestea se mișcau Într-un gel vâscos prietena lui se Înecă, și vomă. De-atunci s-ocoleau
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
și melodramatic) prin moarte, suicid, fugă, crimă, ca un tribut senzaționalului, în lipsă de duh adevărat. Poate nu acesta ar fi cel mai mare păcat al prozatorului, dar aspectul de necizelare, de lipsă de control narativ, pachetul de țigări abia desfăcut și care se termină de către doi inși într-un timp al narațiunii care acoperă în timp real vreo oră, iată neglijențele epice. Alt text, Dedicație, sau, eventual, manualul scriitorului etern debutant, pe care Ștefan Caraman îl dăscălește cum să răzbească
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
pentru Brașov, ci pentru istoria teatrului. Un spectacol performant din toate punctele de vedere, foarte uman și de o mare sensibilitate, o investigație dezarmant de emoționantă în lumea singurătății, bătrîneții și izolării, a relațiilor, un spectacol ce ar trebui studiat, desfăcut și analizat de tinerii regizori și scenografi. Cu Frații, Teatrul Sică Alexandrescu a fost adus, iarăși, în centrul atenției, ca să nu mai vorbim de actorii Constantin Babii și Mircea Andreescu. Pentru mine este în continuare un mister cum publicul din
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
vor apărea în traducerea Floricăi Madritsch Marin. Deasupra patului meu atârna imaginea unui înger păzitor. Un copil trecea peste un pod îngust sub care curgea năvalnic o apă. Îngerul păzitor înalt de trei metri cu aripi uriașe și brațele larg desfăcute plutea în spatele lui. Asta însemna că nu avea voie să se uite înapoi altfel risca să dispară îngerul. Un înger atât de mare nu este posibil să dispară atât de ușor. Eu repetam întoarcerea capului cu viteză fulgerătoare. Dar cu
Cîțiva pași înapoi by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14123_a_15448]
-
domnilor - strigă. Priviți. Așa vom fi. Publicul se întoarse. Un transatlantic de hîrtie pictată trecea prin spatele caselor, și era mai înalt decît casele cele mai înalte din orașul acela artificial. Numai senatorul luă aminte că, de atîta montat și desfăcut, și de atîta cărat dintr-un loc într-altul, și orașul de carton cu clădiri suprapuse era stricat de intemperii și aproape la fel de sărac și plin de praf și trist ca Rosal del Virrey. Nelson Farina nu venise să-l
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
Editorii sunt nemulțumiți că se văd obligați să producă mai mult, competiția e mare și nu-ți poți permite să lipsești de pe piața de carte, nici de pe lista de noutăți. Mai spun că librarii le returnează teancuri de cărți nici măcar desfăcute. Editorii sunt nemulțumiți, fiindcă depozitarea cărților nevândute este extraordinar de scumpă. Scriitorii sunt nemulțumiți că volumele lor nu rămân nici două ore într-o vitrină, fiindcă librarii nemulțumiți, care le-au primit de la editorii nemulțumiți, trebuie să-și înnoiască rapid
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
o analogie între existența umană și... gesturile unui joc (de copii, dar și de adulți?) - pe care îl prezintă astfel:„pe vremuri, mă gândeam că totul e asemenea unui joc/ în care cineva din fața ta îți arată deodată/ câteva degete desfăcute, când își întinde pumnul spre tine,/ și tu trebuie în aceeași clipă să-ți zvâcnești pumnul spre el/ și să-ți desparți același număr de degete, altminteri/ ai pierdut - îmi spuneam, dacă se întâmplă ceva, totdeauna,/ în tot ce facem
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
fel./ și din asta e făcută întreaga viață -“ Un joc gratuit, dar exprimat printr-o sfidare agresivă... Semnificațiile acestui poem (și al celor mai multe dintre celelalte) sunt extrem de bogate. Cel care întinde sfidător și brusc pumnul spre noi, cititorii, cu degete desfăcute - pretinzând să-i răspundem printr-un gest similar, și prezentându-i același număr de degete desfăcute, este Mircea Ivănescu. Noi pierdem sistematic față cu această sfidare, dar câștigăm complicitatea suavă și exigentă a unui mare poet; ce rost mai are să
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
agresivă... Semnificațiile acestui poem (și al celor mai multe dintre celelalte) sunt extrem de bogate. Cel care întinde sfidător și brusc pumnul spre noi, cititorii, cu degete desfăcute - pretinzând să-i răspundem printr-un gest similar, și prezentându-i același număr de degete desfăcute, este Mircea Ivănescu. Noi pierdem sistematic față cu această sfidare, dar câștigăm complicitatea suavă și exigentă a unui mare poet; ce rost mai are să ieșim din acest joc?
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
mod rușinos din lupte, după multe și nesuferite răni. Îi legau pe mucenici la stâlp, le găureau coastele, tăiau brazde adânci în trupurile lor, ca și cum n-ar fi spintecat trupuri, ci ar fi arat pământul. Puteai vedea pântece deschise, coaste desfăcute, piepturi sfâșiate. Și fiarele acelea setoase de sânge nu-și opreau aici nebunia lor, ci-i coborau de pe stâlp și-i întindeau deasupra cărbunilor aprinși pe grătare de fier. Puteai vedea iarăși priveliști mai crâncene decât cele dinainte: două feluri
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe două sute douăzeci și doi de kilometri de autostradă nu e problema lui. Și pentru că a prins gust să nu întreprindă nimic pe gratis, neîntrebat, nu se va pronunța asupra viitorului. E drept că a visat cum prin patul lui desfăcut creșteau viguroase ferigi mezozoice foșnind din semințe, iar o plantă carnivoră îi devora motanul, dar la trezire a uitat. Dumneavoastră credeți în puterea premonitivă a viselor?
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
desprindere. Inaintan În jur, mi s-a spus, sunt inimi. Eu însă trec prin șuvoaie de sânge. În jur, au strigat, sunt drumuri de adevăr. Dar traversez umbre. Mă-ncurajară: în jur sunt lanțuri ale cunoașterii. Dar trec prin verigi desfăcute. O voce: pentru că exiști, navigând aievea, cu ochii în vânt, și stai să te destrami, ascultă: dorința, freamătul, plânsul par calde și nu-s, un nume de rușine poartă, numele Timp. Și totuși, nu-ți pierde credința în desfăcutul trandafir
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
verigi desfăcute. O voce: pentru că exiști, navigând aievea, cu ochii în vânt, și stai să te destrami, ascultă: dorința, freamătul, plânsul par calde și nu-s, un nume de rușine poartă, numele Timp. Și totuși, nu-ți pierde credința în desfăcutul trandafir al acestor ape. Martorul Iarbă cuminte, iarbă ciufulită de vântul ideii sau arsă de rafalele dorinței, iarbă cu chip înălbăstrit, iarbă-martor, oprită gânditoare la porți, măsurând cu seva, în bătăi de pendul, dreptatea oamenilor, iarbă neliniștită, care ne privești
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
din cetate. M-am scos singură pe poarta Eleftherias și am privit marea Pînă cînd corăbiile mînate de vînt s-au întors din bătălia Pierdută aducînd înapoi o lume de umbre tristă Și au intrat în port printre picioarele larg desfăcute Ale Colosului care nu mai există Moarta din apartamentul vecin Moarta din apartamentul vecin Se uită țintă la mine, Aș fi vrut să-i închid ochii, Dar mi-a fost teamă că vine În odaia mea ca o oarbă Care
Poezie by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/7059_a_8384]
-
îl loveau cu aripile, îl ciupeau de blană cu ciocurile lor lungi și negre, căutându-i ochii și botul. Cuți se culcase la pământ și cu labele din față își acoperise capul. îl atacau din toate părțile cu aripile larg desfăcute. Hâș! Hâș! Strig și-mi ridic brațele amenințător. Nici nu m-au băgat în seamă, atât erau de prinși în atac. Prind o mătură din apropiere. O învârt prin aer de câteva ori ca să-i sperii. Fără rezultat. Mă cuprinde
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
s-au întețit brusc. în fața mea, printre ierburi, doi ochi rotunzi ca două hăuri negre, o gură ca o despicătură de stâncă. Aș fi vrut să plec, dar nu reușeam să mă desprind. M-am aplecat cu mâna întinsă și desfăcută ca să pot prinde pasărea, când am simțit ciocul ascuțit și ghiarele sfâșiindu-mi carnea mâinii drepte. Picuri mari de sânge cădeau pe iarbă și dispăreau în pământ. Ochii corbului se făceau tot mai mari, tot mai mari și deodată mi-
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
colegiu din New Jersey. Mai copt decât predecesorii săi nemfi (trecut cu puțin peste 40 de ani), dar și mai aerian decât ei. Cel puțin așa părea. Înalt, blond, deșirat, îmbrăcat mai mult decat sportiv, aș zice neglijent, cu pieptul desfăcut și cu capul descoperit, fără teama de frig și, în general, fără teama de nimic. Un șleampăt și-un caraghios. Dezinhibat și simpatic de la prima ochire. Dacă era să-1 crezi, venise În România fără nicio treabă. Așa i se sculase
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
Emil Brumaru Miroși a scoică desfăcută umed Pe plajele de la-nceput de lume. Mă-mbii, lunecătoare, între spume Pe care să le sorb abia mă-ncumet. Și iată! perla strălucește-aeve, Scoasă din cărnuri roze de moluscă, Oh, chiar cu gura mea. Razele-i uscă Saliva îngerului
Miroși a scoică desfăcută umed... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8490_a_9815]
-
Emil Brumaru E-o nerăbdare-n fiecare flutur De-a-și zbate-aripa-n aerul încins De răsuflarea ta. Ciuturi își scutur Fîntînile cînd treci și, dinadins, Le-atingi cu palma desfăcuta apă clară, Spre-a pipai ce rece li-e parfumul Și lacom de noi, oamenii de-afară, Triști mistuiți de pofte cu duiumul. Căci trupul tău de carne iar da iamă Prin păpădii, le pîrjolesc în pilcuri, Ne-ademenesc chiar
E-o nerăbdare-n fiecare flutur... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8329_a_9654]
-
legături, presupuneri, apar temeri. Să nu vă lăsați indus în eroare. Așa e Bucureștiul. Are și el hașișul și veninul lui și, vrei nu vrei, tot devii puțin dependent. Și Leo Schachter, lăsat comod pe spate, cu embonpoint-ul pe genunchii desfăcuți, urmărea firul de fum al țigării sale și fața lui avea expresia unui om căruia Dumnezeu i-a oferit darul de a vedea lucrurile clar și simplu, așa cum sunt, utile și oportune. În definitiv, puterile europene sunt națiuni civilizate, nu
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
Isus" deschide și porțile unei autoironii cu reverberații metafizice. Un posibil moto al doritei regenerări a interesului actual pentru Arghezi l-ar putea constitui un poem târziu, Răscruce, din volumul Frunze (1961), din care citez patru versuri provocatoare: Sunt, poate, desfăcut, sunt, poate, ostenit, Câlcând pe aripi și pe punți de iască? Nu! Insul meu se cere însutit. Dați-i răgazul să renască." Acest început de mileniu e o "răscruce" în receptarea operei argheziene, simt că se pregătește un nou început
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
Nu! Insul meu se cere însutit. Dați-i răgazul să renască." Acest început de mileniu e o "răscruce" în receptarea operei argheziene, simt că se pregătește un nou început, unul fecund. Starea de oboseală a postumității, impresia că opera zace "desfăcută" în părțile componente, ca în fața unei expertize ce așteaptă un verdict - aceste situații de impas pot fi învinse.
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
deschide, ușa este pe jumătate deschisă. Preotul Zota se repede pe neașteptate spre el, se oprește la jumătatea drumului, pare mai înalt, pieptul lat, umerii osoși. Obrazul lui de anahoret se schimonosește. Nu huli, urlă el. Proptit pe picioarele larg desfăcute, bărbia repezită înainte, mâna întinsă spre Antipa care fără să se întoarcă tocmai deschide larg ușa. Nu huli, urlă preotul, ceilalți încă râd. (...) nu huli, nuuu huuuuuliiiiii, nu hu... mâna întinsă a preotului cade, genunchii se îndoaie încet, glasul se
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
scenă: soarele pentru incași, poporul care Îl venera; semiluna pentru turci, a căror emblemă este; floarea deschisă pe corola căreia dă din aripi un fluture uriaș, al cărui zbor este acționat manual de un personaj; și un porumb pe jumătate desfăcut, semnificând indienii. La sfârșitul spectacolului, cele patru părți se vor reuni, deoarece iubirea, Învingătoare, a reușit să contureze din nou desăvârșirea lumii, iar triumful ei Îl face pe Amor zeul suprem. Dintre celelalte simboluri de efect maxim și care contribuie
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
cu damele (căci ele au sîni, căci ele au șolduri), de curtean cu fălcuțe și bărbie dublă, ce figură de mustață cu nas, de nas cu chelie, de chelie cu cîrlionți, ce figură ai în G. L.! Stam cu ziarul desfăcut și rîdeam și mă bucuram. Și deodată m-am simțit foarte singur. Desigur, desigur, vreau versurile (cele 200 de strofe - dar, iartă-mă, scrii ca un buhai!). Voi face o listă și o voi trimite celui mai drag secretariat din
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]