62 matches
-
dumnezeiască. Îi place nespus de mult să fie în preajma semenilor, să se facă părtaș spovedaniei acestora, să se farmece cu ingenuitate copilărească de rostirile lor înțelepte, cu arome de fâneață înflorită înainte de tăișul coasei. Nu-i altă pe lume mai desfătătoare zăbavă, cum scrie cronicarul. Întâlnirile cu pământenii, de astă dată patriarhi, ierarhi, preoți de mir, sunt cele din care portretistul își trage sevele și se întemeiază el însuși ca slujitor din cei chemați ai Bisericii. Este un proces similar, așa
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
sublinia faptul că impactul pe care un artist îl poate avea asupra spectatorului ține de masajul erogen pe care îl transmite imaginea din cadru, de frumusețea și senzualitatea fragmentului, mai ales dacă acesta este simbolizat de către spectator. Detaliul este la fel de desfătător și în poezie: „Cât de frumoși sunt astăzi pașii tăi/ și sprinteni în sandale,/ o, nobilă fiică!/ Ți-i rotunjimea coapselor asemeni/ unor lănțuguri meșterite'n aur;/ buricul tău e cupa arcuită/ din care nu lipsește vinul dres;/ căpiță-ți
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_intregul_si_pa_dan_caragea_1377385831.html [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
mergi cu mașina deține o maximă alură de pariu pe accidental. Consimțirea aparține unui „sine” ce mizează pe întâmplare ca mod de a descoperi. Însă acest sine consolidat se decide greu. Hotărârea de a intra în proiect rezultă după o desfătătoare trecere printr-o stare de nedumerire și confuzie: „una dintre stările mele mentale favorite” (p. 14), accentuează Andrei Codrescu. În urma unei deliberări ambigue, confuze și echivoce, gândirea practică ajunge la o nouă intersecție: a păstra un sine „nededat la șoferie
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/andrei-codrescu-transpareanta-s-u-a-u-s-a-transparence-book-review-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]
-
care converg o călătorie emoțională, o călătorie intelectuală, un element al prezentului și un fundament al trecutului. Eul artistic trăiește experiența unei nostalgii și a unei melancolii: „conduc prin propriul meu trecut visător” (p. 48). O carte pasionantă, o lectură desfătătoare cu o concluzie legată intim de trecerea timpului: drumurile sunt pentru a călători, iar nu pentru a ne conduce la o destinație; cât suntem pe drum să ne comportăm ca niște călători. „PROF PE DRUM” este o traversare a Americii
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/andrei-codrescu-transpareanta-s-u-a-u-s-a-transparence-book-review-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]
-
precum și a moravurilor claselor dominante 41. O altă lucrare de aceeași factură este romanul lui Fenelon - „Întâmplările lui Telemac, fiul lui Ulise”, în 4 volume, tradusă de el și tipărită în 1831 la București 42. Continuă cu „Deosebite istorii morale desfătătoare și pline de învățătură” (1831), iar doi ani mai târziu cu „Engompion de aur” tradusă după textul grecesc al lui Darvar 43. O altă populară traducere este „Istoria Genovevei de Brabant” (1838) în anteprefața căreia el îndemna la publicarea unei
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
cugetată de Ștefan Vlăduțescu “Există fapte și oameni care în particular n-au nimic care să atragă ca inspirație epică. Totuși, un spirit ce lecturează cotidianul cu o privire scrutătoare, sub aparența de platitudine și în cuprinsul banalității, găsește semnificații desfătătoare. Acestea sunt coordonatele universului epic al cărții de proze scurte „Lumea are cele mai bune intenții!” (Craiova, Editura Contrafort, 2008) de Liviu Jianu. Autor de volume de poezie și de informatică, concitadinul nostru Liviu Jianu debutează în ordinea epicului, arătându
Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/liviu-jianu-exercitii-de-proza-cugetata-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339600_a_340929]
-
și pe tine“. Iubirea se împletește cu prețuirea față de înaintași, față de strămoșii noștri în poeziile ce readuc în amintire trecutul eroic al dacilor aflați „Sub semnul lupului“: „Iubire, cheamă-ne pe înălțimi!/ Acolo unde strămoșii mei, mulțimi/ În vechime, ridicau desfătătoare/ Lăcașuri de-nchinare, altare solare“. Deși variate, subiectele sunt abordate consecvent nepretențios, lucid, sincer, invitând la coparticiparea cititorului de bun simț și de bună credință. Stilul de o naturalețe empatică inserează și inovații lexicale: „tăcere nădăjduitoare“, „puteri fantaste“, „gândul zburătăcind“, „ceruri
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/victoria_milescu_1420641748.html [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
să se ducă în toate părțile,am adus sacrificii zeilor; am făcut o libație pe vârful muntelui, am așezat șapte și iar șapte cățui, și în scobitura lor am pus crini de baltă, cedru și mirt. Zeii au simțit mireasma desfătătoare, și s-au strâns ca muștele în jurul jertfelnicului. De îndată ce a sosit Marea Zeiță', a ridicat minunatele giuvaieruri pe care Anu i le făcuse la dorința ei, și a strigat: - "O, zei, care sunteți aici, pe cât de încredințată sunt că nu
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > IUBIRE PENTRU DUMNEZEU Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1191 din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului în postul Paștelui Iubire, cheamă-ne pe înălțimi! Acolo unde strămoșii mei, ai tăi, ai lui Zideaun în vechime desfătătoare Lăcașuri de-nchinare, altare solare! Noi - asemeni lor -cei mai aproape De lumină, de soare să fim ! Acolo, în mânăstirile cu cimitire (În care este lăsat trupul- amintire) Clădite aproape de castelele de nori În care se aud angelice cântări Închinate cu dragoste
IUBIRE PENTRU DUMNEZEU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1396702016.html [Corola-blog/BlogPost/347738_a_349067]
-
pe care sunt scrijelite litere a omorât tocul și călimara. Vioara măiastră plânge cu lacrimi de înger și dănțuie diavolește la lumina lumânărilor, îngânată de lumini și umbre, gânduri și fantezii. Zgomot, simulatoare, amplificatoare, volți și amperi, azi toată industria desfătătoare de urechi stă la cheremul lor înainte de a se închina creației și talentului. Atât de departe și totuși, atât de aproape se unesc toate năzuințele de ieri, cu cele de azi, într-o translatare obosită de timp, într-un zbor
Zbor pe un cer violet by http://www.zilesinopti.ro/articole/1697/zbor-pe-un-cer-violet [Corola-blog/BlogPost/99713_a_101005]
-
se retrage devreme pentru somn, de a... ș.a.m.d. Ceva timp vocile beneficiară de pauză, mâncatul înlocuind ca un infam impostor goana vorbelor, a râsetelor, compensate elegant de muzica ce se auzea acum puțin mai clar, deci și mai desfătător... Timpul trecea, dar cheful de petrecere, nu! Și, în ciuda vârstei, mesenii aveau ochii strălucitori ca niște adolescenți, observă pentru sine Americanul și începu să zâmbească anticipând reacția colegilor față de inedita plăcintă ce urma să le fie servită. Nimeni ori aproape
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1433054198.html [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
face nimeni, numai aceasta mă scapă de urâtul ce m-ar prăpădi. După vorba unui împărat roman, simțesc că mă fac zeu, și simțind-o - îmi vine a râde.” Criticul George Călinescu a scris despre "Etymologicum" că „e o carte desfătătoare de divagație prin folclor și literatură”. După ce a citit cronicile elogioase din presă, Iulia Hasdeu nota în jurnal: „”. Cartea a fost reeditată în 1972 la Editura Minerva și în 1998 la Editura Teora (primul volum), sub îngrijirea lingvistului Grigore Brâncuș
Etymologicum Magnum Romaniae () [Corola-website/Science/333047_a_334376]
-
dealurilor runcene, subliniind farmecul și bogăția livezilor și pajiștilor ce-i împodobesc, dar și splendoarea caselor înșirate pe panțele acestora. O imagine de neuitat este dată și de vârfurile ce-i domină, unele înconjurate de păduri și poieni odihnitoare și desfătătoare. Sunt înălțimi magnifice, unele identificate că locuri întărite (cetățui), destinate cândva observării și apărării străbunilor, ce locuiau pe poalele acestora. Similar altor localități, din Subcarpații interni, solul specific Runcului este cel brun de pădure, slab podzolit (nisipos), intercalat cu pământul
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
la Craiova ceea ce Gheorghe Asachi a realizat la Iași cu "Albina românească", Heliade Rădulescu la București cu "Curierul românesc" și nu în ultimul rînd, Zaharia Carcalechi la Buda cu revista "Biblioteca românească". Revista "Mozaicul" ar fi trebuit să aibă numele "Desfătătorul". A fost publicată ca ediție săptămânală și a apărut pentru prima oară în data de 3 octombrie 1838. Ultimul număr al revistei a fost scos în data de 25 septembrie 1839. Motivul stopării editării ei a fost dorința lui Lecca
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
din Iași încă din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, existând mențiuni istorice că în această perioadă zona era frecventată de domnitori precum Nicolae Mavrocordat, Mihai Racoviță sau Grigore Ghica. În 1752 Matei Ghica "„a ridicat un foișor desfătător și măreț în locul numit Copou, lângă Iași, pentru a se recrea după numeroasele sale preocupări”". Ulterior, în primele decenii ale secolului al XIX-lea, mărturiile vizitatorilor Iașiului indică faptul că orașul era plin de grădini superbe. Aceste proprietăți erau însă
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Simona Vasilache "Parfumul umbrei și cenușa lui". Ce imagine mai delicată, amestec de infinitezimală precizie și desfătătoare plutire în apele vagului, a imponderabilelor fracțiuni de întuneric, însoțind ziua încă din zori, a griurilor difuze din fiecare culoare, a bazei fine de tristețe din orice bucurie? O folosește Arghezi, ca prolog, în Cărticica de seară, apărută în 1935
Praf de stele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6726_a_8051]
-
burtă. Șarpele Își Îngroșase și el trupul, iar femeia nu izbutea să le stârnească la fel de mari fiori ca prima oară. De aceea, chiar dacă Îi Încerca puțin mâhnirea, Își spuseseră În acea duminică plină de soare că ar fi fost mai desfătător pentru ei să meargă la zbor, și nu la circ. Mihai Enin, băiatul fără poreclă, fusese și el de aceeași părere. Numai că nu știuse de obiceiul cu Înjuratul În timpul plutirii cu parașuta. Degeaba pusese la fereală bănuț peste bănuț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aerul cu sfârcurile uriașe, țanțoșe, Întărâtate de mângâierea și răcoarea bălții. Apele ei i se păruseră dintr-odată prea calde, Înfierbântate din ce În ce de trupul negru și neliniștit care se mișca Întruna, răspândind În jur vrăji schingiuitoare și desfătătoare, cărora nu li s-ar fi putut găsi În veci chipuri de Împotrivire. Ectoraș aproape că leșinase, se târâse cu greu până la mal și se trântise În iarbă. Zăcuse acolo vreme destulă, prefăcându-se că se odihnește și că stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a diminua nelămurita atracție a umbrei și inversul ei, valoarea unei raze de lumină. Domesticirea realului prin modelizarea lui teoretică și tehnică, fără a ne leza bastonașele retiniene, face folosirea lor mai puțin urgentă. Mai puțin vitală și mai puțin desfătătoare. Făcând abstracție de "lucrurile în sine", ajungem în curând la anestezia simțurilor. Sfârșitul încarnării, reducerea morții la un incident, scăderea bucuriei de a vedea, aceasta ar fi, pentru ziua de mâine, înlănțuirea pericolelor. Trista vălurire a vizualului este, poate, tot
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
din partea editurii. Vremea Nouă 13 dec. 1977 VIAłA CĂRłILOR Eugenia și Costache Buraga: ,,Dăinuiri dăneștene“ Nici titlul ,,Dăinuiri dăneștene“, nici mai ales , lămuritorul subtitlu ,,crîmpeie monografice“, nu vor ispiti cititorul grăbit. Odată, însă, intrat pe poarta lecturii atente, dai peste desfătătoare pagini. Autorii, Eugenia și Costache Buraga, doi cărturari necunoscuți în cîmpul litaraturii, foști învățători toată viața în Dănești, ne oferă, neîndoios, o carte pe cît de originală pe atît de frumoasă. Frumoasă prin generozitatea gîndurilor transmise, prin limbajul ce atinge
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ciupercă, care să le mențină condiții de viață normale. Doar că orice orhidee nu-și schimbă niciodată partenerul... Și dacă e vorba de orhidee, mi-aduc aminte de salep, o băutură la modă În secolul trecut, mai degrabă hrănitoare decât desfătătoare, obținută din tuberculii unor orhidee ceva mai banale: Orchis XIXși Platanthera. Și să rămân În context. Majoritatea monocotiledonatelor - vreo 70.000 de toate - sunt perene și datorează aceasta, cu excepția arborilor, unor bulbi ori tuberculi, cu - din nou - foarte puține excepții
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
1827. Astfel, în spiritul orientării iluministe ilustrate în primul rând de mentorul sau, el întreprinde în jurul anului 1830 o serie de traduceri, optând nu atât pentru scrieri moralizatoare facile, cât pentru opere de seamă ale iluminismului european. În volumul Bibliotecă desfătătoare și plină de învățătură, apărut în 1830, adună patru povestiri tălmăcite din Pascal, Boileau, Voltaire, Montesquieu. În același an mai apar Mitologhie pre limba românească, precum și Mărimea românilor sau Băgare de seamă asupra pricinilor înălțării și căderii lor, tălmăcire a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286080_a_287409]
-
la modelarea limbii române. Alte lucrări anunțate ca fiind traduse, precum Du Contrat social de J.-J. Rousseau, Leș Ruines ou Méditations sur leș révolutions des empires de Volney, n-au fost tipărite. Traduceri: [Pascal, Boileau, Voltaire, Montesquieu], în Biblioteca desfătătoare și plină de învățătură, Sibiu, 1830; Mitologhie pre limba românească, [Sibiu], 1830; Montesquieu, Mărimea românilor sau Băgare de seamă asupra pricinilor înălțării și căderii lor, [Sibiu], 1830; Voltaire, Sadic sau Ursitoarea, f.l. 1831. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XIX, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286080_a_287409]
-
neobișnuitului, acel cu-neputință să fie așa cum apare? Dar așa cum apare, în lumina lumii și în cea a poemului, e în chipul ființei prin care lumina lumii trece. Ceea ce transpare prin această trecere e abia posibilul ființării. Nu "jocul cuvântului", desfătător în trăirea comună, pieritor în orizontul comunicării, ci "jocuri de imagini tot mai pure" (Trepte),6 ieșite din departele ascuns al sufletului, cuvântul luminos privit din umbră: În suflet, mai departe - în zarea lui, acolo/ Privesc din umbră jocul cuvântului
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
urcușul prin propileele de stâncă ale Pietrei Mari, cu difi cul tățile lor atrăgătoare, care aminteau de Strunga Dracului, iar apoi de muchia ascuțită a crestei. Se lăsase ceață, așa că nu vedeam decât pietrăria imediată a muntelui, fără priveliști largi, desfătătoare, fără viitor... Nu avea rost să înaintăm prea departe. Așa că am cules o bucățică de calcar alb ca amintire și ne-am în tors. Trebuia să ne grăbim: începea a doua mea facultate, rod nu atât al pasiunii, cât al
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]