240 matches
-
străine. Cît de bine cunosc franceza crainicii TVR1, iată o întrebare, cînd îi auzi, unul după altul, pronunțînd foarte românește Paris Saint Germain. A plouat la meciul "mare" dintre România și Norvegia. Distractive clișeele crainicilor: de pildă, acela că terenul desfundat le convine norvegienilor. Pe de o parte mai niciunul dintre selecționații din echipa oaspete nu joacă la cluburi norvegiene, pe de alta, nu cred că serioasa țară nordică și-ar permite nesimțirea de a avea terenuri în starea celui din
Curat murdar! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14684_a_16009]
-
poate face decât personalul medical. Subtextul e limpede: medicii, această bandă de neisprăviți, lucrează mână în mână cu "șobolănimea" care în loc să plătească taxele de întreținere la bloc preferă să stea claie peste grămadă, în mirosul de clor și de veceuri desfundate, în "luxoasele" spitale finanțate de către dl. Năstase din propriu-i buzunar. Uitându-te la realitate și uitându-te la regimul Năstase, nu-ți vine să spui decât un singur lucru: "Să vină doctorul!"
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
căror singur gînd este să dispară cît mai multe zile pe an din fojgăiala urbei. Dar să-l cităm mai bine pe Andrei Pleșu: Nu, nu-mi place ce se petrece în București. Nu-mi place să rulez pe străzi desfundate, să mă simt asediat de un kitsch tot mai omogen, de o urbanistică tot mai arbitrară, de reclame care proliferează obscen, ca în lumea a treia, de colapsul traficului rutier, de zgomote, scuipături și praf, de mitocănie fudulă, de firma
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
Străzile toate par doar coridoare de ape tulburi care împing din vâsle paturi evadate, fără colace de salvare. Aterizezi în altă parte, alte piste, gări deșănțate, aeroporturi reci, aseptizate și vezi cum te ajung din urmă dormezele nebune, iubitoare, fotolii desfundate, fantomele de canapele, paturi strategice, paturi chilie, paturi cruci, paturi de fier din închisori și din spitale, sicrie căptușite cu căldură, paturi goale. La graniță la vamă "Hai să trăiți - Domn' Colonel, am prins-o "Doamna" se ocupă de Import-Exportul
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
Jos era un noroi de șantier în lucru. Nici urmă de zăpadă. Sufla un vânt siberian, iar la vreo trei kilometri se vedeau luminițele cătunului. -Da, nu e departe, a murmurat Haralampy disperat, nu e departe... Înaintam pe-un drum desfundat, iar primele semne de viață ni le-au dat trei dulăi lătrând serios și responsabil din ce în ce mai aproape de noi. Ne-am prefăcut că nu pricepem despre ce este vorba, doar Haralampy a găsit o piatră și a azvârlit-o spre ei
Amintire de la Crăciun by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12079_a_13404]
-
țărani transformați peste noapte în muncitori la CUG, în ciuda avatarurilor tranziției. Duminicile, cînd mașinile - parcate altfel peste tot, de parcă ar fi plouat cu mașini - dispar, cînd orașul e gol, atunci arată ca o falnică ruină. Cu străzile centrale și trotuarele desfundate, cu pomișorii răpciugoși din centru într-o vădită suferință, dar cu marile palate nobiliare amintindu-ne că aici a fost marginea unei mari împărății. Fiecare clădire din centru este trecut durat în piatră, și, deși strămoșii mei n-au avut
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
pornit într-o viteză nebună. Locotenentul, care era lângă șofer, era nervos și fuma țigare după țigare și se răstea la șofer, mai repede, mai repede...Ajungând în dreptul pădurii Săftica, mașinile au apucat la dreapta pe un drum de pământ desfundat de ploi. Maiorul ar fi vrut să mergem cât mai departe de șosea, dar și-a dat seama că ne împotmoleam. Ne-am oprit. Toți jandarmii au coborît. Drepți! a strigat maiorul. Pe loc repaos! Domnul căpitan ne-a arătat
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
pe când sufletul de poet vetust și romantic, va duce resemnat la ghenă rămășițele cinei de taină și rochia de nuntă a Mariei Magdalena, după care, fericit ca oul de cuc oploșit în cuiburi străine, o va lua razna pe străduțele desfundate ale orășelului de câmpie. Coperțile din Alexandria Luni dimineața mă trezesc visând fărăhotarele dimineții de sâmbătă și,uneori, poet netot și hai-hui, harta absurdă a după-amiezii de duminică. Iubesc sâmbăta și duminica. Ele au, chiar și-n miezul virgin/putred
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
Răvaș unduitor, cu iz de sare și de pește zvîrcolit și cu strigăt de nerefuzat. Thalassa îl veghea cu periscoape nebune; ce răsăreau de pe sub valuri de țărînă. Căci lui, doar Apa îi fusese scut. Alte semne: Printre hîrtoapele acelei cetăț desfundate. Un slalom al răbdării sale cu mormanele de căcat pe care locuitorii Capitalei înțelegeau să le plaseze drept indicatoare circulatorii alternative. Hăul canalelor își căsca prăpăstiile pas cu pas; oraș ciumat din proprie inițativă, picurîndu-și puroaiele de jos în sus
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
ce serpentine între stări ba eram într-o mașină ba eram mașina miresme de vinete prăjite îmi suceau capul dintr-un film în altul muzici de viori mă apăsau pe inimă curgeau prin mine seve de eucaliptuși conduceam prin drumuri desfundate pante-pantere aproape verticale apoi deșert apoi junglă simțeam cum mi se termină dorința apăsam trăgeam suceam împroșcam poemul tăcea ca o umbră îmi îndreptam spatele exact așa cum zic chinejii tu să fii drept apoi umbra poate să fie strâmbă să
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
singur după moartea soției sale, deși era îngrijit de fiica lui, Gabi Defour, și de bătrânele sale surori. Locuia într-o casă veche cu intrare umbroasă, pe o scară strâmtă, într-o cameră mare, plină de praf și de foteluri desfundate, cu rafturi de cărți până în tavan, cu un pat îngust de schimnic vârât într-un colț al odăii. Când intram în această odaie, unde ne chema deseori, aveam impresia că intram într-o grotă, în vizuina unei sălbăticiuni formidabile, a
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
în curse charter au reușit să dea românului senzația că Europa a deveni azi a doua lui patrie. Într-adevăr, trebuie să fii masochist în ultimul grad să preferi unui avion comod bătălia cu șanse precare de supraviețuire de pe drumurile desfundate ale României. Dacă ai decis - cum mi s-a întâmplat de curând - să călătorești cu mașina de la Timișoara la București, prin Turnu-Severin și Craiova, ai să-ți blestemi, cam jumătate din drum, tâmpita inspirație. Dacă în partea sudică a țării
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
umble nestingherit. Anii îl surpaseră până la dimensiunile copilăriei, doar capul mic aproape cât pumnul, cu pielea zbârcita, părul alb și rar pieptănat cu grebla degetelor și mâinile tăbăcite îl deosebeau de copilul care fusese cândva. Motorul mașinii care urcă drumul desfundat trăgea greu, zgomotul răsfrângându-se de trunchiurile copacilor, de râpă terenului ce alunecase în trepte cu fiecare ploaie, adâncind distanță dintre casele puține, răsfirate într-o încremenire iluzorie. De două ori pe săptămână miercurea și duminică, mașina cu pâine urca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
continuă mersul purtându-l în plutire până când n-a mai simțit când și unde se află. Bătrână urca anevoie prin fâneața după ce cumpărase pâine de la mașina care venea miercurea și duminică, afară de zilele ploioase când nu putea urca pe drumul desfundat. Adusă de spate, sprijinindu-se cu brațul drept într-un bat care-i ajuta mersul șchiopătat aproape basculant în jurul șoldului înțepenit de multă vreme, mergea spre casă că spre mănăstire jinduind la răcoarea și odihnă casei alături de bărbatul care-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
umble nestingherit. Anii îl surpaseră până la dimensiunile copilăriei, doar capul mic aproape cât pumnul, cu pielea zbârcita, părul alb și rar pieptănat cu grebla degetelor și mâinile tăbăcite îl deosebeau de copilul care fusese cândva. Motorul mașinii care urcă drumul desfundat trăgea greu, zgomotul răsfrângându-se de trunchiurile copacilor, de râpă terenului ce alunecase în trepte cu fiecare ploaie, adâncind distanță dintre casele puține, răsfirate într-o încremenire iluzorie. De două ori pe săptămână miercurea și duminică, mașina cu pâine urca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
continuă mersul purtându-l în plutire până când n-a mai simțit când și unde se află. Bătrână urca anevoie prin fâneața după ce cumpărase pâine de la mașina care venea miercurea și duminică, afară de zilele ploioase când nu putea urca pe drumul desfundat. Adusă de spate, sprijinindu-se cu brațul drept într-un bat care-i ajuta mersul șchiopătat aproape basculant în jurul șoldului înțepenit de multă vreme, mergea spre casă că spre mănăstire jinduind la răcoarea și odihnă casei alături de bărbatul care-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu zâmbetul pe buze de noua ciocoime tranzitivă. Bătuți de ploi și de nevoi, cu palmele bătătorite, cu pălăriile roase, arși de soare pe obrazul adânc brăzdat de foame, acești martiri ai ogoarelor se simt umiliți, din nou. Pe ulițele desfundate apar bătrâni costelivi, proptiți în două ciomege, uitându-se în zare dacă mai vine acel nepot cu câte o pâine. Într-un târziu află povestea tristă a celui așteptat, vestea urâtă că a rămas și el pe drumuri, fabrica fiind
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
făcută - tot cu mașina - unor prieteni ce domiciliază la celălalt capăt al orașului, echivalează cu o întreagă odisee. Resemnați sau poate cu înțelepciunea dată de experiență, taximetriștii își văd de meserie aproape fără să mai ia în seamă un drum desfundat sau un „crater” dolofan ce se lăfăie pe mijlocul străzii. Doar șoferii mai tineri mai scapă printre dinți o vorbă de bine, cu trimitere, impersonală firește, la anumite sărbători religioase, rude de gradul întâi sau... părți anatomice. Dar să stea
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
este sistat. Câțiva călători veniți cu poștalionul rapid din Sibiu și care voiau să ajungă la Pesta, nu au fost transportați mai departe, iar oficiul poștal a trebuit să le restituie banii plătiți. Pentru a da o idee asupra drumurilor desfundate, să amintim numai că poșta care circula între Czegléd și Szeged este trasă de patru boi, pentru a putea înainta cumva. O, trenule, o să vină odată și vremea ta! “ Mai fă, dacă poți, un ziar în aceste condiții! Colegul gazetar
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
ogradă și în propria conștiința. Murdăria morală în care se complac milioane de români (adică milioanele de turnători, foști și actuali) se transmite instantaneu exteriorului. Nu cred că e fără legătură că trecem indiferenți, înotând literalmente printre gunoaie, pe străzile desfundate ale orașelor, cu faptul că suntem ținuți în carantină la porțile Europei. Și nici că acceptăm că pe un dat de extracție divină întâmplarea că șoselele noastre trebuie să conțină, neapărat, un numar de gropi proporțional cu procentul lipsa din
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
mai multe rânduri senzația că ne rătăcisem. Nu, nu ne rătăcisem. Doar că devenisem un capitol nescris din "Deșertul tătarilor" al lui Buzzati. Pustiul s-a accentuat imediat ce-am cotit spre Arad. Orașul copilăriei și adolescenței mele, cu străzi desfundate, cu drumuri ca un șvaițer și de-o murdărie pe care întunerciul și parbrizul mașinii, de-acum bine prăfuit, nu-l puteau masca, e însăși metafora vie a ruinei cu țâfnă numită România. Târg de mâna a cincisprezecea, lăsat parcă
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
decenii (din cei 76 cît a durat existența sa fizică). Și, cum aici a trăit atît amar de vreme, biograful său acordă confortabil spațiu înfățișării orașului, cu amestecul lui între edilitarul vechi și noul trivial, cu străzile anapoda și adesea desfundate, toate la un loc oferind destule motive de tristețe adîncă. Și, după alte ample și insistente incursiuni în istoria orașului între 1880-1916, biograful conchide că spațiul literar coincide, la Bacovia, cu spațiul băcăuan, celebra Lacustră tot de aici trăgîndu-și sevele
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
realizată de Delia S. BARBU, ADRIANA NICA Zeci de oameni fără identitate trăiesc la periferia orașului În cartierul Kuncz nu există nici școală, nici cabinet medical sau post de poliție Pare a fi departe de orice urmă de civilizație. Străzi desfundate, case fără curent electric și pe jumătate dărâmate, oameni îmbrăcați sărăcăcios, copii cu picioarele desculțe în zăpadă sau noroi înghețat sunt frânturi de imagini din car- tierul Kuncz în această iarnă. Sunt imagini dintr-un loc pe care îl ocolesc
Agenda2003-3-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280602_a_281931]
-
sigilare, deblocări, reparații, verificări metrologice), obiecte sanitare, mașini de spălat, centrale termice, calori- fere, coloane. Telefoane 185965, 0723207411. EXECUTĂM HIDROIZOLAȚII, IZOLAȚII TERMICE. OFERIM GARANȚIE, SERIOZITATE. PREȚURI ACCESIBILE. TEL. 243170, 0722252086. Instalator, montez centrale de apartament, schimbat, curățat coloane de încălzire, desfundat, scurgeri, canalizare, racordat aragazuri, mașini de spălat, găuri în beton. Telefoane 0744407695, 0744284700. Executăm mobilă la coman- dă din pal melaminat, bucătării, dormitoare. Transport și montaj gratuite. Tel. 0256/383518, 0256/383608, 0721339620, 0723013547. Repar la domiciliul clientului TV color
Agenda2003-11-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/280809_a_282138]
-
bariera estică orașului numită și Vergului, se afla grădina Ivașcu unde se ciocneau ouă de Paște, se mânca pastramă friptă la grătar și se bea vin din oală nouă de pământ. Spațiul ei „s-a nămolit în case și străzi desfundate încă din anii primului război mondial. În anii interbelici mai era păstrat obiceiul de a sarbatori Paștele în grădina Cișmigiului „invadată” in toate zilele de sărbătoare de slujitorimea orașului: menajere, slujnicuțe și draguții lor, orășeni de mahala, ce petreceau până
Serbări pascale urbane…o expoziţie în aer liber [Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851]