92 matches
-
ca ramul veșted, / A-mbătrânit la mine-n creștet, / A-mbătrânit la mine-n creștet. («Mâinile mamei” VRF, 45). „Tăcerea” Mamei-Patrii prilejuiește poetului un lanț de comparații de o mare forță lirică: Tăcută / Ești, draga mea mamă, / Tăcută. // Ca mierla / Ce-nhamă, deshamă, / Ca mierla. Ca frunza / Când merge la coasă, / Ca frunza. Ca iarba / Când șade la masă, / Ca iarba. Ca steaua / La moară când duce, / Ca steaua. // Ca piatra / Ce-aminte-și aduce, / Ca piatra. («Tăcerea mamei” VRF, 52). Profunde reverberări de suflet
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Eu Ha! ha! Amândoi (la braț) Tralalalala. Sergentul Vă rog nu dați cu bastonu-n geam! Eu Scoate-ți ochii! Philippide Ai să mori! Eu Uite ciori! (Vezi Adrian Maniu) Grischa „Ați lovit la cap coconaș, mai bine mergem acasă!” Eu Deshamă calul și pune-l pe scăunaș. Philippide Hai acasă! Eu Hai! Conversația urmează în trăsură, pe strada Carol. Philippide Haida-ha! Haida-ha! Eu Haida-ha! haida-ha! Grischa (Ofensat) Hăiiiiiiiiiiiii (întorcând capul) E lunecuș! Eu (pipăindu-mi capul) Grecule am un ou de
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
când ne-om vedea palmele, jupâne. Spunând acestea, moș Dumitru a și ieșit pe poarta hanului. Drumul se arăta anevoios. Zăpada se topise și armăsarul se opintea din greu... Către chindie, moș Dumitru intra pe poarta gospodăriei sale. Zamfiră! Până ce desham eu armăsarul, pune ceva de mâncare, pentru că pe urmă am treabă la primărie. Măi, măi. Cade omul din copac și se hodinește, d-apoi de la un drum așa greu. Lasă primăria pe mâine - a grăit lelea Zamfira. Îi musai să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Vin ai mei! Secretu’, știi tu, da?! Îhî! Aneta a sărit și a deschis larg poarta, căruța golită de oale a tras la locul ei, bunica Ileana s-a dat jos pe o parte, bunicu’ Ghiorghi pe cealaltă parte, a deshămat iapa, a dus-o În șură și a Întrebat: Anetă, toate-s bune acasă? Da, tată! Ț-am adus jighiuțe de arnici! Ei da! Nu te cred! Am adus, că am bază În tine! A lăsat-o În pace și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
da, au și ce pune în strachină! Tu, o putoare, te-a prins iarna cu sfecla nescoasă, în grădină nu ai pus un strat, stai și le sufli în coarne "băieții mamei"! La muncă, putorilor, la muncă! Dar... Nici un dar, deshamă calul, dă-i apă, pune-i fân în iesle, un lighean de porție, cesală-l, vezi că cizmele mi-s ude, adu pachetele în tindă mai repede! Iar ouă, iar sărbușcă! Eu muncesc zi și noapte, iar tu mă hrănești cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o femeie că strigă... Vedea icoana lăcrămînd, zărea chipul Maicii Domnului pe unul dintre vitralii, i se părea că dă să coboare din icoană. Satul Începea să se umple de nou-veniți. Intrau cu de la ei putere În curți, dădeau binețe, deshămau caii sau vacile de la car și mărturiseau că au venit să vadă Minunea și să se vindece, fie ei, fie vreun copil de-al lor ori vreo rudă. Niște moroșeni s-au rugat cu glas tare la icoană să-i
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la târg iar banii astfel obținuți vor fi dați fostului lor stăpân pentru a-și cumpăra un singur și bun cocoș pentru ograda lui. CALUL ȘI CĂȚELUL Un om din Cristinești s-a întors de la pădure obosit și flămând. A deshămat calul și l-a slobozit prin grădină. După ce a mâncat omul s-a dus la cârciumă să se cinstească. După ce a frunzărit prin grădina stăpânului, calul a dărâmat gardul și a intrat în grădina vecinului unde era o iarbă verde
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
stăpâni mai în centrul Moldovei. și mergând în convoi de căruțe unii cu cai, alții cu boi, într-o zi pe la amiază, au oprit să poposească la sud de satul Mărăști, în partea de răsărit a județului Bacău. Acolo au deshămat caii și au dejugat boii și i-au dat să pască pe es. Ei cu femeile s-au apucat să-și pregătească de mâncat. Unde au oprit ei era drumul care mergea spre satul Fruntești - dinspre Bacău. în timpul popasului lor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
merge odată cu mine, vei veni cât de curând pentru o internare și un set complet de analize. Nu vei sta așa, muncind și neglijându-ți sănătatea. Ne-am înțeles? - Bine, Emanuela! Voi veni... Între timp, ajunseseră acasă și, după ce au deshămat calul și i-au pus mâncare pentru noapte în iesle, au dat și la celelalte animale, s-au spălat și au intrat în casă. Mama Emanuelei era puțin neliniștită. Cănd a văzut-o pe Emanuela i-a spus: - Ce bine
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
pe bunica să stea cu mine. Când mama a văzut că se pregătește de ploaie, a înhămat caii la căruță și a plecat repede la mine la vie. Tocmai când a sosit s-a pornit și ploaia. Abia reușise să deshame caii. Când au început tunetele fulgerele și o ploaie torențială, noi am intrat imediat în colibă, dar și caii au venit în fața colibei și și-au vârât instinctiv capetele la adăpost în bordei. Doar trupurile cailor stăteau afară și peste
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
-Dar știi să-ți ții gura? Că dacă află statu... -Cum să nu, nică! Nu mă cunoști? Și la o adică stau bine cu șeful de post ! -Atunci rămâne pe diseară! -Eu zic să coborâți la mine-n ogradă, să deshămați, să prânziți și la dracii ăștia micii să le dau niște faguri să sugă c-am umblat la uleie și-am scos mierea! Și la noapte ne-apucăm de treabă! -Bine, nea Tudore, așa rămâne! Dar mucles... Duran puse degetul
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
mierea! Și la noapte ne-apucăm de treabă! -Bine, nea Tudore, așa rămâne! Dar mucles... Duran puse degetul la gură în sensul că nu spune nimănui și plecă acasă. Pe seară șatra de țigani se înființă la el la poartă. Deshămaseră caii pe poiană, aprinseseră focul și se pârleau pe lângă flăcările care miroseau a balegă arsă. Poiana se umpluse de țigani și mai mari și mai mici, desculți și despuiați. Câteva chivuțe cu desagii în spinare și cu plozii în brațe
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușuma bine cu șomoiog ul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar[2]. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Cu Plugușoru-n ecou, Plugușor cu patru boi, Ia mai mânați măi: Hăi! Hăi! Revelion să vă fie, În belșug și bucurie! În conturi să aveți bani, La Anul și la mulți ani! Ia opriți, nu mai mânați! Pe buhai îl deshămați, Să-i dați grâușor din brazdă, Cât timp vă cinstește gazdă. De-o avea fată frumoasă, Să-i puneți un semn la casă! Noroc, unuia să-i fie, Când o cere de soție! Dacă vă poftește-n casă Și vă
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
ho! zise P. Și-a aprins o țigară și se uită, așa, lung, în zare. Era opt și un sfert. Fix. Un câine urla, singur, așa, de nebun. O lumină galbenă coborâse din cer. P a coborât din căruță, a deshămat iepele, le-a împiedicat cu funia hamului și le-a dat drumul pe islaz. Apoi, hotărât, se-ndreaptă, fără a mai întoarce capul, spre oraș. Nu se va mai întoarce niciodată în acest sătuc, prăfuit și uitat de lume.
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușumă[- A freca un cal cu un șomoiog de paie.] bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului, de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
pe bunica să stea cu mine. Când mama a văzut că se pregătește de ploaie, a înhămat caii la căruță și a plecat repede la mine la vie. Tocmai când a sosit s-a pornit și ploaia. Abia reușise să deshame caii. Când au început tunetele fulgerele și o ploaie torențială, noi am intrat imediat în colibă, dar și caii au venit în fața colibei și și-au vârât instinctiv capetele la adăpost în bordei. Doar trupurile cailor stăteau afară și peste
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
pe bunica să stea cu mine. Când mama a văzut că se pregătește de ploaie, a înhămat caii la căruță și a plecat repede la mine la vie. Tocmai când a sosit s-a pornit și ploaia. Abia reușise să deshame caii. Când au început tunetele fulgerele și o ploaie torențială, noi am intrat imediat în colibă, dar și caii au venit în fața colibei și și-au vârât instinctiv capetele la adăpost în bordei. Doar trupurile cailor stăteau afară și peste
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușumă[- A freca un cal cu un șomoiog de paie.] bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului, de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
am ajuns la Obor care se afla în centrul Constanței, se luminase bine. Tata s-a orientat și a tras atelajul pe o stradă unde mai erau și alți țărani veniți cu cereale sau alte produse agricole spre vânzare. A deshămat caii, i-a frecat bine cu un șomoiog de fân, i-a acoperit cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus zăblăul cu grăunțe în capătul oiștii să mânânce
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
am ajuns la Obor care se afla în centrul Constanței, se luminase bine. Tata s-a orientat și a tras atelajul pe o stradă unde mai erau și alți țărani veniți cu cereale sau alte produse agricole spre vânzare. A deshămat caii, i-a frecat bine cu un șomoiog de fân, i-a acoperit cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus zăblăul cu grăunțe în capătul oiștii să mânânce
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
moară. -Și eu vreau să fac om din el, Iancule! Dar nu așa cum...mă ții tu aici în uliță, să-mi înghețe caii. -Aoleu! Să mă ierți, domnu’ Ionescu! Să vă aduc două pături. Sau...vreți să poftiți în curte? Deshămăm caii și...luați ceva, acolo! Un păhărel, ceva șorici, jumări și... -Bolindeți, râse Anton. -Nu! i-a retezat-o domnul Ionescu. Adu cele două pături și, dacă vrei să ne servești ceva, adu aici, la botul calului! Că...mă grăbesc
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușuma bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
de rufe ce-atârna de-a curmezișul drumului, apucă de căpăstru calul conducându-l cu grijă printre meri și vișini, în grădină. Opri căruța între gârlici și stogul de paie, înțepeni c-o buturugă o roată și se apucă să deshame. Desprinse bretelele lungi din mănușă, îi scoase zăbala din gură și căpăstrul de pe cap, înfășurându-l cu grijă în hățuri. Apoi își plimbă mâinile prin coamă lui aurie, pe șira spinării, trecându-i în cele din urmă coada prin ham
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
am ajuns la Obor care se afla în centrul Constanței, se luminase bine. Tata s-a orientat și a tras atelajul pe o stradă unde mai erau și alți țărani veniți cu cereale sau alte produse agricole spre vânzare. A deshămat caii, i-a frecat bine cu un șomoiog de fân, i-a acoperit cu saci goi pentru a nu face aprindere la plămâni din cauză că erau uzi de transpirație și apoi a pus zăblăul cu grăunțe în capătul oiștii să mânânce
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]