41 matches
-
întîlnirea din 27 noiembrie mi-a permis-o (dincolo de punctele de vedere exprimate de participanți) a fost una, cel puțin pentru mine, neașteptată: resposabilii cu politica culturală a PCR par să fi fost, în anii '60, conștienți exclusiv de importanța desovietizării, nicidecum de aceea a destalinizării regimului comunist român. Dezghețul n-a putut fi, în aceste circumstanțe, nici cu voie, nici fără voie de la partid: pur și simplu partidul nu avea conștiința procesului de liberalizare și deschidere la care îl obliga
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
ajuns să preia puterea: "...în epoca respectivă Pătrășcanu avea datele fundamentale (...) pentru a construi un comunism național, nu în sensul lui Enver Hodja, ci în sensul lui Tito. Dacă se mergea spre iugoslavizare, s-ar fi mers spre destalinizare plus desovietizare. Dacă se mergea spre albanizare, se mergea spre desovietizare și superstalinizare. Prin comparație cu Dej, cu Răutu, cu Ceaușescu, Pătrășcanu era un potențial Tito" (p. 216). Cum trebuie pusă în discuție chestiunea crimelor comuniste în așa fel încît să nu
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
datele fundamentale (...) pentru a construi un comunism național, nu în sensul lui Enver Hodja, ci în sensul lui Tito. Dacă se mergea spre iugoslavizare, s-ar fi mers spre destalinizare plus desovietizare. Dacă se mergea spre albanizare, se mergea spre desovietizare și superstalinizare. Prin comparație cu Dej, cu Răutu, cu Ceaușescu, Pătrășcanu era un potențial Tito" (p. 216). Cum trebuie pusă în discuție chestiunea crimelor comuniste în așa fel încît să nu fie lezată sensibilitatea milioanelor de oameni care au crezut
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
după revoluția din Ungaria dar și întețește, la sfârșitul anilor '60, represiunile în plan politic și social, cu procese și întemnițări ale opozanților reali sau inventați. In 1964, tot în propriul interes, execută un mare viraj a cărui miză este desovietizarea. Eliberează deținuții politici, întinde unele punți către Occident și ia în interior unele măsuri de liberalizare. E un proces pe care, continuându-l, Ceaușescu a vrut să-l țină strâns sub control, în general izbutind dar mai și scăpând câteodată
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
cu Declarația din aprilie 1964, prin care partidul își rezerva dreptul de a edifica socialismul în conformitate cu realitățile naționale. Pe plan economic și diplomatic are loc o spectaculoasă revenire în relațiile cu Occidentul, iar pe plan intern liberalizarea regimului culminează cu desovietizarea culturii și cu eliberarea deținuților politici (1962-1964). Cu toate acestea, deși în 1965 Dej era în conflict cu Moscova în privința autonomiei, structurile interne peste care domnea nu se deosebeau în chip esențial de cele sovietice; reformismul dejist era extrem de limitat
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
riscă a fi mai puțin convingători ocupîndu-se exclusiv de cele ale "socialismului real" din România? Un procomunist ne explică cu suficiență: "Bunăoară, este limpede că la nivelul conducerii P.C.R. a existat, după 1956 și mai ales după1960, o preocupare pentru desovietizare. Acțiunile declanșate au avut succesele lor (în primul rînd, retragerea trupelor sovietice)" (A.-I P.). D-sa regretă că nu e apreciat acest "pas în direcția bună", arătîndu-se oripilat de opinia conform căreia "desovietizarea de după 1963 a fost, de fapt
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
mai ales după1960, o preocupare pentru desovietizare. Acțiunile declanșate au avut succesele lor (în primul rînd, retragerea trupelor sovietice)" (A.-I P.). D-sa regretă că nu e apreciat acest "pas în direcția bună", arătîndu-se oripilat de opinia conform căreia "desovietizarea de după 1963 a fost, de fapt, un mecanism de supraviețuire a elitei comuniste românești". O replică o dă chiar autorul în cauză, subminîndu-se involuntar: "Din nefericire, aceste succese nu au modificat radical viața românilor: arbitrarul comenzii totalitare sovietice a fost
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
a înfățișa realitatea însăși. Oricît ar fi fost în chestiune "un proces complex, cu diverse dimensiuni economice, politice și culturale, imposibil de adus la un numitor comun", o dată cu retragerea umbrelei sovietice, regimul Ceaușescu a căzut. Așadar cum am putea aprecia "desovietizarea" ceaușistă altfel decît "un mecanism de supraviețuire a elitei comuniste românești", inclusiv a dictatorului ce, din motive de imagine, cocheta cu o "despărțire" de Kremlin? Al cui este "sofismul" pe care dl. Adrian-Paul Iliescu încearcă a-l redirecționa cu stîngăcie
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
Teze din iulie ale lui N. Ceaușescu, pe neașteptate, contrazicând tot cursul evoluției culturale de până atunci. Fuseseră câțiva ani de liberalizare benefică în spațiul artelor, al literaturii, pornită de prin 1964- 1965 de regimul Dej, ca una din formele desovietizării. Ceaușescu a continuat o vreme ceea ce începuse predecesorul său, până când s-a văzut stăpân absolut pe putere. Incitat de revoluția culturală chineză, dar mai ales îndemnat de propriile-i convingeri adânci, dictatorul s-a hotărât, în 1971, să schimbe linia
Recitind Imposibila Întoarcere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5961_a_7286]
-
literaturii române. „Impecabilă logică comunistă”, exclamă Lucian Boia, dar o logică este totuși de văzut în aceste răsturnări de situație, o logică nu chiar pe dos. Se schimbase cursul politic, regimul Dej, sub influența mai ales a lui Maurer, inițiase desovietizarea, căuta deschideri spre Occident. Intelectuali de factura lui Ivașcu, jurnaliști de forță cum era el, îi deveneau regimului, în noul context, nu doar utili ci și necesari. Puteau fi lăsați să acționeze, sub control atent, de bună seamă. În câștig
Cazul George Ivașcu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5022_a_6347]
-
memorie, la evoluțiile ulterioare. Ce s-a mai întâmplat? Va fi nu peste mult timp revoluția anticomunistă din Ungaria, vor fi reacțiile față de ea ale regimului Dej, vor fi represiunile și procesele politice de la noi, din anii ’58- ’59, apoi desovietizarea începută de Dej și continuată de Ceaușescu, politica șerpuitoare a acestuia, reacția de respingere a reformelor gorbacioviste, totul reînviat și readus în scenă de un memorialist care nu doar inventariază, dar și reinsuflă viață trecutului, îl retrăiește, pentru el și
O viață și o epocă (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4171_a_5496]
-
Bruxelles, generînd o simpatie, greu disimulată, în mai toată presa bună occidentală. Nu și în spațiul mioritic, unde o astfel de declarație incendiară a stîrnit reacții dintre cele mai bizare. Premierul Ciorbea a detaliat, la reîntoarcere, în ce constă, franș, desovietizarea, dînd a înțelege, în subsidiar, că și înlăturarea lui Măgureanu intră în scenariul asanării. Dar, se putea ca Silvică Brucan, mafalda cea de toate zilele, să nu-și dea cu părerea? A și făcut-o, la ProTv, acordîndu-i lui Ciorbea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mixtă româno-sovietică condusă de un colonel KGB; greva minerilor, la rândul ei, nu ar fi fost altceva decât o încercare a KGB-ului (care manipula prin amintitele laboratoare de cercetări) de a-l contracara pe acel Ceaușescu megaloman-naționalist ce susținea desovietizarea și devenise rebel împotriva Kremlinului (dar numai ca să-și poată clădi și consolida propriul cult al personalității). În acest sens, misiunea laboratoarelor de cercetare era aceea de a-l intoxica pe Ceaușescu cu date și informații false legate de starea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau social, politic, dar și fizic - care dau unicitatea acestei noi și Încă foarte fragile componente a capitalismului postcomunist. 3. Reconstrucții identitare 3.1. Sub vechiul regim Polonia: ingineri reformiști fără ideologie În Polonia, guvernele succesive vor fi conduse către „desovietizarea” parțială a structurilor sociale și economice ca urmare a unor mișcări sociale legendare. Astfel, după evenimentele din 1956, Wladyslaw Gomulka a tolerat o liberalizare relativă a presei și o anumită circulație a indivizilor către Occident. El a suscitat chiar o
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
instituțiilor și străzilor. Au început, în schimb, să fie editate publicațiile Lumea și Secolul XX care exprimau apropierea de cultura occidentală. Ce putea fi mai edificator?"109. Asemenea măsuri și altele cu o țintă similară se înscriu în procesul de "desovietizare" în fapt, de "derusificare" și de "românizare" a culturii românești, la începutul deceniului șapte al secolului XX. În acest sens, apare în toată semnificația următorul pasaj dintr-o intervenție a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej la ședința Biroului Politic al C.C. al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
limbi de circulație universală, la alegere, începând cu clasa a V-a, precum și problema desființării Institutului de limba rusă "Maxim Gorki", înființat în 1948. 111 Textul integral al stenogramei ședinței respective a Biroului Politic este reprodus de Mihaela Cristina Verzea, "Desovietizarea culturii românești la începutul deceniului șapte, II", în Arhivele Totalitarismului, INST, nr.3-4, 2003, pp.130-139. 112 Dicționarul diplomatic, București, Editura politică, 1978, pp.113-114. 113 Cf. Adevărul, marți, 13 martie 2012,p 16. 114 Au mai deținut funcția de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
înființase, sub conducerea unui colonel KGB, Societatea mixtă româno-sovietică; iar greva minerilor nu ar fi fost altceva decât o încercare a KGB-ului (care manipula prin amintitele laboratoare de cercetări) de a-l contracara pe acel Ceaușescu megaloman-naționalist ce susținea desovietizarea și încerca să iasă de sub influența Kremlinului (dar numai ca să-și poată clădi și consolida propriul cult al personalității). În acest sens, misiunea laboratoarelor de cercetare era aceea de a-l intoxica pe Ceaușescu cu date și informații false legate
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cu documente auxiliare. Între ele se aflau o scurtă biografie a lui Nicolae Ceaușescu și fotografiile câtorva "realizări" ale regimului (Metroul, Transfăgărășanul, Canalul). De la primele propoziții, lecția se adresa deja inițiaților, celor familiarizați cu termeni precum "neostalinism", "socialism dinastic", "destalinizare", "desovietizare", "disidență", "greve antidictatoriale", "izolare diplomatică", "democrație populară". Expunerea se construia pe un contrast facil între prima și a doua perioadă a regimului, cu descrieri moralizatoare ținând loc de analiză istorică. Se amintea despre un "dezmățat cult al personalității", iar fotografia
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forțată, revoluție culturală, poliție politică; deportare, muncă forțată, lagăr de muncă, deținuți; democrație, societate civilă, practici democratice, constituție; instituții și mecanisme de exercitare a puterii politice, reeducare, represiune comunistă, opozanți și disidențe, rezistența anticomunistă, destalinizare și desovietizare; etapele regimului comunist; revenirea la instituțiile democratice. 11 Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, București, 2001, p. 163. 12 Alexandru Vulpe (coord.), Radu G. Păun, Radu Băjenaru, Ioan Grosu, Istoria românilor. Manual pentru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru prima oară din 1944. Chișinăul declară că "RSS Moldova are cele mai apropiate relații cu România". Mai mult de atât, la întâlnirea CAER din mai 1958, Hrușciov anunță începerea retragerii trupelor. După ce minunea s-a întâmplat, Bucureștiul continuă ofensiva desovietizării, blocând deschis integrarea economică supranațională a Blocului (1962), ceea ce va determina KGB-ul să considere că retragerea a fost cea mai mare greșeală politică a lui Hrușciov. În septembrie 1958, după retragere, Hrușciov va recunoaște: "În România, chiar și printre
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
6 luni mai târziu în data de 20 iulie 1963 este marcată sciziunea definitivă. 6.3.2. Anul 1958, ruperea relatiilor României cu Rusia În zorii schismei chino-sovietice România decide ruperea legăturii cu Uniunea Sovietică. Această decizie și realizare de desovietizare a României a avut succes datorită unor manevre politice făcute de Gheorghe Gheorghiu Dej începând din anul 1955. După 3 ani adică anul 1958, manevrele politice întrebuințate de Gheorghe Gheorghiu s-a realizat retragerea trupelor ruse de pe teritoriul României. Desovietizarea
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
desovietizare a României a avut succes datorită unor manevre politice făcute de Gheorghe Gheorghiu Dej începând din anul 1955. După 3 ani adică anul 1958, manevrele politice întrebuințate de Gheorghe Gheorghiu s-a realizat retragerea trupelor ruse de pe teritoriul României. Desovietizarea a însemnat o independență a României față de Rusia care s-a manifestat prin reluarea legăturilor cu Occidentul în ce privește domeniul tehnologiei, desfințarea unor instituții sovietice (ex. Muzeul Româno-Rus care a devenit Muzeul literaturii Române), în școli manualele aveau conținut specific culturii
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
anti)națională: socializarea istoriei românești / 271 3.5. Naționalism comunist: torsiunea națională a comunismului (1964-1989) / 292 3.5.1. Cadrul politic / 292 3.5.2. Sistemul educațional / 293 3.5.3. Concepția despre naționalitate / 298 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare / 300 3.6. De la postcomunism la postnaționalism (după 1989) / 328 3.6.1. Cadrul politic / 328 3.6.2. Sistemul educațional / 335 3.6.3. Concepția despre naționalitate: resurgența și decadența etnicității ca marker identitar / 339 3.6
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
idealul național, cât și față de cel socialist. În anii săi de maturitate politică, regimul comunist pretinde astfel o solidaritate duală, ipostaziată atât în identificarea cu aspirațiile naționale cât și în participarea la unitatea poporului muncitor. 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare Programul PCR adoptat pe 18 decembrie 1974 nu a trasat doar liniile pe care se va derula "făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate" și direcțiile de "înaintare a României spre comunism", ci a furnizat și grila de interpretare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
startul renaționalizării politicii și culturii românești. Al doilea capitol al comunismului românesc se remarcă prin repunerea în drepturi depline a ideii naționale, ajunsă din nou în miezul identității colective. Simțul istoric românesc se concretizează acum în memoria național-comunistă, caracterizată prin desovietizare, autohtonizare și hiperbolizare a trecutului indigen; vi) prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989 a produs efecte minimale asupra restructurării memoriei elaborate în național-comunism, din care au fost extirpate doar stridențele evident comuniste. În compensație, etnicitatea a fost complet reabilitată pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]