38 matches
-
frunte mă îndemn,Prin vântul, întețindu-se, de lemn. Apoi mă uit subit în calendare,... VIII. ÎNCHISTARE DE SEARĂ - ȚĂRII MELE, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017. Zăvoaiele nu mai cresc, Munții se despăduresc, Mările se neliniștesc, Frunțile îmbătrânesc, Copiii nefericesc, Părinții se răzvrătesc, Iernile înnebunesc, Verile lungi se feresc De seri, ce dezmorțesc Umerii, ce-mi dezgolesc Atunci când toate privesc Cu ochii-nchiși nefiresc; Așa că precupețesc Colț din albastrul ceresc Și-aștept și
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
rece din râu, Să îmi țin calul negru în frâu, Să umplu stupina cu miere, Să fac ciocârlia să zbiere, Să văd cum din mine, tot, piere Zăvoiul. - Iar munții și ... Citește mai mult Zăvoaiele nu mai cresc,Munții se despăduresc,Mările se neliniștesc,Frunțile îmbătrânesc,Copiii nefericesc,Părinții se răzvrătesc,Iernile înnebunesc,Verile lungi se ferescDe seri, ce dezmorțesc Umerii, ce-mi dezgolescAtunci când toate privescCu ochii-nchiși nefiresc;Așa că precupețescColț din albastrul cerescși-aștept și eu să plesnescPe ramul primăvăresc
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Acasă > Impact > Istorie > ÎNCHISTARE DE SEARĂ - ȚĂRII MELE Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Munții se despăduresc, Marile se neliniștesc, Frunțile îmbătrânesc, Copiii nefericesc, Părinții se răzvrătesc, Iernile înnebunesc, Verile lungi se feresc De seri, ce dezmorțesc Umerii, ce-mi dezgolesc Atunci când toate privesc Cu ochii-nchiși nefiresc; Așa că precupețesc Colț din albastrul ceresc Și-aștept și
ÎNCHISTARE DE SEARĂ – ŢĂRII MELE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1485250350.html [Corola-blog/BlogPost/367488_a_368817]
-
mine, tot, piere Zăvoiul. - Iar munții și marea Să-mpreune cerul cu zarea, În țară ce azi mi-e salvarea. 19 septembrie-01 decembrie 2016, Constantă Sursa foto: Pe #ulicioara - #Corina #Chirilă #Arsmuriendi #literatura #poezie #poezii Zăvoaiele nu mai cresc,Munții se despăduresc,Marile se neliniștesc,Frunțile îmbătrânesc,Copiii nefericesc,Părinții se răzvrătesc,Iernile înnebunesc,Verile lungi se ferescDe seri, ce dezmorțesc Umerii, ce-mi dezgolescAtunci când toate privescCu ochii-nchiși nefiresc;Așa că precupețescColț din albastrul cerescși-aștept și eu să plesnescPe ramul primăvăresc
ÎNCHISTARE DE SEARĂ – ŢĂRII MELE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1485250350.html [Corola-blog/BlogPost/367488_a_368817]
-
la alin. (1), vor fi verificate de către reprezentanții gărzilor forestiere și vor urma procedura prevăzută la alin. (1)-(6). ... (11) În cazul în care intensitatea factorilor destabilizatori biotici și abiotici a determinat ca o suprafață de fond forestier să fie despădurită, aceasta se va împăduri în maximum două sezoane de vegetație pe cheltuiala proprietarului. Compoziția de împădurire se va face cu specii corespunzătoare tipului natural de pădure, conform datelor existente în amenajamentele silvice precedente. ... (12) Ocolul silvic care asigură serviciile silvice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277008_a_278337]
-
spre miazăzi nu se terminau pădurile. De mergeai spre sud, nici nu treceai Siretul că dădeai de pădurile Vasluiului, apoi de cele ale Brăilei, apoi de cele ale Vlăsiei. Oriunde te duceai, nu vedeai vreo poiană, nu vedeai o coamă despădurită de munte, vreo luncă. Totul era o singură pădure. Rar de tot, în anii secetoși, tunetele și trăsnetele mai aprindeau, câteodată, pădurea, care ardea cumplit preț de câteva zile. Până se potolea de la sine. Atunci rămânea o rană adâncă și
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1453795194.html [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
din păduri și pentru reîmpăduriri, frecvența și forța calamităților va spori până la dispariția completă a unor localități. Chiar municipiul Sighetul Marmației, localitate așezată între râuri, este „în vizorul” viitoarelor calamități, cauzate de posibila alunecare a dealurilor mărginașe ori a celor despădurite în amonte. În România există mai multe soiuri de poliții: rutieră, economică, comunitară, ecologică etc. De ce nu este și poliție silvică (forestieră)? Sau poate că există, dar încă n-am aflat să se afirme prin ceva (prinderea unora dintre cei
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_continua_ma_george_petrovai_1364595542.html [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
în legătură cu acest aspect. De exemplu, comisarul pentru comerț încearcă, în prezent, să încheie un acord cu țările Mercosur, ceea ce va avea drept urmare creșterea producției de carne de vită în aceste țări. Aceasta se poate realiza doar pe terenurile care vor fi despădurite, ceea ce va contribui la problema schimbărilor climatice. Fac apel la comisar să transmită clar acest mesaj colegiului și să-l adreseze într-un mod care arată că acționăm într-un mod coerent, ca și Uniunea Europeană. (HU) Dle președinte, dnă comisar
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
la alin. (1), vor fi verificate de către reprezentanții gărzilor forestiere și vor urma procedura prevăzută la alin. (1)-(6). ... (11) În cazul în care intensitatea factorilor destabilizatori biotici și abiotici a determinat ca o suprafață de fond forestier să fie despădurită, aceasta se va împăduri în maximum două sezoane de vegetație pe cheltuiala proprietarului. Compoziția de împădurire se va face cu specii corespunzătoare tipului natural de pădure, conform datelor existente în amenajamentele silvice precedente. ... (12) Ocolul silvic care asigură serviciile silvice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272276_a_273605]
-
de a ști care sunt mai vechi, cele de pe lângă Olt sau cele de sub munte, trebuie avut în vedere și luat în considerare faptul că în trecutul îndepărtat pădurile subcarpatice coborau până în vecinătatea Oltului. Cu trecerea timpului, oamenii înmulțindu-se au despădurit treptat dinspre Olt spre munte, spre a-și asigura lemnele de foc și teren pentru culturile agricole. Când s-a ajuns cu despăduritul până aproape de poalele munților, au luat ființă și așezările omenești, respectiv satele “de Sus”. Deci, Ucea de
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
ști care sunt mai vechi, cele de pe lîngă Olt sau cele de sub munte, trebuie avut în vedere și luat în considerare faptul că în trecutul îndepărtat pădurile subcarpatice coborau pînă în vecinătatea Oltului. Cu trecerea timpului, oamenii înmulțindu-se au despădurit treptat dinspre Olt spre munte, spre a-și asigura lemnele de foc și teren pentru culturile agricole. Cînd s-a ajuns cu despăduritul pînă aproape de poalele munților, au luat ființă și așezările omenești, respectiv satele “de Sus”. Deci, Ucea de
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
a fost un boier care asemeni lui Stan Cașen, și el a primit danie de la Ștefan Voievod, prin hrisovul de la 20 iulie 1443, moșie aflată mai sus de Stan Cașen. Acolo, despădurind pământurile, a întemeiat satul ce avea să devină Vlașca de azi. La data de 15 martie 1410, Alexandru cel Bun dăruiește prin hrisovul de la Suceava, lui Ghelebi Miclouș și fiilor săi, Domoncuș, Blaj și Iacob, pentru munca cinstită asupra țării
Vlasin Crețescu () [Corola-website/Science/327360_a_328689]
-
este hrisovul de la 20 iulie 1443, tocmit de Ștefan Voievod către boierul , prin care acesta primește drept danie de la domnitor „Siliștea la Cașin”. Aceasta era amplasată mai sus de Stan Cașen adică mai în amontele râului Cașin față de satul Stănești. Despădurind-o tatăl său Stan Crețul, Vlasin Crețescu creează un sat ce avea să devină Vlașca de azi.
Vlasin Crețescu () [Corola-website/Science/327360_a_328689]
-
curgătoare poartă nume determinate de anumite caractere fizico-geografice. Circa 12 rîuri au denumiri cu semnificație fitogeografică (Valea Teiulul, Făgețelul, Siminicul, Flnațe, Tisa) sau care amintesc că își adună izvoarele din regiuni despădurite (Runcu, Izvorul Arsului, Arșița, Ciotina etc. = pîraile zonelor despădurite). Multe din apele curgătoare poartă numele masivelor din care izvorăsc (Chicera, Muntelui, Măgura, Tomnaticul etc.) sau au semnificație zoo-geografică (Ursoaia, Lupului, Cioroiului. Cerbul etc.) Numeroase sînt hidronimele cu semnifucații în antroponimie (Bucur, Marta, Măria, Strugarului, Pîrîul lui Ioniță etc.) și
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, desi necesară nu se făcea din cauza dificultății de a-l transporta. Se practică în schimb târlirea. Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni sa despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapă de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea tunchiurilor de scoarță, pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
respectiv 445 m. Solurile predominante sunt cele silvestre care, în condițiile de climă și unde cantitatea de precipitații este de peste 700 mm³ anual, capătă diferite grade de podzolire. Vegetația zonei se încadrează în cea de pădure, dar depresiunea propriu-zisă este despădurită, în mare parte arabilă și locuită (sau locuibilă). Precipitațiile medii ale zonei sunt de 741,3 mm³ anual, cu maxima de 880 mm³ în anul 1974 și minima de 469 mm³ în 1973; în general, ele au aspect torențial. Caracterul
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
în schimb târlirea (staționarea turmei de oi pe o anumită suprafață de teren, în așa numită târlă. Excrementele oilor devin un îngrășământ natural). Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni să despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapa de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea trunchiurilor de scoarță pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
de la 20 iulie 1443, tocmit de Ștefan Voievod către boierul Vlasin Crețescu, prin care acesta primește drept danie de la domnitor „Siliștea la Cașin”. Aceasta era amplasată mai sus de Stan Cașen adică mai în amontele râului Cașin față de satul Stănești. Despădurind-o tatăl său Stan Crețul, Vlasin Crețescu creează sat ce avea să devină Vlașca de azi. Există două ipoteze ale formării Cașinului nou care implică popularea și a malului stâng al râului până la poalele dealului Lada. Teoria I: Se spune
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
800 m în Munții Rodnei și Munții Călimani, cuprinde vârfuri și creste cu stâncărie, abrupturi, circuri glaciare cu lacuri, pajiști alpine etc. Climatul este rece cu multă zăpadă, îngheț frecvent și 137V Mediu alpin din Munții Făgăraș Culmi și platouri despădurite în Munții Retezat Culmi despădurite pentru pășunat în Munții Ciucaș vânturi puternice. Influența omului este slabă și se produce prin păstorit, turism, drumuri etc. Pe pantele abuziv păstorite, iarba aproape a dispărut, spălarea în suprafață și solifluxiunile au îndepărtat pojghița
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și Munții Călimani, cuprinde vârfuri și creste cu stâncărie, abrupturi, circuri glaciare cu lacuri, pajiști alpine etc. Climatul este rece cu multă zăpadă, îngheț frecvent și 137V Mediu alpin din Munții Făgăraș Culmi și platouri despădurite în Munții Retezat Culmi despădurite pentru pășunat în Munții Ciucaș vânturi puternice. Influența omului este slabă și se produce prin păstorit, turism, drumuri etc. Pe pantele abuziv păstorite, iarba aproape a dispărut, spălarea în suprafață și solifluxiunile au îndepărtat pojghița de sol, scoțând roca la
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
niște modificări în timp, ca urmare a dezvoltării industriei sub influența poluării. 2. Biocenoze cu aspect natural, care sunt de fapt create sau deteriorate, ca urmare, a unor activități umane, cum este cazul plantațiilor forestiere, lacurilor artificiale și al zonlor despădurite în care crește influența omului. 3. Biocenoze forestiere compuse fie din specii diferite care imită repartiția foliajului pe etaje pădurile naturale sau dintr-o singură specie. 4. Agrobiocenoze ale culturilor perene care se subîmpart în: pomi fructiferi, vița de vie
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
niște modificări în timp, ca urmare a dezvoltării industriei sub influența poluării. 2. Biocenoze cu aspect natural, care sunt de fapt create sau deteriorate, ca urmare, a unor activități umane, cum este cazul plantațiilor forestiere, lacurilor artificiale și al zonlor despădurite în care crește influența omului. 3. Biocenoze forestiere compuse fie din specii diferite care imită repartiția foliajului pe etaje pădurile naturale sau dintr-o singură specie. 4. Agrobiocenoze ale culturilor perene care se subîmpart în: pomi fructiferi, vița de vie
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
mp) de arbori absoarbe monoxidul de carbon produs de 50 de mașini timp de 12 ore? Motivul distrugerii pădurilor tropicale este creșterea mai ieftină a bovinelor pentru SUA? 30% din oxigenul mondial provine din pădurile tropicale din Amazonia ? Costa Rica a despădurit mai mult decât oricare altă țară central-americană, dar acum are mai multe Păduri Naționale și zone protejate decât orice altă țară din aceeași zonă ? Bananierul este denumit în Orient Arborele Paradisului, fructele sale având un conținut bogat în potasiu, vitamina
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
anticipate, dar nu prin minimalizarea nenorocilor aduse de inundații. Sînt lucruri diferite, dar cu puțin efort Băsescu ar fi putut explica alegătorilor că ține la anticipate și din cauza inundațiilor. Pentru ca legea să fie aplicată cum trebuie împotriva celor care au despădurit nebunește România și împotriva celor care au băgat în buzunar banii pentru diguri.
Cum se vede dracul de la Cotroceni by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11486_a_12811]
-
Într-un poem, Puiul, ne este înfățișată, de pildă, scena răsfățării unui pui de monstru de către mama lui: " Trezit din somn, puiul de/ monstru pufăie, împroașcă,/ stropește cu stropi mici de/ salivă - o desfătare// mama monstrului e moartă/ de plăcere, despădurește un munte,/ strivește două, trei locuințe/ lacustre// caută nisip roșu/ pur pentru micul dejun// la plecarea familiei de/ monștri totul rămâne ars, pustiu/ stropii de salivă ai puiului de/ monstru au săpat în/ aer găuri negre prin care/ se scurge
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]