182 matches
-
formă de școlarizare, în loc de 20,88% din populația școlară au intrat 16,23%. În școlile medii cu patru ani de școlarizare, din cele 17.818 locuri în 629 de clase, au fost completate 16.721 de locuri în 627 de despărțăminte, respectiv din cei 79,12% elevi care au terminat clasa a opta, au intrat 83,77%. Cele mai mari interese ale elevilor care au terminat clasa a opta au fost manifestate pentru domneiul economic, juridic și administrativ, apoi pentru sectorul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93865_a_95157]
-
prelegerile se desfășoară numai în limba sârbă, iar în două numai în limba maghiară. Cel mai mare număr de elevi în primul an la școlile medii se școlarizează în limba sârbă. Din cele 16.620 de locuri, în 687 de despărțăminte sau clase cu prelegeri în limba sârbă, au fost completate 17.806 în 679 de clase, astfel că există, în fiecare clasă, în medie 26 de elevi. În acest an școlar au fost înscrișii 12 elevi mai mult față de anul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93865_a_95157]
-
trăiesc în Voivodina, școlarizarea în aceeași limbă au continuat-o 2.155 de elevi. Din cei 2.067 de elevi care au terminat clasa a opta în limba maghiară, 1.945 au continuat școlarizarea în limba maghiară în 89 de despărțăminte, astfel că, în medie, în fiecare clasă există 22 de elevi. Raportat la anul școlar precedent, în despărțămintele cu predare în limba maghiară există 44 de elevi mai puțini. În despărțămintele cu predare în limba slovacă, din cele 210 de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93865_a_95157]
-
de elevi care au terminat clasa a opta în limba maghiară, 1.945 au continuat școlarizarea în limba maghiară în 89 de despărțăminte, astfel că, în medie, în fiecare clasă există 22 de elevi. Raportat la anul școlar precedent, în despărțămintele cu predare în limba maghiară există 44 de elevi mai puțini. În despărțămintele cu predare în limba slovacă, din cele 210 de locuri, în șapte clase, au fost completate 112 de locuri în patru clase, astfel că numărul mediu al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93865_a_95157]
-
au continuat școlarizarea în limba maghiară în 89 de despărțăminte, astfel că, în medie, în fiecare clasă există 22 de elevi. Raportat la anul școlar precedent, în despărțămintele cu predare în limba maghiară există 44 de elevi mai puțini. În despărțămintele cu predare în limba slovacă, din cele 210 de locuri, în șapte clase, au fost completate 112 de locuri în patru clase, astfel că numărul mediu al elevilor, într-un despărțământ, a fost de 28 de elevi. De altfel, clasa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93865_a_95157]
-
limba maghiară există 44 de elevi mai puțini. În despărțămintele cu predare în limba slovacă, din cele 210 de locuri, în șapte clase, au fost completate 112 de locuri în patru clase, astfel că numărul mediu al elevilor, într-un despărțământ, a fost de 28 de elevi. De altfel, clasa a opta au terminato 439 de elevi, astfel că în limba maternă a continuat să se școlarizeze fiecare al patrulea elev. Școlarizarea în limba română Cu toate că anul trecut clasa a opta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93865_a_95157]
-
sumare, pe care le-am putut aduna până în prezent, sunt următoarele : Vasiliu Gavriș (1857 - 1937) - preot greco-catolic la Odești timp de 51 de ani (1884 - 1935); - președinte al Sfatului Național Român Comunal Odești, ales la 9 decembrie 1918; - director al Despărțământului Băsești al ASTREI între anii 1919 - 1924; - a fost de față la decesul lui George Pop de Băsești (23 februarie 1919); - a scăpat, fugind pe fereastră, de bandele înarmate ale secuilor lui Bela Kun, venite la Odești pentru a-l
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
Mirela și Alina. Mirela e căsătorită cu Daniel Beja și au două fiice, pe Emma și Nina. Alina e cu prietenul ei, Damian. Școala elementară o termină în satul natal, Școala Normală la Vârșeț și Școala Pedagogică Superioară la Zrenianin, Despărțământul educație muzicală. A fost membră a S.C.A. „Flacăra” din Torac, a cântat împreună cu sora ei, Anișoara, în perioada de aur a Orchestrei de muzică populară „Lira”. A participat cu Anișoara la Festivalul de Muzică Populară de la Uzdin și la
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
această toamnă. Alături de piesele de pe albumul „Spiritus Sanctus“, valoroșii timișoreni promit să ofere o retrospectivă a hiturilor lor mai vechi, atât de îndrăgite de fani. Z. VARGA „Lumină Lină“ l Festival internațional Societatea Culturală „Patrimoniu“ din Timișoara, în colaborare cu Despărțământul „Ioachim Miloia“ al Astrei Române, Asociația Națională „Cultul Eroilor“ - filiala Timiș, Liceul Teoretic timișorean „Vlad Țepeș“ și sub egida Consiliului Județean Timiș și a Centrului de Cultură și Artă, organizează Festivalul internațional de creație literară religioasă românească „Lumină Lină“. Prima
Agenda2004-34-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282781_a_284110]
-
Magnum) nu au fost terminate pentru că, pentru a fi încheiate, presupuneau muncă în echipa a unor largi colective. Numai Cuvente den bătrîni, tot lucrare de mari proporții, a fost încheiată. Cum se știe, Hașdeu a fost și un literat. Acest despărțămînt al operei sale trebuia, și el, restituit într-o ediție critică. Misiunea și-a asumat-o dl Stancu Ilin, care, în 1986, a publicat, într-o bună ediție critică, primul volum, adunînd poezia din volume și periodice. Apoi a urmat
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
puțin "contextul" receptării la Blaj a poeziei eminesciene; poezia lui Eminescu s-a bucurat de prețuire și înainte de pamfletul antieminescian al lui Grama, și după aceea, aceasta constituind doar o dureroasă sincopă. Nicolae Brânzeu, Istoria școalelor din Blaj, Eminescu, Editura Despărțământului "Timotei Cipariu", Blaj, 2000.
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
regelui Carol al II-lea, al cărui "om" devenise Argetoianu. În anii trecuți au apărut Memoriile lui Argetoianu, acide și vitriolante, relevînd în autor un mare, fin portretist și, prin aceasta și alte calități, efectiv un prozator cu har în despărțămîntul memorialisticii, altfel zicînd în domeniul literaturii subiective. Aceste memorii au fost redactate în 1932-1934, pe baza materialului adunat în agendele sale de jurnal. în 1935 reîncepe să țină un jurnal, botezat maiorescian, Însemnări zilnice, pe care intenționa, mai tîrziu, să
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
mărturisește cercetătorul nostru, ar fi cotrobăirea prin arhivele budapestane), a făcut o descoperire fericită, găsind niște originale ale unor conscripții alcătuite la dispoziția autorităților fiscale imperiale în limba latină. Ele atestă originea familiei Creangă în zona Ilva Mare, deci în despărțămîntul năsăudean al județului Bistrița. Ceea ce demonstrează că strămoșii scriitorului nu au venit în Moldova nici din Maramureș, nici din sudul Transilvaniei, ci din nordul ei. Populația veche românească din zona năsăudeană a Bistriței era supusă unor aspre condiții de viață
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
preistorie. Este o notă bună pentru adaptabilitatea și spiritul de orientare al nostru că am putut sări din preistoria tuturor secolelor de întunerec în ritmul problemelor... universale". Prin astfel de judecăți, Cioran se apropie hotărît de direcția Zeletin-Lovinescu. Și acest despărțămînt al convingerilor sale, din cartea din 1936 (reeditată în 1941), e mereu obiect de meditație. Într-un loc, d-na Marta Petreu calculează că aventura politică a lui Cioran n-a durat decît opt ani, 1933-1941 (cît o fi durat
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
citi revista noastră, să-i atribuie tendințe antisemite, ar trebui să țină cont de aprecierile redactorilor de la Realitatea evreiască. Ei ne citesc atent și își spun părerea în cunoștință de cauză, cu onestitate. În REVISTA ROMÂNĂ nr. 19 (editor: Astra - Despărțămîntul "Mihail Kogălniceanu" - Iași) e publicat un interviu luat de Valeriu P. Stancu profesorului Andrei Corbea-Hoisie, laureat al Premiului Herder și al Premiului "Jacob și Wilhelm Grimm" - prestigioasă distincție acordată celor mai buni germaniști din lume. Din interviu aflăm că eruditul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
rugăciune, mult prețuit pentru calitatea sa de Cohen (Nu și-a schimbat niciodată numele său originar de Moise Cahn). Încît, repet, tema cărții sale, în această perspectivă, se dovedește a fi perfect îndreptățită. Era, cred, bucuros că poate comenta un despărțămînt al literaturii române (pe care o iubea efectiv) în care rolul evreilor s-a manifestat cu pregnanță. Și acesta a fost, cu siguranță, mișcarea de avangardă, care și-a cucerit o îndreptățită faimă mondială care ține și astăzi afișul. Mă
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
Z. Ornea A scrie o carte despre istoria filosofiei românești presupune cunoașterea integrală nu numai a tuturor operelor din acest despărțămînt dar, odinioară aceasta era uitată, și a climatului istorico-ideologic al fiecărei perioade. S-a scris, de aceea, puțin în această zonă de interes, una, colectivă, a Institutului de Filosofie și una, fragmentară, de un singur autor (alternativă ideală) datorată d-
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
se ascundă în umbra sa. Numai cînd apunea soarele, trupul său vertical își recăpăta consistența materială dar, în lumină, el se furișa în mantaua umbrei, în timp ce glasul, care ținea de viața lui adevărată, dispărea atunci cînd dispărea și umbra". În despărțămîntul literaturii fantastice românești, Oscar Lemnaru și-a găsit locul său umbros. Dl Mircea Braga, coleg de generație, a avut fericita idee de a restitui acest unic volum al lui Oscar Lemnaru. Și i-a adăugat, lăudabil, în sumar, o addenda
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
carte a d-lui Tiberiu Avramescu îi va continua munca, reluînd ediția de acolo de unde e oprită. Dar se va găsi în viitorul previzibil un alt editor de talia acelui care, acum, renunță? Cunoscînd bine cum stau lucrurile în acest despărțămînt cărturăresc, mă îndoiesc de această posibilă și necesară reluare a muncii începută remarcabil. Ediția lucrării lui Const. Bacalbașa rămîne astfel, ca multe alte ediții critice, la mijlocul drumului, neîncheiată și lăsată de izbeliște. Acest al treilea volum al cărții lui C.
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
manuscrise, destule erori de lecțiune și a avut parte de încă două reeditări. În 1914 i-a venit rîndul maniacului antisemit A.C.Cuza (care l-a cunoscut personal pe poet) să publice o masivă ediție (680 pagini), mixtură din toate despărțămintele creației eminesciene: publicistică, traduceri, proză, dramaturgie, poezie, de aceea e intitulată Opere complete. Pentru verificarea textelor cu manuscrisele au fost utilizați colaționatori anonimi (a lucrat, deci, cu negri) care n-au dovedit acribie, apelînd la textul ediției Scurtu. Dar se
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
nici o inițiativă pentru a continua și chiar a relua aceste remarcabile ediții. Această activitate se încadrează, de fapt, la capitolul monumente istorice, spre care se mai îndreaptă atenția diriguitorilor culturali. Căci ce alta este patrimoniul literaturii române clasice decît un despărțămînt - important - al monumentelor istorice de interes național? Iar conservarea patrimoniului literaturii române clasice se realizează numai prin reeditare în ediții de ținută, cunoscute sub numele de ediții critice. De ce stau ele de izbeliște pe drumul tuturor așteptărilor și nimeni nu
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
dar aparatul critic plătea un grav tribut sociologismului vulgar, încît sînt azi utilizabile numai sub raportul textului. Și acesta, uneori, amputat prin acele blestemate croșete drepte (În argoul editorial de atunci astfel de pagini erau numite "text croșetat".) Și la despărțămîntul istoriografie literară m-am izbit de stupidele rigori ale cenzurii, cîteodată prin anii șaptezeci, la cîte un volum de corespondență căpătam viza de imprimare pe nota unei scrisori dar nu și pe scrisoare, care era interzisă. Îmi aduc aminte, de
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
va opta la nesfârșit pentru finanțarea de la bugetul statului a unor instituții clientelare care nu produc altceva decât mediocritate și nu fac decât să multiplice mentalitatea prăfuită a funcționarului intelectual cu cotiere (ca să nu mai spun că destule "institute", "filiale", "despărțăminte", "așezăminte" etc. sunt veritabile oaze pentru nevestele-gospodine ale unor personaje sus-puse!) banii contribuabilului român sunt zvârliți cu cinism pe geam. A privi cu dispreț ciocoiesc eforturile Fundației " A Treia Europă", a ignora întreprinderea de mare anvergură a lui Andrei Pleșu
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
despre ceea ce se întâmplă, de aici a plecat Garda Națională Română la Alba Iulia în 1918, a fost sediul Gărzii Naționale Române, pentru că românii știau că ăsta e locul lor, este școala lor românească. Aici a fost primul sediu al Despărțământului Astra. Aici s-a învățat pentru prima dată să se cânte și să se citească „Deșteaptă-te române!” Aici au fost conferințe ținute de Daicoviciu, de Iuliu Hațeganu, de oameni de marcă, de mari personalități a vremurilor respective, care au
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
pozitivă este numărul tot mai mic de elevi. În fiecare an școlar avem câte 20-30 de elevi mai puțini. Anul acesta în clasa întâi s-au înscris 1022 de elevi. La fiecare început de an școlar ducem „luptă” pentru fiecare despărțământ. Anul acesta, la Mesici s-a închis școala, căci nu mai există niciun elev înscris în sat. La Torac în clasa întâi nu s-a înscris niciun elev și aici nici nu am putut face nimic. În schimb, la Grebenaț
Limba română și în Serbia de Răsărit [Corola-blog/BlogPost/93733_a_95025]