166 matches
-
icoană grozavă. Aci zăcea un copil lângă un bărbat, dincolo un june lângă un unchiaș, lucrătorul lângă funcționar etc. Cei mai mulți au fost sufocați de fum sau turtiți de îmbulzeală. Negriți de nu se mai cunoșteau, cu expresia de groază și desperare în fața, mai toți acești nenorociți [î]și ridicaseră mânile deasupra capului, râmâind astfel încleștate. La mulți le ieșiseră ochii din cap și albul ochiului contrasta teribil cu negrul obrazului. Spăimântător era aspectul acelora cărora limba umflată, le ieșise pe jumătate
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
fie pe trend, iar trendul nu e român. Și ce dacă! E european, euroatlantic. Și nu numai trendul sau trânjii. Căci nimic nou sub soare, nici măcar postromânismul. Inombrabile fură căderile-n corupțiune și mai cu seamă-n păcatul odios al desperării de popor, într-o istorioară zbuciumată. Deși nu se ceartă de către Atotputernicul, cu pedeapsă maximă, acolo unde nu e durere, nici nup, ci doar direptate, decât politicianii, formatorii lor intelectualii nechezoli de ambe spețe și, mai presus de toți, stăpânitorii
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
că moartea combatanților a fost una zadarnică, deoarece schimbările preconizate anterior nu se vor mai produce. Scriitorul a înțeles că asistă la „drama generației care a așteptat de la război o purificare morală și o justă valorificare a umanității și cu desperare a văzut că nimic nu s-a schimbat în lume”. Primele fragmente ale romanului au fost publicate în perioada 15 octombrie 1924 - 15 martie 1925 în nouă numere ale revistei "Gândirea" din București, condusă de Cezar Petrescu (ce avea funcția
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
fi arendași ai pământurilor ce avusese și sclavi perpetui ai uzurarilor înșelători" (Kaserer, p. 24). În asemenea condiții nu e mirare a vedea producîndu-se un fenomen neașteptat pentru o țară curat agricolă cu pământ destul, precum e Galiția. Locuitorul, în desperarea sa, părăsește "statul care l-a făcut cetățean liber, care i-a acordat folosința tutulor drepturilor politice, cari îi apără religiunea" (Dr. Rydzowski în raportul său) și emigrează în America. Spre ilustrarea practicei uzurare, e important a ști care este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
există înaintare adevărată. Nu luați de model pe acei pehlivani cari, fără umbră de merit ade vărat, își fac din instituțiuni o scară pentru a aduna avere și a ajunge la ranguri. Acei pehlivani fără de suflet vor aduce societatea la desperare, vor face-o sau estrem reacționară, ceea ce nu e bine, sau anarhică, ceea ce asemenea nu e bine. Amândouă stările acestea sânt barbare, esclud orice cultură, orice civilizație. Nu este știința psicologiei atât de înaintată încît să vă garanteze victoria pehlivanilor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
drept, nu are logică, nu are argumentație, nu are claritate decât în niște doze foarte neînsemnate; are însă, când e vorba să arunce un neadevăr sau să insinueze într-un chip calomnios, un sânge rece care trebuie să scârbească până la desperare pe o natură onestă și să umple de admirație chiar naturile cele mai catilinare ce-i compun în mare parte aparatul d-sale parlamentar. Astfel dar, d. Brătianu, în ședința de marți, în loc d-a se mulțumi cu succesul proiectului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
întoarcerea la așezământul lui Mihai, fapt care se dovedește prin citirea legilor lui Matei Basarab, legi cu totul reacționare, cum am zice astăzi... Reformele reacționare ale lui Matei Basarab și nepomenita împilare a lui Constantin Basarab împinseră pe popor la desperare și la răscoală. Dorobanții și călărașii - iar nu seimenii - se scoală în contra tiranilor țării. Iată dar până și Matei Basarab devenit tiran al țării. "Romînul" ne dă elemente pentru a judeca acea tiranie. Sub fanarioți, la 1740, erau numai 147000
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai multe limbi moderne, au înghițit cu ardoare ceea ce le-a venit în mână din științele naturale. E firesc ca asemenea naturi energice să fie {EminescuOpXII 108} izbite de spectacolul încurajării sistematice a nulităților, să le apuce un fel de desperare de viitorul societății în care trăiesc și să-și deschiză perspectiva unei reforme prin răsturnarea radicală a tot ce există. D. Carp, în a noastră părere, face rău de micșorează importanța întîmplărilor din Iași. Pe cât știm, acești tineri amăgiți nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de către unele organe ale guvernului. Ce să fie, ce să facă dar evreii? Acuma suntem lipsiți de posibilitatea de a ne folosi de cunoștințele noastre intelectuale, suntem opriți o ne bucura de esperiențele noastre practice, încît nu ne rămâne decât desperarea. {EminescuOpXII 381} Ceea ce spune "Fraternitatea" e în mare parte adevărat; e exact și o știm din esperiență personală că la 1844, la 1848 chiar, ocaua de carne costa patru parale, ocaua de pîne și mai puțin. Și cu toate acestea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
icoană grozavă. Aci zăcea un copil lângă un bărbat, dincolo un june lângă un unchiaș, lucrătorul lângă funcționar etc. Cei mai mulți au fost sufocați de fum sau turtiți de îmbulzeală. Negriți de nu se mai cunoșteau, cu expresia de groază și desperare în fața, mai toți acești nenorociți [î]și ridicaseră mînile deasupra capului, rîmîind astfel încleștate. La mulți le ieșiseră ochii din cap și albul ochiului contrasta teribil cu negrul obrazului. Spăimântător era aspectul acelora cărora limba umflată, le ieșise pe jumătate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și de unul și de altul caracterizează destul de trist pe acești doi oameni de stat: duplicitate din partea lui Brătianu, o nervozitate copilărească și o neauzita lipsă de demnitate din partea d-lui Cogălniceanu. Când îl vede pe acesta acățîndu-se cu atâta desperare de un portofoliu pe care toți vor să i-l smulgă și apărîndu-se când cu niște mijloace cu mult mai prejos de trecutul său, când cu atacuri de nervi, omul cel mai de rând trebuie să aibă un sentiment foarte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mâna partidului lor, vor să se folosească de acest discredit aruncat asupra Coroanei prin lipsa absolută de control pentru a justifica schimbări provocate de dinafară, vor să provoace o intervențiune străină? Un lucru e sigur pentru toți. Sânt acte de desperare din partea partidului roșu, acte de om ce se îneacă și pentru care orice, considerație publică, binele țării, Constituție, control, au devenit cuvinte deșerte. Daca toate acestea se întîmplau în vremea fanarioților, ce luau țările în arenda pe câțiva ani de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mâna partidului lor, vor să se folosească de acest discredit aruncat asupra Coroanei prin lipsa absolută de control pentru a justifica schimbări provocate de dinafară, vor să provoace o intervențiune străină? Un lucru e sigur pentru toți. Sânt acte de desperare din partea partidului roșu, acte de om ce se îneacă și pentru care orice, considerație publică, binele țării, Constituție, control, au devenit cuvinte deșerte. Daca toate acestea se întîmplau în vremea fanarioților, ce luau țările în arenda pe câțiva ani de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-a fost fără folos pentru onorabilii confrați. Noi constatăm numai ceea ce oricine poate vedea, că e cu mult mai deznădăjduit saltul mortal al onorabililor confrați decât atitudinea noastră arareori polemică, în genere calmă și din când în când ironică. Desperarea trebuie căutată cu totul într-altă parte decât într-aceea a partidului conservator. Atunci când vom fi deznădăjduiți, crează-ne confrații vom avea alte lucruri, mai bune poate de făcut decât acela de a polemiza cu gazetele guvernamentale. Dar să vorbim
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Fac aluziune la fețele îngerești ale călugărițelor, la aerul religios al stariței, la aspectul cavaleresc al câtorva nobili, la înfățișarea marțială a bandiților și la gruparea lor! Ce să mai zic de scenele amoroase fără nici un dram de amor, de desperările improbabile ale amantului, de durerea invizibilă a iubitei. Aceasta va deștepta în cititor, precum a făcut-o în spectator, ilaritatea cea mai amară! Atâtea incongruități de scenă necinstesc Teatrul Național. De la un asemenea teatru subvenționat de stat și în fruntea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
000. După ce Alimpici luase până și valurile orașului Bielina, se vede că în urmă a fost silit a se retrage. De pe marginea slavono - sârbă a Austriei au privit oameni cu telescopul la această luptă. Amândouă părțile s-au luptat cu desperare, pierderile din amândouă părțile sunt foarte însemnate. Lupta s-a sfârșit prin retragerea în deplină regulă a corpului lui Alimpici peste Drina. După știrile ce le-am adus în n-rul de vineri (18 iunie) se putea ușor ști care corp
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ultima, neînlăturabila condiție a Romei: "că orașul Cartago trebuie risipit din fundament și că orășenii să se strămute într-o mare depărtare de la port". Atunci s-au început războiul al treilea, în care romanii aveau toate avantagele, iar cartaginezii numai desperarea lor. Sfârșitul e cunoscut de toți. Și astăzi e cam același lucru. Regele Masinissa se află în Peninsula Balcanică în mai multe exemplare. Turcia simte că-i este păstrată soarta Cartaginei și că ultima "condiție de pace" va fi ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să iei, pentru Aura, poate... Rămas singur, lovit în spate de zgomotul viscolului, auzind pe sală scîrțîitul roții neunse, Radu are impresia că mintea i se tulbură. Soția lui, Aura, e acolo, în viscol. Abia acum începe să-l cuprindă desperarea... *** "Atîtea persoane cunoscute, apropiate mie, acolo, în plin viscol... se gîndește iarăși Mihai, înaintînd cu greu prin zăpada de pe trotuar. Aura, cu zîmbetul ei molcom, dac-aș fi insistat, poate..., dar nu-mi pare rău: am rămas bune cunoștințe -; prietena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
suporta miile de grade ale unei trăiri incendiare. „Apoi am vorbit timp îndelungat despre aceste arsuri din sufletul meu. Dar cu cât vorbeam mai mult, cu atât ea devenea mai nerăbdătoare; în cele din urmă spuse de câteva ori cu desperare: Dumnezeule! Vedeam bine că o torturez și nu voiam să o torturez. Și tocmai asta făceam.” Este intelectualul din Foamea lui Hamsun o victimă? Dacă el are convingerea că oferă societății tot ce are el mai prețios, mintea lui, dispoziția
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pretutindeni, antrenîndu-l În mișcarea lor convulsivă, provocînd neliniști, senzația pierderii de sine, un acut sentiment al alienării: Îți dai Întîlnire ca unei case căreia i-ai uitat numărul suni strigi chemi proprietarul Întrebi dacă tu locuiești În tine panică panică desperarea aruncă semnale... Căci Parisul lui Voronca e și locul haotizării ființei solitare, de unde și căutarea febrilă a unei comunicări posibile, exprimată sub semnul unei stări de urgență, al unei alerte interioare: și noi ne fugărim mereu la aceeași distanță cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
lumânare" sugerează tocmai oprirea timpului, lumânarea se consumă, arde, sugestie a forței sentimentelor, dar și a apropierii de moarte. Poezia senzualului capătă contur și aici ("inima simplă" fixează atât sentimentele transmise, banale, comune, cât și modalitatea de creație): "bate cu desperare/ să intre în femeile cu sânul fierbinte și crud/ pe care desenez cu o cerneală o mare albastră/ închipuindu-mi că sfârcurile sunt atolii din Sud". Trupul femeilor devine suportul pentru crearea unei alte lumi, e o evadare în senzual
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prăpastia, cu rupturi de stânci și șuvoaie repezi cu vuiet vijelios neîntrerupt. Se uită înspăimântat spre prăpastia fără fund... și, pentru prima dată, în viață, i se făcu frică. Și, deodată sări direct în picioare, strigând.. cuprins ca de o desperare... „Trebuie să-mi văd mama... trebuie să o văd pe mama.. acum !”, și, începu să-și dea drumul pe povârnișuri abrupte. Din spate, securiștii începură urmărirea cu rafale fără întrerupere. Într-o goană bezmetică, hăituit ca un lup, s-a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de informație cinstită. N-ați scris nimic la Ateneu despre Faust-ul lui Doinaș, o încîntare. Multe alte lucruri bune de la noi și de la alții sînt trecute cu vederea. Dar iartă-mă că îți spun, deoarece D-ta ai putea, la desperare, să ripostezi ca Eminescu: „Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt...” Te îmbrățișez cu dragoste, Haralambie Mihăescu </citation> (22) <citation author=”Haralambie Mihăescu” data =”13 septembrie 1984”> Iubite Călin, răspund după telefonul primit de la Bacău. Sînt de acord
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nu-i chip să-i numeri Și păsările cuib își fac la el pe umeri." (Kalidasa Sakuntala) Într-o astfel de "grotă inițiatică"4 magul este "imaginea contemplativității amare": În decor de insulă și ruină, practicând orfismul de magii al desperării, sau în natura cotropită de somnoroasa jale a morții, călugărul e imaginea contemplativității amare; el, bea din acesceză și mortificare, apa mării, or se îmbată de muzica undelor somnul și visarea, noaptea integratoare desăvârșind această imagine. Monarhul e androginul misterios
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
brotacii toți în cor Declar broaștelor amor. Oac! Oac! Oac! Tiri-tiri tam! Acest succes neașteptat a dat dovada ingratitudinei omenești, publicul a părăsit în masă pe Pascaly pentru revista de la Național și acum Pascaly era cel amenințat de faliment. În desperare de cauză, Pascaly a pregătit și el în grabă o altă revistă cu titlul: Ai cuvântul 26, însă fiind cu mult mai slabă decât rivala de la Național, n-a avut decât puține reprezentații. anul 1874 235 26. Revista Ai cuvântul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]